Pancreatita acuta

Pancreatita acuta

Este o boala locala si generala, determinate de procesul patologic de autodigestie de catre tripsina, prin inactivarea in glanda a fermentilor pancreatici, in mod normal inactivi la acest nivel.

In evolutia pancreatitei acute, in afara de actiunea locala de autodigestie a glandei, se produc fenomene grave, secundare actiunii toxice acestor fermenti si a altor produsi toxici la distanta pe toate organele care asigura functiile vitale ale organismului: creier, plamani, vase sagvine, cord.

Autodigestia e determinata de tulburari de evacuarea secretiei pancreatice in duoden, ca urmare a unor dereglari functionale ale sfincterului Oddi, precum si patrunderea in caile pancreatice a unui coferment ( enteroxinaza ) - fenomen care in mod normal nu are loc. Aceasta face ca tripsina sa se activeze si sa devina capabila sa digere insusi organul care o formeaza.

Frecventa

Boala apare la orice varsta, dar cu precadere la varsta adulta si la batrani - intre 30 - 70 ani. Nici copiii nu sunt scutiti de pancreatita acuta - mai ales de origine traumatica sau cea aparuta pe fondul parotiditei epidemice. Mai afectate sunt femeile, raportul dintre femei si barbate fiind de 3/2.

Anatomie patologica

Dupa aspectul anatomic, pancreatita acuta are trei forme:

a)     pancreatita acuta edematoasa - care se caracterizeaza prin:

- pancreasul este marit in volum, edematiat, tumefiat;

- tesutul gras din jur este infiltrat;

- ascita in cantitate variabila;

- nu sunt leziuni necrotico - hemoragice.

b) pancreatita necrotico - hemoragica care se caracterizeaza prin:

- pancreas marit in volum;

- existenta focarelor de necroza unice sau multiple, vizibile la suprafata glandei sau situate profund;

- tumefactie prin edem si hemoragii subseroase, suprainfectie;

- leziuni abdominale, ascita hemoragica, citosteatonecroza peritoneala, tromboza arteriala si venoasa;

- seroasa viscerala peritoneala este asemanatoare cu "petele de ceara",datorita autodigestiei grasimilor,numite pete de citosteatonecroza.

Ascita hemoragica se produce datorita faptului ca exista sangerarea subcapilara. Cand hemoragia este mare si capsula nu poate rezista volumului hematomului se rupe - lichidul hemoragic varsandu-se in peritoneu. Lichidul este foarte iritant, accentuind starea de soc.

Hemoragia poate fi parcelata sau difuza, glanda aparand de forma unui coagul rosu violaceu.

Steatoza apare ca urmare a saponificarii grasimilor.

Consecintele necrozei:

- local: autodigestia glandei si continuarea activitatii enzimelor;

- general: stare de soc - declansat de dureri. Apar tulburari encefalice, renale, hepatice, cardiace, pulmonare.

c) pancreatita acuta supurata - este de obicei o complicatie a formei precedente, zonele necrotice suprainfectandu-se. Supuratia difuzeaza peripancreatic.

Etiologie

Pancreatita acuta apare frecvent la obezi, la marii mancatori si consumatori de alcool. Apare la cei cu teren vascular aterosclerotic, la cei cu afectiuni biliare - mai ales litiaza biliara, la ulcerosi.

Etiologia poate fi toxica - intoxicatia alcoolica sau medicamentoasa si infectioasa - septicemia, infectii biliare, supuratii abdominale. Poate fi intalnita si in afectiuni virotice: hepatita, parotidita epidemica, febre eruptive, cateodata si in afectiuni bacteriene, febra tifoida, difterie.

De cele mai multe ori, boala apare dupa o masa deosebit de copioasa, bogata in grasimi si bine stropita cu alcool.

Pancreatita acuta poate aparea si dupa traumatisme pancreatice sau postoperator - dupa operatii regionale: ulcer duodenal, cai biliare, splenectomii.

