Circulatia intrasplenica a sangelui
Circulatia
la nivelul splinei
Arterele dau ramuri trabeculare ce
dau la randul lor ramuri ce se distribuie parenchimului. Aceste ramuri se
inconjoara de tesut limfoid si formeaza arterele centrale ale pulpei albe. Din
acestea se desprind ramuri - arteriolele foliculilor limfoizi din pulpa alba
splenica. Ramurile terminale ale a. centrale sunt arteriolele penicilate (au
forma de pensula - scurte si drepte) care conduc sangele spre sinusurile
venoase ale pulpei rosii.
Exista doua ipoteze privind trecerea
sangelui din arteriolele penicilate in sinusurile venoase. Prima sustine ca
exista continuitate intre arteriolele penicilate si sinusurile venoase,
circulatia fiind de tip inchis si sangele neparasind arborele circulator. A
doua ipoteza sustine ca arteriolele penicilate se termina printre cordoanele de
celule ale pulpei rosii. Sangele strabate spatiul dintre aceste celule pana la
capilarele sinusoide ale pulpei rosii. Aceaasta circulatie este deschisa
deoarece sangele paraseste arborele circulator. Din sinusoidele pulpei rosii
iau nastere venele pulpei rosii care se unesc si formeaza venele trabeculare ce
nu prezinta un perete muscular propriu. Acestea vor forma in final venele
splenice ce parasesc splina prin hil.
Splina nu are circulatie limfatica.
