CERCETARE CELULITA  - SCOP, IPOTEZE, SARCINI

1.1 Scopul cercetarii

Scopul lucrarii de fata este acela de a depista pe de-o parte care sunt factorii determinantii ai celulitei ,iar pe de alta parte modalitatiile de prevenire si tratament ale acesteia

1.2. Ipotezele cercetarii

stabilirea masurii prin care utilizarea metodelor kinetice au efecte asupra prevenirii si tratarii celulitei

stabilirea masurii prin care utilizarea metodelor kinetice influenteaza functionalitatea aparatului neuromioartrokinetic, la nivel global;

stabilirea masurii prin care kinetoterapia contribuie la reechilibrarea neurovegetativa a organismului.

1.3.Sarcinile cercetarii

Consultarea literaturii de specialitate, pentru stabilirea gradului de actualitate a temei si a nivelului la care aceasta este cercetata.

Stabilirea ipotezelor cercetarii, precum si a modalitatilor prin care vor fi verificate.

Structurarea si aplicarea structurilor de exercitii fizice, cu respectarea principiilor.

Finalizarea cercetarii prin redactarea unei lucrari, care sa evidentieze importanta utilizarii kinetoterapiei prin toate componentele ei la prevenirea si tratarea diferitelor tipuri de celulita.

Stabilirea unor elemente concluzive, in ceea ce priveste rezultatele obtinute in urma aplicarii diferitelor metode kinetoterapeutice.

2 Metodele de cercetare

2.1.Metoda studiul bibliografic componenta a documentarii prealabile, a cuprins studierea literaturii de specialitate in vederea obtinerii unor informatii si a unor posibile sugestii de rezolvare cu privire la tema interesata.

Parcurgerea literaturii de specialitate a fost propusa si de evitarea repetarii respectiv urmaririi unei probleme care a fost deja rezolvata de altcineva.

Din dorinta de a aprofunda problematica acestei cercetari a trebuit sa recurg si la o serie de lucrari de specialitate mai vechi, lucrari prin intermediul carora am putut intra in posesia unor informatii referitoare la tema de cercetare.

Documentarea bibliografica a fost necesara si pentru a face posibila fundamentarea teoretica a observatiei folosita ca metoda de cercetare.

2.2. Metoda observatiei

Observasia se defineste ca fiind urmarirea atenta si sistematica a comportamentului unei persoane cu scopul de a sesiza aspectele sale caracteristice.

In ce masura observatia se face sub semnul existentei unei ipoteze? Chiar daca ipoteza nu este clar formulata, ea exista, avand ca substrat un 'fond de ipoteze latente', cum se exprima I. Radu (1991), care constau din baza de cunostinte a observatorului, prin intermediul careia acesta poate formula si ipoteza locala.

Sarcina sau scopul observatiei este culegerea de date concrete, a caror analiza stiintifica sa permita generalizarea.

2.2 Metoda convorbirii

Interviul anamnestic, numit si convorbire pentru diagnosticarea persoanei, necesita o atentie speciala intrucat este unul dintre instrumentele foarte mult utilizate in clinica si in educatie fizica si sport.

Obiectivele convorbirii, dupa Chair Antonelli (1973) sunt:

verificarea, controlul si interpretarea datelor psihometrice;

gasirea elementelor (informatiilor) care nu pot fi obtinute si apreciate in alt mod;

sistematizarea si stabilirea - din datele culese - a structurii ansamblului;

fumizarea de informatii, lamuriri si sfaturi pentru subiect, pentru

a-si cunoaste mai concret personalitatea si relatia lui cu lumea exterioara. Anamneza este o elaborare coerenta a modului de aparitie si desfasurare a suferintelor actuale ale bolnavului ca si a unor fapte sau evenimente precedente. Ea Incepe prin abordarea bolnavului si stabilirea unei relatii de Tncredere, avand drept objective: evidentierea simptomatologiei dominance (In cazui nostru in sfera reumatologica), a istoricului afectiunii, a antecedentelor generale (personate patologice, heredocolaterale patologice, conditii de viata, profesie si conditii de munca, deprinderi alimentare, consum de alcool, fumat, regim de activitate fizica etc.).