PATOGENIE

Se disting doua etape:

declansarea procesului de autodigestie

urmarile acestui proces

Declansarea procesului de autodigestie poate fi determinata de doua serii de facori:

factori canalari care produc:

refluxul de lichid biliar in pancreas prin canalul comun bilio-pancreatic ca urmare a obturari ampulei lui Vater printr-un calcul mic, un graunte de colesterol sau chiar un spasm, sau

refluxul de lichid duodenal in pancreas ca urmare a unui defect in tranzitul duodenal si pancreatito-duodenal, sau

retentia de suc pancreatic cu cresterea presiunii datorita unui obstacol pe partea terminala a canalului excretor.

Un asemenea reflux biliar sau duodenal poate fi capabil sa determine (daca glanda se afla in activitate digestiva) o activare locala a fermentilor (in primul rand transformarea tripsinogenului inactiv in tripsina activa) avand ca rezultat declansarea procesului patologic.

factori vasculari:

ischemia acuta a parenchimului pancreatic printr-un deficit vascular determinat de ateroscleroza sau de tromboza vaselor mici, sau de un proces de vasconstrictie. In acelasi context de intensa activitate digestiva a glandei, aceste modificari vasculare pot deplasa autoactivarea fermentilor, cu toate ca sistemul excretor a canalelor este normal.

Urmarile procesului de autodigestie

Dupa deplasarea initiala procesului de autoactivare a enzimelor pancreatice tripsina, lipaza si ceilalti fermenti dau nastere unui proces de proteoliza si lipoliza exercitat in glanda, cat si in jurul ei pe tesuturile si organele din abdomen, dar si pe tesuturile si organele situate la distanta. Urmare a actiunilor fermentilor iau nastere si alte enzime toxice care produc:

leziunea chimica, toxica a parenchimelor nobile importante:

encefal

rinichi

cord

vasodilatatia cu hipotensiune, stare de soc si deficit de perfuzie sangvina a organelor vitale

defecte de coagulare a sangelui, cu tromboze intraviscerale si hemoragii.

Toate aceste fenomene poarta numele de toxemie enzimatica, lor datorandu-li-se gravitatea si mortalitatea mare in fazele initiale ale pancreatitei acute.

Simptomatologie

Simptomele pancreatitei acute pot varia de la un usor discomfort abdominal, pana la stare de soc, cu HTA si hipoxie.

Prima manifestare a bolii este durerea. Ea este moderata in forma edemetoasa si extrem de violenta in cazul formelor hemoragice si necrotice.

Durerea este atroce, adesea sincopala, depasind in intensitate colicile abdominale. Se instaleaza brutal, insotindu-se de o stare de neliniste. Este descrisa variabil de bolnavi - ca o senzatie de sfasiere, torsiune, strivire.

Durerea are sediul in epigastru si hipocondrul stang, si iradiaza in umarul stang, in zona lombara stanga dand "durerea in bara".

Greturile si varsaturile sunt frecvente si abundente. Sunt la inceput alimentare, apoi bilioase si rar sangvinolente.

Meteorismul abdominal este un simptom constant datorita opririi partiale a tranzitului intestinal, uneori putand exista chiar diareei sangvinolente.

Semne generale

Bolnavul prezinta anxietate, transpiratii reci, dispnee, tegumente palide, transpiratii reci, oligurie. Tensiunea arteriala normala este usor crescuta, iar faciesul bolnavului este rosu, vultuos. Pulsul este normal sau tahicardic. Apoi tensiunea arteriala scade si apar semne de soc. Febra este moderata, 38^C.

Slabirea se instaleaza repede si este insotita de topirea musculaturii toracice si pelvine.

Tulburarile psihice sunt frecvente, sub forma de agitatie, chiar delir. In formele necrotico-hemoragice apare starea de colaps.

Examenul obiectiv

Se constata de cele mai multe ori ca este vorba de un bolnav obez, care obisnuieste sa manance mult. Adesea este vorba de un vechi litiazic care a avut de curand o masa copioasa.

