Caile descendente motorii. functia de conducere a maduvei spinarii

CAILE DESCENDENTE MOTORII. FUNCTIA DE CONDUCERE A MADUVEI SPINARII

CLASIFICARE dupa origine si functie:

CALEA PIRAMIDALA (bineuronala) cuprinde totalitatea fibrelor cu origine corticala care coordoneaza motilitatea voluntara si miscarile fine:

tractul cortico-spinal - destinat motoneuronilor din coarnele anterioare

tractul cortico-bulbar - destinat nucleilor ai nervilor cranieni VII si XII ce coordoneaza motilitatea voluntara faciala si a limbii

tractul cortico-nuclear - destinat nucleilor motori ai nervilor cranieni III, IV si VI ce coordoneaza motilitatea musculaturii extrinseci a globilor oculari

CALEA EXTRAPIRAMIDALA (multineuronala)

totalitatea fibrelor cu origine corticala si subcorticala, care nu apartin caii piramidale

coordoneaza - motilitatea involuntara, automata, tonusul muscular, echilibru, reflectivitatea medulara, acte motorii globale, miscari posturale, reflexe integrate

CAILE DESCENDENTE MOTORII. FUNCTIA DE CONDUCERE A MADUVEI SPINARII

CLASIFICARE dupa localizarea motoneuronilor medulari ca destinatie a cailor motorii:

     SISTEMUL DESCENDENT LATERAL

cuprinde tractul corticospinal lateral care face sinapsa cu coloana motorie laterala

coloana motorie laterala primeste aferente de la nivelul cortexului motor, fie direct, fie prin intermediul grupului lateral de interneuroni

asigura miscarile fine, voluntare ale extremitatilor si tonusul postural pentru muschii articulatiilor proximale, prin intermediul a 3 nuclei: nucleul ventrolateral - muschii articulatiilor proximale , nucleul dorsolateral - muschii articulatilor intermediare , nucleul retrodorsolateral - muschii articulatiilor distale

     SISTEMUL DESCENDENT MEDIAL

cuprinde tracturile cortico-spinal medial (15% din calea piramidala) si tracturile tecto-, rubro-, vestibulo- si reticulospinale (calea extrapiramidala)

fac sinapsa cu coloana motorie mediala fie direct, fie prin intermediul grupului medial de interneuroni

coloana motorie mediala cuprinde nucleii ventromedial si dorsomedial, destinati musculaturii axiale (m. paravertebrali, intercostali si abdominali antero-laterali) si a articulatiilor proximale in vederea asigurarii tonusului postural.

     TRACTUL CORTICO-SPINAL LATERAL

cuprinde aproximativ 85% din fibrele piramidale cu origine corticala care la limita inferioara a bulbului, se incruciseaza realizand decusatia piramidala, dupa care se plaseaza in cordonul lateral de partea opusa, formand tractul piramidal incrucisat

fibrele sale cele mai scurte sunt situate medial, iar cele mai lungi lateral, 55% fiind destinate segmentelor cervicale, 20% celor toracale si 25% celor lombare si sacrate

exercita o influenta facilitanta asupra motoneuronilor flexori - distali in vederea executarii miscarilor fine si proximali in vederea asigurarii unui tonus postural

     TRACTUL CORTICOSPINAL VENTRAL

este alcatuit din restul fibrelor piramidale (15%) care se incruciseaza la nivel medular si care patrund in cordonul anterior, formand tractul piramidal direct

fibrele sale se epuizeaza in segmentele cervicale

are efect facilitator asupra motoneuronilor flexori destinati muschilor axiali si ai articulatiilor proximale.

     TRACTUL TECTOSPINAL

este reprezentat de axonii neuronilor din straturile profunde ale coliculilor cvadrigemeni

se plaseaza in cordonul ventral si se termina la nivelul primelor 4 segmente cervicale

constituie suportul miscarile capului si gatului in cadrul reflexelor oculo-cefalogire initiate de stimuli vizuali, dar si de stimuli auditivi si somatici (reflexe de redresare statice si statokinetice)

     TRACTUL RUBROSPINAL

este reprezentat de axonii neuronilor din nucleul rosu

se plaseaza in cordonul lateral si parcurge maduva pe toata lungimea sa

are actiune facilitanta pe motoneuronii flexori si inhibitorie pe cei extensori.