III 2.3.Propunerea de plan de tratament al celulitei

Miscarea este foarte importanta pentru mentinerea starii de sanatate. Exercitiile aerobice cresc oxigenarea tesuturilor influentand in mare masura procesele de detoxifiere tisulara

Obiectivele planului de tratament al celulitei

Tonifierea musculara cu cresterea concomitenta a consumului energetic adipos.

Oxigenarea si detoxi fierea tesuturilor sunt amplificate in timpul efortului fizic.

Mijloacedle folosite

Kinetoterapia

Masajul

Ultrasunetele

Utilizarea acestei terapii este foarte raspandita in medicina alopata si are efecte benefice si confirmate in multe tipuri de patologii. Aplicarea ultrasunetelor la nivelul pielii determina patrunderea mai profunda a substantelor active curative.

Terapia cu ultrasunete a beneficiat de o cercetare stiintifica remarcabila, oferind rezultate pozitive in reducerea tesutului gras localizat. Tratamentul presupune perioade lungi de aplicare, iar rezultatele apar de cele mai multe ori anevoios. Unde exista un tip de celulita dura si adipoasa, terapia cu ultrasunete poate fi un adjuvant estetic util, mai ales daca e folosita in scopul de a completa celelalte tratamente. Undele ultrasonice se propaga prin tesuturi producand o alterare a tesutului adipos care se rupe si este metaboiizat; se obtin beneficii estetice si la nivelul pielii, care devine mai proaspata, mai ferma si mai curata. De obicei, la nivelul zonei de tratat se aplica pe piele geluri care sunt bogate in substante anticelulitice si se utilizeaza ultrasunetele pentru a facilita absorbtia si penetrarea lor. Ultra-sonoterapia este o alta metoda de a facilita patrunderea substantelor active cat mai profund prin piele.

Impachetarea corporala

Are rolul de a mentine pentru o perioada mai lunga, de pana la o ora, contactul cu substantele active folosite si de a potenta astfel efectul acestora.

Impachetarea se poate face la cald sau la rece.

Impachetarea la cald presupune folosirea unor paturi electrice, termocuverte, care au rolul de a creste si mentine mai ridicata temperatura la nivelul pielii, pastrand vasodilatatia tegumentara activa pentru mai mult timp.Este potentata astfel absorbtia principiilor active din substantele folosite la impachetare. Temperatura pana la care se practica incalzirea este de 75 °C.

Impachetarea la rece presupune utilizarea in prealabil a unor substante cu caracter puternic revulsiv (dilata vasele periferice, efect similar cu caldura, dar mult mai limitat, doar pe zona pe care se aplica produsul respectiv) si apoi aplicarea diverselor substante active anticelulitice. impachetarea se face de regula cu contentie elastica usoara sau moderata folosind mai multe fese elastice si poate fi facuta integral sau doar partial pe segmentele afectate.

Reflexoterapia

Are un rol important in complexul terapiilor de remodelare corporala, Reflexoterapia reprezinta masajul zonelor rerlexogene ale corpului pentru a determina reechilibrarea functionalitatii aparatelor si sistemelor sale.

Corpul uman prezinta mai multe zone reflexogene, zone in care pot fi accesate practic toate aparatele si sistemele organismului. Fiecare organ si sistem organic are o reprezentare nervoasa in aceste arii, astfel ca stimularea punctelor corespunzatoare va determina un raspuns reflex din partea lor. Cele mai importante zone reflexogene sunt palmele si talpile, secundare sunt pavilioanele auriculare si zona interna a nasului.