La palpare, abdomenul este destins, cu meteorism present si prezinta durere la inceput in epigastru, dupa care durerea devine difuza in tot abdomenul.

Semnele locale culese sunt in general sarace si neconcludente si aceasta contrasteaza cu starea generala alterata a bolnavului, cu intensitatea durerilor de care se plange.

La percutie, bolnavul prezinta o hipersonoritate.

La palpare se pune in evidenta uneori pancreasul corespunzand zonei dureroase in bara.

Pancreasul bombeaza, dand senzatia de formatiune tumorala asezata orizontal, in etajul superior.

Inflamatia pancreatica si necroza pot determina hemoragia retroperitoneal ce duce la sechestrarea lichidelor. Pot aparea echimoze pe flancuri ( semnul Grey-Turner ) sau periombilical ( semnul Cullen ).

Se poate simti adeseori o vezica biliara destinsa sau sensibilitate crescuta in hipocondrul drept, semn ca exista si o participare biliara la procesul patologic.

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

Diagnostic paraclinic

Examene de laborator

a)     Sange

Hipocalcemia(sub 8,5 mg%) are valoare prognostica importanata de prognostic cu atat mai prost cu cat este mai scazuta si exprimand extinderea necrozelor;

Hiperglicemia( 150-200 g% )moderata in 3/5 cazuri prin distrugerea hormonilor insulina si glucagon;

VSH-ul crescut;

- transaminazele sunt frecvent si constant crescute.

- scaderea Hb - in cursul evolutiei care oscileaza in jur de 9% = anemie;

- hiperamilazemie - depaseste de 3-6 ori normalul, cu valori maxime in ziua 2-3-a zi de la debut.Revine la normal catre ziua a 7-a. Persistenta ei peste 10 zile sugereaza fie continuarea procesului inflamator pancreatic, fie evolutia catre formarea de pseudochisturi.

- lipazemia - dupa unii autori este mai valoroasa decat amilazemia si ea are valori crescute;

- hiperlipidemie - in 5-10% din cazuri de pancreatita acuta necrotico-hemoragica prin cresterea concentratiei serice a grasimilor neutre.

Leucocitoza este un semn des intalnit (normo sau leucopenia aparuta la bolnavii operati este un semn de prognostic nefavorabil care tradeaza in general prabusirea mecanismelor de aparare a organismelor);

Scaderea albuminei semnifica cresterea importanta a catabolismului proteic;

Hiperazotemia este paralela cu gradul varsaturilor si atingerii renale.

b)     Urina

reducerea diurezei, oligoanurie, semn de IRA secundara socului si toxemiei enzimatic;

modificarea sedimetrului urinar cu aparitia hematiilor, cilindrilor granulosi (semne de iritare renale);

hiperamilazurie de peste 256-512-1000Usi apare mai tarziu decat amilazemia dar este mai persistenta si revine mai lent decat amilazemia.Amilazuria are valori duble fata de amilazemie;

Explorari imagistice

a)     Examenul radiologic

- stomacul arata hipertonie, mai ales la nivelul marii curburi;

- colonul transvers arata distonie, care poate simula un pneumoperitoneu;

- duodenul arata iritare;

- pancreasul poate aparea opac intre claritatea stomacului si colonului. Uneori se pot observa calcificari pancreatice, calculi biliari sau un revarsat peritoneal;

- toracic - pot exista revarsate peritoneale.

tranzitul baritat poate evidentia largirea cadrului duodenal si deplasarea anterioara a stomacului pe radiografia de profil.

irigografia

fistulografia se face la bolnavii operati cu drenaj abdominal prelungit si semne clinice de abces cu substante de contrast iodate

colongio-pancreatografia endoscopica retrogradata (utila in evidentierea sistemului canalar pancreatic)

b)     Ecografia - poate evidentia o colectie de lichid in regiunea peripancreatica sau marirea de volum a pancreasului sau prezenta unui calcul in ampula lui Vater.

c)     Alte examene imagistice

tomografia

scintigrafia

d) EKG este indispensabila. Poate arata trasee normale-trasee modificate prin hipocalcemie, prin semne de infarct miocardic care poate fi cauza simptomatologiei (semnne false de pancreatita acuta) sau asociat unei pancreatite acute.