     TRACTUL VESTIBULOSPINAL

este alcatuit predominant din axonii neuronilor din nucleul vestibular lateral, formand tractul vestibulospinal lateral si in mai mica masura, din nucleul vestibular medial, formand tractul vestibulospinal medial

se situeaza in cordonul ventral, parcurgand maduva spinarii pe toata lungimea sa pentru cel lateral si oprindu-se la mijlocul regiunii toracice pentru cel medial

are actiune facilitanta globala pe motoneuronii extensori si inhibitorie globala pe cei flexori

are un rol important in ajustarea pozitiei capului asociata cu modificari de acceleratie liniara si angulara

     TRACTURILE RETICULOSPINALE - au originea in formatiunea reticulata bulbo-pontina, se dispun in cordonul anterior si strabat maduva pe toata lungimea ei si contribuie la realizarea unor conexiuni difuze cortico-reticulo-spinale.

Tractul reticulospinal pontin alcatuit din fibre cu originea in nucleii reticulati caudal si oral, are un efect facilitator pe - motoneuronii musculaturii axiale, in special la nivelul cefei si motoneuronii muschii extensori ai articulatiilor proximale

Tractul reticulospinal bulbar alcatuit din axoni ai neuronilor situati in portiunea mediana a formatiunii reticulate bulbare (in special in nucleul gigantocelular), are rol inhibitor global asupra motoneuronilor extensori

CONTROLUL MOTOR CORTICAL

MOTILITATEA VOLUNTARA

     DEFINITIE: reprezinta activitatea motorie cu obiect si scop bine determinat, rezultata de obicei inurma unui proces de invatare

     MANIFESTARI:

elementare → ortostatismul si mersul

majore → praxiile (deprinderile), exprimarea limbajului conceperea corticala a actului motor

     ETAPE IN EXECUTAREA UNEI MISC. VOLUNTARE:

prospectarea senzoriala, in special vizuala, in scopul orientarii temporo-spatiale a miscarii

prospectarea proprioceptiva a pozitiei corpului in raport cu miscarea ce va urma

transmiterea de comenzi prin caile nervoase motorii piramidale si extrapiramidale

controlul performantei motorii si optimizarea miscarii in curs de desfasurare

     SISTEME PARTICIPANTE:

SISTEMUL SENZORIAL - ariile corticale somato-senzitive care integreaza aferente proprioceptive, vestibulare, vizuale, auditive si tactile

SISTEMUL MOTOR PROPRIU-ZIS - ariile corticale motorii care initiaza si control. Raspunsul

SISTEMUL REGLATOR

elementar medular reprezentat de bucla de autoreglare g

integrator superior reprezentat de structurile extrapiramidale care asigura - fondul tonic postural si de echilibru si miscarile automate necesare desfasurarii actului voluntar .

     ARIILE CORTICALE implicate in programarea, desfasurarea si controlul actului motor:

Ariile somatosenzitive din lobul parietal:

aria somestezica I (ariile 3,1 si 2)

cortexul parietal posterior (ariile 5 si 7)

aria somestezica II

Ariile motorii din lobul frontal sunt:

aria motorie principala (aria 4)

aria premotorie

aria motorie suplimentara (aria 6)

aria optica frontala (aria 8)

CORTEXUL MOTOR

     ARIA MOTORIE PRIMARA (aria 4)

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

situata la nivelul girusului precentral

considerata aria de origine a tracturilor cortico-spinal lateral (piramidal incrucisat), cortico-bulbar si cortico-nuclear

la acest nivel se gaseste HOMUNCULUS MOTOR:

Reprezentare corticala a fiecarui segment al organismului ce poate participa la un act motor, dependenta de importanta functionala si de complexitatea miscarilor la nivelul segmentul comandat.Este cea mai mare reprezentare o au fata, mana si policele La nivelul unei emisfere exista o predominanta a partii contralaterale a corpului si membrelor, cu exceptia zonei cefalice care are o proiectie homolaterala extinsa

are rol in - controlul miscarilor fine, voluntare ale extremitatii distale a membr. , integrarea complexa a informatiilor somato-senzoriale care permit invatarea actelor motorii pana la crearea unor stereotipuri dinamice si optimizarea permanenta a acestora, adecvat situatiei

     ARIA PREMOTORIE situata anterior de aria 4, la baza girusului precentral este aria de origine a tractului cortico-spinal medial si participa la pregatirea si initierea raspunsului motor realizat de aria 4

     ARIA MOTORIE SUPLIMENTARA (aria 6) situata anterior de aria 4, in dreptul portiunii superioare a girusului precentral , este considerata aria de origine a fibrelor corticale cu destinatie structuri extrapiramidale subcorticale:

tractul cortico-striat si cortico-palidal pentru nucleii bazali

tractul cortico-nigral pentru substanta neagra

tractul cortico-tectal pentru coliculii cvadrigemeni superiori

cortico-reticular pentru substanta reticulata a trunchiului cerebral

intervine in: - controlul miscarilor elementare comandate de aria 4, controlul miscarilor automate asociate cu vorbirea, controlul miscarilor posturale complexe

     ARIA OPTICA FRONTALA (aria 8) este situata anterior de aria 4, in dreptul regiunii de proiectie a capului si intervine in realizarea miscarilor conjugate ale globilor oculari, pe baza informatiilor primite de la aria 19 occipitala

LOBUL FRONTAL

     SCOARTA PRECENTRALA este motorie si cuprinde ariile 4, 6, 8, 44, 45 si 46

ariile 4, 8 si 6 T cortexul motor

aria 44 - din emisferul dominant este centrul limbajului articulat

aria 45 - din emisferul dominant este centrul de exprimare muzicala

aria 46 - din emisferul dominant este centrul scrisului

     SCOARTA PREFRONTALA de asociatie reprezentata de restul lobului frontal cuprinde ariile 9, 10, 11, 12, 32 si 24 functiile sunt asigurate de conexiunile pe carele stabileste cu:

aria ideomotoare din lobul parietal dominant pe care o inhiba

realizeaza analiza discriminativa a impulsurilor senzoriale le coreleaza cu impresiile stocate in final adapteaza raspunsul elaborat de aria ideomotorie iar in absenta scoartei prefrontale aria ideomotoare ar induce raspunsuri motorii pentru fiecare impuls senzorial receptionat

alte arii corticale de asociatie - participand la activitati complexe corticale de tip judecata, rezolvarea problemelor matematice

hipotalamusul si trunchiul cerebral - realizand asocierea reactiilor vegetative cu activitatea intelectuala

FIZIOLOGIA CEREBELULUI

     STRUCTURA: substanta cenusie organizata in:scoarta cerebeloasa situata la suprafata substantei albe si nuclei cerebelosi: dintat, emboliform, globos, fastigial situati in profunzime si substanta alba

     SUBDIVIZIUNEA CORTEXULUI CEREBELOS

anatomic - in plan antero-post. → 3 lobi - anterior, posterior,floculonodular, separati prin doua fisuri majore (primara si postero-laterala)

in plan sagital - vermisul plasat medial, doua hemisfere plasate lateral , regiunea paravermala sau intemediara, plasateintre vermis si hemisfere

filogenetic - arhicerebelul, paleocerebelul si neocerebel

functional (criteriul conexiunilor predominante)

vestibulocerebel (aferente vestibulare), spinocerebel (aferente proprioceptive) corticocerebel (aferente corticale)