Prin aplicarea reflexoterapiei putem obtine relaxarea profunda si totala a organismului, inhibarea centrilor foamei cu scaderea consecutiva a consumului de alimente, reechilibrarea metabolica, hormonala si a ritmului somn-veghe, disparand astfel insomniile. De asemenea, reflexoterapia poate potenta eliminarea de toxine si de apa din tesuturi si are efecte benefice in obtinerea unei stari generale de bine. Reflexoterapia poate "diagnostica' tulburari minime in functionalitatea unor sisteme sau organe, atragand astfel atentia asupra necesitatii prezentarii la medic pentru aceste tipuri de patologii. Reflexoterapia nu este o metoda de tratament in sine, ci doar un adj u van t si o foarte utila metoda de prevenire a instalarii diferitelor boli. Este practicata de persoane calificate si antrenate in acest sens. Sunt necesare cure de cate 12-20 de sedinte, zilnic sau cu o frecventa de cel putin trei ori pe saptamana, sedinte care in general dureaza 30-50 de minute. Dupa primele sedinte de tratament afectiunile existente se exacerbeaza, adica insomniile devin si mai suparatoare, senzatia de foame este foarte puternica etc. Dupa 5-6 sedinte incep sa se simta primele efecte pozitive, efecte care se stabilizeaza si devin permanente la sfarsitul terapiei. Curele de tratament se pot repeta de doua ori pe an.

Referat: Determinarea grasimii din smantana prin metoda acidobutirometrica Referat: Painea - ce paine si in ce cantitate ingrasa?

Limfodrenajul manual

Este o practica manuala importanta care are ca scop reducerea stagnarilor de lichide si de rezid uri din zonele celulitice, inlesnind scurgerea lor pe caile limfatice si venoase .

Sistemul limfatic este format, ia extremitati sale periferice , dintr-o retea imensa de vase ce asigura cu regularitate aporturile nutritive spre celule, carand apoi resturile .

Circulatia limfatica este deosebit de precara, deoarece nu dispune de un motor stimulator, cum este inima pentru cea sangvina; asa-numita "a doua inima', adica taloneta lui Lejars de pe talpa piciorului, actioneaza destul de slab si doar in timpul mersului , daca nu purtam o incaltaminte prea stramta.

Reteaua colectorilor si a vaselor limfatice este foarte intinsa, aproape dubla fata de cea sangvina; ea se imparte intr-o retea de suprafata si una de profunzime, legate intre ele de colectori periferici, dar si de ganglionii limfatici.

In procesul celulitic este implicata circulatia limfatica de suprafata, care asigura legatura dintre nodurile ganglionare : in partea inferioara a trupului, aceste centre sunt limfonodurile aflate in interiorul genunchiului si in partea sa posterioara, in regiunea inghinala, sub fese si deasupra femurului; in partea superioara a trupului gasim mai ales ganglionii axilari.

Prin limfodrenajul limfa este ajutata sa se scurga usor spre punctele ganglionare, dupa deblocarea zonelor aflate in josul circuitului limfatic.

Desi are loc la suprafata, actiunea de mobilizare a lichidelor implica si tesuturile de profunzime, prin diferitele puncte de intercomunicare (anastamoza) ale vaselor limfatice. De aceea, tratamentul trebuie efectuat cu o mare delicatete si abilitate. Limfodrenajul este eficent in sine, dar e mult mai folositor cand este asociat cu alte practici specifice .

Planul propriu-zis

Exercitii pentru musculatura abdominala

Exercitiul nr 1

Decubit dorsal. Bratele intinse pe langa corp cu palmele sprijinite pe podea, membrele inferioare intinse: ridicarea membrelor inferioare perfect intinse, la o inaltime de aproximativ 30 cm. Se departeaza picioarele, apoi se apropie si se revine pe sol, lent, in pozitia initiala. Se fac 2-3 serii a cate 8=10 repetari.

Exercitiul nr

Decubit dorsal. Bratele pe langa corp si picioarele intinse inainte. Se aduc picioarele intinse la verticala prin flexarea genunchilor si, din pozitia verticala, membrele inferioare se lasa catre sol aproximativ 30 cm de la verticala, apoi se revine. Se fac 2-3 serii a cate 6-8 repetari.

Exercitiul nr

Decubit dorsal. Bratele pe langa corp si picioarele intinse. Ridicarea trunchiului superior (numai omoplatii) de pe sol si revenire cu inspiratie. Se poate face cu sprijin la nivelul picioarelor, cu genunchii intinsi sau indoiti. Se fac 2-3 serii a cate 8 repetari.

Exercitiul nr

Decubit lateral. Cu bratul situat pe sol, intins sub cap in ax cu corpul, mana cealalta pe sold. Din aceasta pozitie, ridicarea membrului inferior (abductia membrului inferior) cu genunchiul intins si inspiratie, apoi revenire cu expiratie. Se fac 2-3 serii a cate 6-8 repetari. Apoi se reia miscarea si pe partea opusa.