Cercetarea fermentilor pancreatici are loc in sucul duodenal, in sange si urina.

In sucul duodenal, cercetarea fermentilor pancreatici se face astfel : dimineata pe stomacul gol se practica un sondaj duodenal - se evacueaza bila reziduala administrand sulfat de magneziu; se stimuleaza apoi secretia pancreatica administrand pe sonda 300 ml solutie de acid clorhidric 1-3% sau 2-3 ml eter. Dupa 5-10 minute, se recolteaza sucul duodenal in care se vor face dozarile de fermenti.

e ) examenul materiilor fecale este foarte util.

Examinarea se face dupa ce bolnavul a fost supus trei zile unui regim de proba. Se recomanda ca la inceputul regimului sa se administreze doua casete de carmin

( a 0,50 g /caset ) pentru a se putea aprecia viteza tranzitului. In mod normal scaunul apare rosu dupa 24h.

Scaunul de insuficienta pancreatica este acoperit cu o masa albicioasa alcatuita din grasimi si contine resturi alimentare nedigerate.

La examenul clinic se cerceteaza prezenta grasimilor care sunt in cantitate mare, azotului fecal care este mai crescut si a amoniacului.

Diagnosticul pozitiv

Se pune pe baza :- antecedentelor hepato-biliare,

- cresterea valorilor amilazemiei si amilazuriei,

- examenul clinic si radiologic.

Diagnosticul diferential

Un tablou clinic si biologic cu unele variatii in jurul semnelor descrise poate pune in discutie o serie de afectiuni medicale si chirurgicale.

Afectiuni medicale

indigestia simpla sau o gastrita acuta

ulcer gastric sau duodenal in puseu dureros

infarct miocardic

Afectiuni chirurgicale care pot determina cresterea amilazemiei :

apendicita acuta cu sediu anormal

ulcer gastric sau duodenal perforat

infarctul intestinal

torsiuni viscerale diverse

colica biliara, colescitita acuta, peritonita biliara

colica renoureterala

ocluzie intestinala

Diagnosticul diferential cel mai important trebuie facut cu abdomenul acut chirurgical care reprezinta - spre deosebire de pancreatita acuta urgenta chirurgicala.

Evolutie

In formele edematoase are loc de regula, ameliorarea rapida subiectiva si obiectiva. Daca nu se respecta dieta si nu exista supraveghere medicala poate exista pericolul de recidiva.

In formele intermediare - evolutia este spre vindecare sau necroza.

In formele supraacute - evolutia este mortala in primele 6 ore prin sincopa.

In forma acuta - evolutia are 3 faze: debut brutal, ocluzie intestinala functionala, infectie si necroza.

Cazurile grave evolueaza majoritatea in 2-7 zile catre moarte prin peritonita si colaps.

In formele necrozante, bolnavul ramane febril si prezinta hiperleucocitoza in ciuda tratamentului cu antibiotice. Necroza se continua, iar in locul pancreasului distrus, apar chisturi mari. Clinic, in formele necrozante, se constata: tulburari de tranzit, dureri abdominale, stare generala modificata, fenomene compresive de vecinatate.

Cauzele mortii in pancreatita acuta

Nu exista un paralelism intre leziunile anatomopatologice si gravitatea bolii. Pancreatita acuta apare ca o boala generala. Cointeresarea leziunilor hepatice, renale, suprarenale, pleuro-pulmonare si cardiovasculare sunt frecvente.

Complicatii:

- abcese pancreatice;

- peritonita purulenta;

- icter prin ocluzie;

- colectii sangvinolente;

- insuficienta renala acuta;

- insuficienta hepatica;

- hemoragie digestiva;

- septicemie;

- supuratia localizata sau difuza perirenalotoracica.

Complicatii tardive:

- pseudochistul pancreatic dezvoltat mai ales retrogastric;

- diabet secundar ( hiperinsulinism ).

In 80% din cazuri, leziunile acute evolueaza catre pancreatita cronica.

Prognosticul

In formele edematoase - prognosticul este bun sub tratament si prin respectarea regimului alimentar.

In formele necrotice - prognosticul este grav.

Formele clinice:

- formele dramatice;

- formele cu durere violenta, dar fara stare de soc, imita colecistita;

- formele oclusive cu colici abdominale, varsaturi, oprirea tranzitului intestinal;

- formele gastrologice apar dupa consum de alcool - imita gastrita acuta;

- formele latente - se manifesta direct ca pseudochist;

- formele asociate cu diabet, icter, hemoragii digestive, infarct mezenteric si splenic;

- formele etiologice aparand in etilism, la vasculari si postoperator.

Tratament

In tratarea pancreatitei acute trebuie sa se tina seama de o serie de principii.

Orice abdomen acut suspect de pancreatita acuta se va interna in spital, chiar daca este vorba numai de precizarea diagnosticului. Pancreatita acuta este o boala medico-chirurgicala.

Tratamentul de fond este cel medical, dar trebuie facut intr-un serviciu de chirurgie, din urmatoarele considerente:

- nu exista intotdeauna siguranta diagnosticului;

- de multe ori boala este asociata sau este urmarea unei colecistite acute, cazuri in care interventia chirurgicala este obligatorie;

- in unele cazuri poate fi vorba de pancreatita acuta necrotica de la inceput;

- evolutia unei pancreatite poate duce la complicatii in sensul supuratiei, eroziunii vasculare, rupturii de splina care impun tratament chirurgical.

Medical

Este aplicat in faza initiala a pancreatitei acute, avand urmatoarele obiective si metode de realizare:

a)     reducerea secretiei pancreatitice prin post absolut, nutritie parenterala totala si aspiratie nazogastrica prelungita (considerata ca metoda de prevenire a abceselor pancreatice)

b) substitutia volemica masiva poate determina imbunatatirea perfuziei capilare si, ca urmare, diminuarea hipoxiei celulare, avand ca rezultat reducerea extensiei necrozei pancreatice. Se face intravenos in functie de starea generala, bilantul hidroelectrolitic, si volemic, urmarirea diurezei.

- scaderea aciditatii gastrice prin introducerea pe sonda de bicarbonat de sodiu 10%

( 100-200 ml ).

Dupa aspiratia gastrica se administreaza prafuri alcaline, cate o lingurita la 3-4 ore: magnezia usta.

In primele 4-5 zile se interzice alimentarea pe cale orala.

Odata cu normalizarea tranzitului intestinal se incepe alimentatia cu lichide in cantitati mici 300-400 ml/zi.

c)- medicatie analgezica: - Algocalmin, Piafen, Mialgin 50-100 mg la 4-6 ore; antispastice: Scobutin, Lizadon, No-spa.

Se mai administreaza Novocaina 1% 20 ml + Atropina i.v.

Efect antologic poate avea si perfuzia cu glucoza si insulina ( inhiba lipaza

tesutului gras ).

d) Pentru combaterea socului se folosesc:

- solutii cristaloide: NaCl, K (in functie de diureza), Ca (la nevoie)

- solutii coloide (mentin volemia timp indelungat)

- solutii glucozate

Pancreatita acuta realizeaza o veritabila arsura chimica interna. In primele ore de evolutie are loc o fuga plasmatica considerabila in regiunea retroperitoneala si in seroase. Dupa 24h, diminuarea masei sangvine poate atinge 40%, hematocritul putand ajunge 55%.

In urmatoarele 24h hematocritul tinde sa se normalizeze cu persistenta unei hipovolemii foarte accentuate.