Exercitiul nr

Decubit lateral. Cu sprijin la nivelul picioarelor si genunchii intinsi, mainile la ceafa, ridicari laterale ale trunchiului facand un unghi deaproximativ 30 cm cu solul. Se pot face 3-4 serii a cate 8-10 repetari, incontinuare se executa acelasi exercitiu din pozitia culcat pe partea opusa.

Exercitiul nr

Decubit dorsal. Cu bratele pe langa corp, palmele sprijinite pe podea: ridicarea picioarelor la verticala si, din aceasta pozitie, se executa "bicicleta'; piciorul trebuie sa fie perfect intins la terminarea unei miscari ciclice. Se fac 3-4 serii a cate 8-10 repetari.

Exercitiul nr

Sezand pe sol cu picioarele intinse inainte. Bratele pe langa corp, palmele pe podea: trecere in pozitia sezand cu picioarele incrucisate, mainile sprijinite pe genunchi si apasarea genunchilor cu palmele de doua ori, apoi revenire in pozitia de plecare.

In timpul exercitiului spatele se mentine cat mai drept, iar capul imobil. Sederea corecta cu picioarele incrucisate presupune apropierea talpilor de sezut si departarea cat mai mare a genunchilor. Respiratia se face regulat pe tot parcursul exercitiului, care se repeta in 2-3 serii de cate 6-8 ori.

Exercitiul nr 8

Decubit dorsal. Cu bratele pe langa corp: aducerea genunchilor la piept printr-o miscare rapida, urmata de intinderea picioarelor la verticala si coborarea lor lenta (cu genunchii perfect intinsi).

Se fac 2 serii a cate 8 repetari. Inspirati odata cu ridicarea genunchilor.

Exercitii de tonifiere musculara pentru membrele inferioare

Exercitiul nr 1

Mersul pe varfuri si pe calcai, alternativ cate 10 pasi, se poate repeta de 5-6 ori.

Exercitiul nr 2

Genuflexiuni pe varfuri, cu picioarele apropiate, sau genuflexiuni pe fiecare picior cu pas inainte, inapoi sau lateral. Toate tipurile de genuflexiuni "modeleaza' forma genunchilor si a coapselor. Exercitiul nr 3

Din pozitie sezand pe sol, cu picioarele departate si genunchii intinsi se fac aplecari pe fiecare picior in parte incercand sa pastram pozitia spatelui cat mai drept. Se pot face 2-3 serii a cate 10 repetari.

Exercitiul nr 4

Din pozitie sezand pe sol cu picioarele departate si genunchii intinsi, aplecari in fata, intre membrele inferioare. incercand sa atingem solul cu pieptul. Mainile pot fi in sus, la ceafa sau sprijinite de sol. Se pot face 3-4 serii a cate 8-10 repetari.

Exercitiul nr 5

Din decubit lateral cu sprijin pe cot si mana cealalta pe sol in fata, la nivelul abdomenului, se fac forfecari laterale ale membrelor inferioare. Forfecarile se pot face in plan orizontal si in plan vertical.

Exercitiul nr 6

Forfecari din decubit dorsal, cu bratele pe langa corp si palmele sprijinite pe sol, se ridica picioarele perfect intinse din articulatia genunchilor la o inaltime de circa 20 cm de sol.

Se executa miscari de incrucisare si departare a picioarelor, in plan orizontal stangul peste dreptul si dreptul peste stangul (genunchii perfect intinsi, iar musculatura contractata); dupa o scurta pauza de odihna cu picioarele pe sol, se reia exercitiul.

Se fac 2-3 serii a cate 8-10 repetari. Acest exercitiu se poate face si in plan vertical. Subliniez necesitatea executarii miscarilor exclusiv din articulatia soldului, deschiderea "foarfecelor' fiind de aproximativ 30 cm.

Exercitiul nr 7

Din decubit lateral, pe o parte, cu sprijin pe cot, se ridica intr-o pozitie cat mai apropiata de verticala membrul inferior opus si, cu mana de pe aceeasi parte, se prinde calcaiul, genunchiul fiind perfect intins.