Din ziua a 3-a, edemele incep sa se resoarba si apare compensarea, prin trecerea lichidelor din sectorul interstitial in cel intravascular. Este vorba deci de un soc hipovolemic.

In primele ore se va corecta hipovolemia prin:

- perfuzie cu plasma,

- perfuzie cu solutii macromoleculare (Macrodex, Rheomacrodex),

- transfuzii de sange total.

e) medicatie sedativa

contraindicatie absoluta pentru Morfina si sedative cerebrale deoarece provoaca spasm Oddian determinand agravarea bolii

perfuzie venoasa cu Procaina (Novocaina) diluata sol. 1% sau infiltratii retroperitoneale

f) medicatie antienzimatica

Trasylol, Zymofren, Iniprol, Contraykol.

Se mai foloseste si perfuzii cu plasma proaspata in lipsa antienzimelor, 300-600ml/zi,timp de 2-5 zile.

EAC (acid epsilon aminocaproic) cu efect predominant antisoc decat antienzimatic

g) antibioterapie - pentru prevenirea infectarii zonelor necrozate se recomanda antibioterapia cu spectru lung si, in special, cea pentru anaerobi. Se mai recomanda antibiotice cu actiune asupra florei intestinale (Neomicina, Metronidazol) administrate pe interval scurt (pot produce perturbari ale florei, care devine nociva)

h) corticoizii - in doze mari 3-4 g la 24 ore administrati parenteral intr-o priza probabil fara prea mare efect asupra leziunilor pancreatice

i)       radioterapie locala - 100-200 R/24 ore in 5-6 sedinte zilnic, cu actiune inflamatorie,inhiba secretia pancreasului exocrin.

Sub acest tratament bolnavul poate depasi faza grava a primelor zile evoluand spre atenuarea simptomatologiei, in special in formele fara necroza intinsa.

Chirurgical

a)     Indicatii, contraindicatii

Se recomanda temporizarea interventiei pentru a permite echilibrarea biologica a bolnavului in vederea interventiei si delimitarea focarelor necrotice.

Se practica laparotomie exploratorie in cazurile de incertitudine diagnostica, in prezenta suspiciunii de abdomen acut (urgenta chirurgicala). Daca se gaseste pancreatita, se face:

infiltratie cu Procaina peripancreatic si retroperitoneal

drenaj in vecinatatea focarelor pancreatice

controlul cailor biliare, cu tratamentul unei eventuale litiaze biliare, sau cu drenajul extern al colecistului sau al cailor biliare principale.

Daca existenta unor leziuni biliare este cunoscuta, bolnavul avand icter sau antecedente biliare confirmate, se face tratamentul leziunilor biliare care intretin si agraveaza evolutia pancreatitei (colecistectomie, coledococolitotomie, colecistostoma).

Indicatie de tratament chirurgical este si aparitia semnelor complicatiei, precoce sau tardiva:

hemorargie peritoneala sau digestiva (se face hemostaza si se instaleaza drenajul)

perforatia viscerala cu peritonita (sutura perforatiei, drenaj peritoneal)

abces retroperitoneal (semnalat de aparitia febrei, hiperleucocitoza, reagravarea starii generale, se intervine pentru plasarea unui drenaj)

Se recomanda operatia precoce de rezectie a zonelor pancreatice necrozate. Tesutul pancreatic este modificat, apare lichefactie, iar la nivelul spatiului retroperitoneal apar sfaceluri si puroi. In prezent nu exista nici o modalitate diagnostica care sa permita decelarea cu certitudine a necrozei pancreasului si in consecinta, indicatia interventiei chirurgicale se va formula pe criterii clinice.

Importanta este si mentinerea microcirculatiei, aceasta facandu-se prin mentinerea volumului intravascular normal in acest fel combatandu-se staza, ceea ce duce la prevenirea trombozei si indepartarea trombilor deja formati.

Heparina este utilizata in functie de datele clinice si de laborator pentru modularea coagularii.

Trasylolul este folosit pentru actiunea antienzimatica si pentru actiunea sa de inhibitie a coagularii si lizarea cheagului.

Medicatie antiinflamatoare - se face cu Prednison 40 mg/zi, Superprednol.

Insuficienta circulatorie se va trata prin: - HHC 100-200 mg/4 ore.

Insuficienta respiratorie eventuala se va corecta prin administrare de oxigen si prin evacuarea unui eventual revarsat pleural.

Uneori este necesara chiar intubatia sau traheotomia, cand respiratia e grav afectata.

Insuficienta renala eventuala se va trata cu perfuzii cu Manitol 5%. La nevoie se recurge la hemodializa sau dializa peritoneala.

Acidoza se va corecta cu bicarbonat de sodiu 14%o.

.

Profilaxia

Avand in vedere ca pancreatita acuta apare in special la persoanele obeze si la cele care consuma grasimi si alcool, se va combate obezitatea si alcoolismul. Se vor evita pranzurile copioase, excesul de bauturi alcoolice si de grasimi, a bauturilor reci. Se va face tratamentul infectiilor cailor biliare, tratamentul litiazei biliare, a bolilor gastro-duodenale, tratamentul infectiilor acute sau cronice pancreatotrope.

Alte masuri profilactice:

- evitarea fumatului, cafelei in exces;

- asigurarea unei locuinte corespunzatoare: spatioasa, luminoasa, curata.

- inbracaminte corespunzatoare normelor igienice si estetice;

- conditii de munca corespunzatoare principiilor ergonomice;

- folosirea rationala a repausului - prin odihna activa si culturala;

- evitarea sedentarismului si cultivarea miscerii;

- evitarea stresului;

- igienizarea intregii vieti;

- prevenirea escarelor - prin schimbarea periodica a pozitiei bolnavului; efectuarea frictiunilor cu alcool;

- evacuarea vezicii urinare - spontan, prin stimulare sau sondaj vezical;

- urmarirea somnului - se va administra la indicatia medicului, in caz de insomnie, un hipnotic usor.

INGRIJIRI GENERALE

Explorarea functionala a pancreasului

Analiza materiilor fecale se face dupa regimul de proba Schimidt-Strassburger, din evacuarile dintre cele doua indicatoare de carbuni. Scaunul se trimite la laborator pentru examinari chimice, microscopice si biologice. In insuficienta pancreatica, din cantitatea de grasime cuprinsa in regimul de proba, 70-80 % se elimina si cantitatea de azot din fecale creste de la 1g la 20-30g in 24h. La examenul microscopic, se gaseste o cantitate mare de grasimi neutre si fibre musculare. Nucleii din fibrele nedigerate sunt intacti neputand fii atacati decat de sucul pancreatic. Examenul biologic urmareste determinarea cantitativa a tripsinei si a amializei din fecale, obtinute dupa o purgatie usoara. Dozarea tripsinei se face dupa metoda Ful Gros prin urmarirea activitatii sale in dilutii crescande asupra cazeinei. Dozarea amializei se face dupa metoda Wohlgmut prin urmarirea activitatii asupra amidonului.

Analiza sucului pancreatic uramareste dozarea fermentiilor din continutul lui. Recoltarea sucului pancreatic se face prin tupajul duodenal. Pentru obtinerea unui suc duodenal bogat pancreatic se injecteaza prin sonda 3ml eter care declanseaza secretia pancreatica bogata in fermenti.

Dozarea fermentilor pancreatici din sange si urina. Dintre fermentii pancreatici din sange si urina obisnuit se dozeaza amilaza. Metoda se practica in cazurile cu deficit in functia pancreasului. Pentru amilazemie se recolteaza pe nemancate 5-6 ml sange fara substanta anticoagulanta. Pentru amilazurie se trimit la laborator circa 50 ml urina, de preferinta din prima emisie de dimineata.