Se aduce piciorul ramas la orizontala in pozitie verticala, sprijinul ramanand doar pe sold si cot. Se fac 3-4 serii a cate 6-8 repetari. Apoi se executa exercitiul pe partea opusa.

Exercitiul nr 8

Din decubit dorsal cu .genunchii flexati si sprijin pe spate si talpi se ridica sezutul cat mai sus posibil. Se executa 3-4 serii de cate 10 repetari.

Exercitiul se poate face cu sprijin pe ambele talpi concomitent sau cu sprijin pe o talpa, celalalt picior fiind ridicat catre verticala cu genunchiul intins.

Exercitiul nr 9

Din decubit dorsal cu genunchii flexati si departati, se aduc genunchii catre interior, alternativ si apoi concomitent. Se executa 2 serii de cate 8 repetari pentru fiecare picior si 8 repetari cu genunchii in acelasi timp.

Exercitiul nr 10

Din decubit ventral, cu mainile intinse pe langa corp, extensia picioarelor si a trunchiului concomitent. Se executa 3 serii de cate 6-8 repetari.

Exercitiul nr 11

Din sprijin pe genunchi si pe palme, extensia cate unui membru inferior spre spate si in sus cu revenirea lui in flexie la piept. Se fac 2-3 serii a cate 10-15 repetari pentru ambele membre inferioare.

Exercitiul nr 12

Din sprijin pe genunchi si pe palme se aduce un membru inferior la orizontala, spre spate, cu genunchiul perfect intins.

De la nivelul orizontalei se fac ridicari catre verticala cu revenire si mentinere la orizontala.

Se fac 3-4 serii a cate 10-15 repetari pentru fiecare picior.

Exercitiul nr 13

Din sprijin pe genunchi si pe palme, avand coapsa ridicata la orizontala si spre spate si genunchiul flexat la 90° cu piciorul in sus, se repeta miscarile precedente, pastrand in permanenta unghiul de 90° dintre coapsa si gamba.

Exercitiul nr 14

Exercitiile 11,12, 13 se pot face si cu membrul inferior adus lateral la orizontala, cu genunchiul intins sau in flexie de 90° fata de coapsa, in plan orizontal.

Exercitiile 6, 7,10, 11,12,13, 14 se pot face cu greutati suplimentare aplicate pe glezne, astfel incat eficienta lor sa fie cat mai mare.

Exercitiul nr 15

Din sprijin pe genunchi departat. Cu varfurile picioarelor in interior, bratele usor indoite, palmele sprijinite pe solduri sau coapse.

Din aceasta pozitie, inclinarea trunchiului inapoi, realizand miscarea numai din articulatiile genunchilor.

Umerii trebuie sa fie drepti, iar barbia usor trasa spre piept. Inspiratia se face in timpul inclinarii. Numarul repetarilor: intre 6 si 8.

Exercitiul nr 16

Din pozitia pe genunchi se fac "asezari' laterale pe solduri, alternativ pe fiecare parte.

Se executa 2 serii de cate 8 repetari. Pentru persoanele cu coapse pline numarul repetarilor se poate dubla sau chiar tripla.

Exercitiul nr 17

Din pozitia ortostatica, se ridica unul dintre membrele inferioare la orizontala si se cauta un punct de sprijin pentru picior astfel incat genunchiul sa fie perfect intins.

Se fac aplecari pe piciorul respectiv 2-3 serii de cate 8 repetari.

Se reia exercitiul si din lateral, apoi si pentru piciorul celalalt.

Exercitiul nr 18

Din pozitia descrisa la exercitiul 17 se fac aplecari ale corpului pe piciorul care se sprijina la sol. Acelasi numar de repetari.

Exercitiul nr 19

Din pozitia sezand calare pe scaun, cu fata la spatar, ridicarea picioarelor. Din aceasta pozitie (asemanatoare cu cea a calaretului pe cal) cu coatele lipite de trunchi, mainile sprijinite pe spatar, talpile pe sol, pentru a sustine greutatea corpului, se executa o intindere energica (din articulatia genunchilor) a picioarelor departate lateral pana la orizontala, in acelasi timp pentru ambele picioare.

Exercitiul poate fi repetat de 20-30 de ori.

Exercitiul nr 20

Din pozitia ortostatica, se prinde intre glezne o minge mica din cauciuc si se preseaza cu putere.

Numarand pana la 4, mingea este presata uniform si egal cu ambele glezne; pe timpul 5 se intrerupe apasarea.

Numarul de repetari variaza intre 10 si 20 de ori.

Exercitiul nr 21

Din pozitia ortostatica cu picioarele usor departate, talpile paralele, se depune un efort de apropiere a talpilor.

Exercitiul se efectueaza tragand concomitent ambele talpi catre interior. Desi este foarte dificil, el contribuie in mare masura la intarirea musculaturii interioare a coapsei si, implicit, la disparitia acestui spatiu inestetic.

Pentru atenuarea gradului de dificultate, se recomanda executarea exercitiului pe un parchet bine lustruit, folosindu-se pantofi cu talpa alunecoasa (pantofi speciali pentru gimnastica).

Concomitent cu cresterea numarului de repetari 10 pana la 40 de ori se va mari si distanta dintre talpi.

Exercitii pentru persoanele cm coapsele prea pline

Exercitiul nr 1

Pedalarea. in esenta, exercitiul este similar cu mersul pe bicicleta, se executa miscari circulare cu ajutorul picioarelor din pozitia culcat pe spate.

Maniera de executie este total diferita, miscarea fiind destinata articulatiei soldului, deci se face fara rezistenta.

In timpul exercitiului musculatura picioarelor trebuie sa fie cat mai relaxata, iar ritmul executiei foarte rapid. Initial se fac 40 de miscari, al caror numar creste progresiv pana la 150.

La un asemenea numar de repetari este necesara intercalarea a doua pauze de odihna de 30 sec.

Exercitiul nr 2

Forfecarea Din pozitia culcat pe spate se executa ridicarea picioarelor la verticala cu genunchii usor indoiti si musculatura cat mai relaxata, in continuare se executa rapid incrucisarea piciorului stang peste dreptul si invers printr-o miscare resimtita in articulatia soldului.

Numarul repetarilor este 150 cu doua pauze de 30 de secunde.

Observatie: pentru a reduce proportiile coapselor trebuie evitate exercitiile de dezvoltare a acestora, in primul rand ghemuirile, extensiile si contractiile individuale pe grupe de muschi efectuate la aparate. in aceeasi ordine de idei este recomandabil masajul.

Exercitii pentru persoanele cu solduri prea pline

Exercitiul nr 1

Balansarea picioarelor

In pozitie ortostatica, in proximitatea unui scaun cu spatar, mana stanga se sprijina de spatarul scaunului.

Se ridica piciorul drept si se aduce pe deasupra spatarului, se mentine o fractiune de secunda deasupra si apoi se revine in pozitie initiala.

Se fac 2-3 serii a cate 10 repetari pentru fiecare membru inferior. Important este sa se urmareasca regularitatea miscarilor respiratorii.

In ceea ce priveste exercitiul propriu-zis, rasucirea bazinului se face energic, imprimand in acelasi timp o amplitudine maxima miscarii de balansare a piciorului.

Exercitiul nr 2

Exercitiu pentru coapse

Sezand pe sol, cu genunchii indoiti, talpile cat mai apropiate de sezut, palmele sprijinite inapoi pe sol.

Din aceasta pozitie ambii genunchi se duc lateral spre stanga si spre dreapta, alternativ, pana la atingerea solului.

Se repeta de 10-20 de ori in ambele directii.

Exercitiul nr 3

Asezari succesive pe solduri; din pozitia in genunchi se fac asezari laterale pe solduri, alternative, cu revenire la pozitia initiala.

Mainile se tin la ceafa sau intinse in fata. Se fac 2-3 serii a cate 8 repetari.

Exercitiul nr 4

Exercitii de tarare Sezand pe sol, cu picioarele intinse, bratele inainte la orizontala, capul sus si picioarele in extensie.

Din aceasta pozitie se face deplasare inainte prin tarare alternativa pe fese, miscarea executandu-se din bazin.

Exercitiul nr 5

Forfecare laterala din decubit lateral.

Se fac 2-3 serii de cate 10-15 forfecari pentru fiecare parte.

Exercitiul nr 6

Ridicarea bazinului

Culcat pe spate cu bratele pe langa corp, palmele cat mai apropiate de bazin, membrele inferioare intinse inainte.

La timpul 1, indoirea picioarelor, astfel incat bazinul si coapsele sa formeze un unghi ascutit,

La timpul 2, ridicarea bazinului, sprijinul facandu-se pe omoplati si pe calcaie, muschii fesieri foarte contractati, pozitia bratelor neschimbata.

La timpul 3, coborarea bazinului pe sol, revenind la pozitia culcat pe spate

La timpul 4 intinderea picioarelor. Se va urmari atent respiratia, exercitiul se va repeta de 10-15 ori.

Exercitiul nr 7

"Extensii' dorsale.

Culcat in decubit ventral, capul in extensie, barbia sprijinita pe sol, bratele intinse inainte in prelungirea trunchiului, cu pumnii stransi.

Pe timpul 1, ridicarea bratelor cu pumnii inchisi (coatele intinse) si a piciorului drept, intins din articulatia genunchiului. in acest moment se inspira.

Pe timpul 2 se efectueaza coborarea bratelor si a piciorului pe sol concomitent cu efectuarea expiratiei.

Pe timpul 3 ridicarea bratelor si a piciorului stang, concomitent cu inspiratia.

Exercitiul se repeta de 5-10 ori, tinand seama ca, in timpul executiei, barbia sa fie sprijinita pe sol.

Dupa cateva zile, se poate incerca efectuarea miscarii concomitent cu ambele picioare (exercitiul contribuie la dezvoltarea musculaturii fesiere).

CONCLUZII SI PROPUNERI

Miscarea este foarte importanta pentru mentinerea starii de sanatate. Exercitiile aerobice cresc oxigenarea tesuturilor influentand in mare masura procesele de detoxifiere tisulara.

Tonifierea musculara cu cresterea concomitenta a consumului energetic adipos.

Oxigenarea si detoxifierea tesuturilor sunt amplificate in timpul efortului fizic..

Exercitiile, bine selectate, asamblate in structuri care sa actioneze eficient in directia atingerii obiectivelor urmarite, contribuie la imbunatatirea tonusului muscular precum si la distrugerea depozitelor de tesut adipos

Prin intermediul practicarii sistematice a exercitiilor fizice pe care le cuprinde, actioneaza eficient (fara a suprasolicita) in sensul imbunatatirii mobilitatii articulare, a elasticitatii si supletii musculare deci se realizeaza o imbunatatire a calitatii vietii

BIBLIOGRAFIE

Craciun, M., St., Exercitiul fizic izvor de sanatate, Editura Sport-Turism, Bucuresti,1984

Cungi, Ch., Cum poti scapa de stres, Iasi, Editura Polirom, 2000

Damian, S., Streching secretul flexibilitatii, Editura Corint, Bucuresti, 2003

Demeter, A., Fiziologia educatiei fizice si sportului, Bucuresti, Edit. Sport-Turism, 1979

Derevenco, P., Anghel, I., Baban, A., Stresul in sanatate si boala, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1992

Dragan, I., Cultura fizica medicala, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1981

Dragan, I., Petrescu, O., Masaj-Automasaj, Bucuresti, Editura Editis, 1993

Firimita, M., Exercitiul fizic un valoros medicament natural, Bucuresti, Editura Ceres, 1980

Hargon, E., Plas, F., Kinetoterapie activa. Exercitii terapeutice, Editura Polirom, Iasi, 2001

Haulica, I., Fiziologie umana, Bucuresti, Edit. Medicala, 1996

Hollis, M. si Fletcher-Cook, P., Practical Exercise Therapy, Blackwell Science LTD, 1999

Iamandescu, I., B., Elemente de psiho somatica generala si aplicata, Bucuresti, Editura Info Medica, 1999

Lamboley, D., Respira corect si vei fi sanatos, Editura Teora, Bucuresti, 2001

Marcu, V., Masaj si kinetoterapie, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1983

Marza, D., Masaj antistres, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 2005

Sbenghe, T., Kinesiologie - stiinta miscarii, Bucuresti, Edit. Medicala, 2002