     VESTIBULOCEREBELUL reprezinta arhicerebelul cuprinde - lobul floculonodular, o mica parte din vermis si regiunea intermediara a lobului posterior , primeste aferente de la - analiz. vestibular → tractul vestibulo-cerebelos si analizatorul optic prin tractul tecto-cerebelos

−      isi proiecteaza axonii spre formatiunea reticulata a trunchiului cerebral prin nucleul fastigial sau direct spre nucleul vestibular lateral, motoneuronii fiind abordati pe calea tracturilor reticulo-spinal pontin si vestibulo-spinal, iar nucleii nervilor cranieni III,IV si VI prin intermediul proiectiilor nucleului vestibular lateral

−      rol: - in repartitia tonusului muscular in vederea asigurarii echilibrului , participa la miscarile globului ocular asociate reflexelor de redresare statice si stato-kinetice

−      leziuni ale arhicerebelului determina: - tulburari de echilibru, tulburari de mers (mers ebrios) astazie - mers cu o baza de sustinere largita

     SPINOCEREBELUL reprezinta paleocerebelul cuprinde - vermisul si regiunea intermediara a lobului anterior si posterior

primeste - informatii proprioceptive pe calea tracturilor spinocerebeloase Flechsig si Gowers si aferente cu originea in alte structuri nervoase (substanta reticulata bulbo-pontina, oliva bulbara, ganglioni bazali, coliculi cvadrigemeni)

isi proiecteaza axonii catre nucleul emboliform si globos stabilesc conexiunea cu nucleul rosu si abordeaza motoneuronii prin tractul rubrospinal

intervine in: - ajustarea tonusului muschilor posturali antigravitationali si reducerea reflectivitatii medulare - a tonusului m. Extensori

leziunea produce: - hipertonie musculara, exagerea ROT, tulburari de mers si de echilibru

     CORTICOCEREBELUL reprezinta neocerebelul cuprinde hemisferele cerebeloase si este strans legat de scoarta cerebrala prin: aferenta cortico-ponto-cerebeloasa si eferenta dento-rubro-talamo-corticala

prin acest circuit "reverberant" = de conexiune inversa, corticocerebelul:

este informat asupra comenzilor motorii corticale informeaza cortexul motor asupra indeplinirii miscarilor comandate pe baza informatiilor proprioceptive pe care le primeste prin colaterale ale tractului spino-cerebelos compara "intentia motorie" cu "performanta executiei motorii " corecteaza erorile posibile se adreseaza miscarilor voluntare fine, in cadrul carora corticocerebelul intervine stabilind o anumita viteza, succesiune, forta si directie, calculeaza durata necesara executiei miscarii si inhiba impulsurile motorii corticale excendentare

leziunile determina: - hipotonie musculara, ataxie - tremuratura intentionala declans. de o misc. Voluntara dismetrie (alterarea probei index-nas) si asinergie (imposibilitatea de a asocia 2 misc. sinergice)

FIZIOLOGIA NUCLEILOR BAZALI (ganglionii bazali, corpii striati)

−      struct. subcorticale interpuse intre: - cortexul motor extrapiram., talamus formatiunea reticulata

     ORGANIZARE

−      structurala: - nucleul caudat nucleul lenticular - alcatuit din putamen si globus pallidus (extern si intern)

−      functionala: - nucleul caudat si putamen → neostriatul (striatum) si globus pallidus → paleostriatul sau pallidum

     FUNCTIE:

−      rol reglator/integrator al motricitatii mediate de sist. motor descendent medial privind misc. de ansamblu ale corpului asociate cu misc. voluntare

SRIATUM - intervine in repartitia adecvata a impulsurilor motorii corticale: in cond. de repaus pt. a fi ment. postura si sa nu rezulte nici o misc. Si in timpul misc. pt. optimizarea rel. dintre m. extensori, flexori si fixatori

PALLIDUM - asigura tonusul muscular de fond si repartitia adecvata a tonusului pentru muschii care nu participa la miscare

PARTICULARITATI ALE CIRCUITELOR CORTICO-SUBCORTICALE:

     Sunt implicate formatiuni subadiacente cum ar fi:

−      talamusul - nucleii ventro-anterior, ventro-lateral, conecteaza nucleii bazali la cortexul motor

nucleul subtalamic (corpul lui Luys) - conecteaza nucleii bazali la formatiunea reticulata ventro-mediana sau sistemul reticulat descendent inhibitor

substanta neagra - conecteaza nucleii bazali la talamus si nucleul subtalamic

     Propagararea unidirect. a excit. de la nucleul caudat inspre putamen si globus pallidus

PARTICULARITATI ALE CIRCUITELOR CORTICO-SUBCORTICALE:

     Mediatori chimici:

neuronii neostriatului descarca doar atunci cand este activat de cortexul motor prin eliberarea glutamatului ca mesager sinaptic

mediatorul chimic al sinapselor neostriatului cu paleostriatul si structurile subcorticale este GABA/cotransmitatori (enkefalina, substanta P)

     Influenteaza activitatea nucleilor talamici si a cortexului motor prin doua cai: directa - activatoare si indirecta - inhibitorie

     Neuronii din substanta neagra - pars compacta

se proiecteaza pe neostriat avand ca mediator chimic dopamina cu efect excitator iar pierderea de neuroni din aceasta zona sau deficitul in sinteza de dopamina determina instalarea bolii Parkinson (tremor, rigiditate musculara si bradikinezie)

SISTEMUL MOTOR EXTRAPIRAMIDAL

     este reprezentat ce formatiuni nervoase care: asigura motilitatea involuntara si intretin si controleaza tonusul postural, atitudinile si miscarile automate asociate cu mersul, vorbirea, scrisul

     calea extrapiramidala este multineuronala si este structurata pe 3 etaje:

etajul cortical - este alcatuit din majoritatea ariilor cortical, in mod deosebit din - ariile 6,8 si 4 din lobul frontal, ariile 2 si 5 din lobul parietal , aria 19 din lobul occipital si de la acest nivel pornesc tracturi catre alte formatiuniextrapiramidale - nucleii bazali nucleul rosu, substanta neagra coliculii cvadrigemeni, formatiunea reticulata bulbo-pontina scoarta cerebeloasa

etajul subcortical - cuprinde nucleii bazali

etajul diencefalo-mezencefalic cuprinde - nucleii subtalamici (corpul lui Luys), substanta neagra (tractul nigro-spinal) nucleul rosu (tractul rubro-spinal), coliculii cvadrigemeni (tractul tectospinal) nucleii vestibulari (tractul vestibulo-spinal) substanta reticulata bulbo-pontina (tractul reticulo-spinal)

     ariile motorii corticale: premotorie, motorie suplimentara si aria optica frontala

     functiile nucleilor bazali si relatia cu subtalamusul si substanta neagra

     sistemul motor descendent medial

−      pozitia corpului si a diverselor sale segmente se asigura pe baza repartitiei optime a tonusului muscular - postural in raport cu solicitarea

−      modularea tonusului muscular este necesara pentru desfasurarea optima a oricarei miscari (voluntara sau automata)

     TONUSUL MUSCULAR este intretinut la nivel medular prin componenta tonica sau statica a reflexului miotatic se supune principiului inervatiei reciproce si sufera adaptari in raport cu situatia sub act. zonelor de integratie sup. care stabilesc sinapse cu motoneuronii alfa si gama statici, si care se grupeaza in doua sisteme:

Sistemul facilitator - de marire a tonusului muscular constituit din: - substanta reticulata dorso-laterala a trunchiului cerebral (sistemul reticulatdescendent activator) si nucleii vestibulari

Sistemul inhibitor - de scadere a tonusului muscular, constituit din substanta reticulata ventro-mediana a trunchiului cerebral (sistemul reticulat descendent inhibitor) → genereaza stimuli inhibitori sub actiunea formatiunilor supresoare din scoarta cerebrala, nucleii bazali, nucleul rosu si cerebel.Este calea finala, comuna a tuturor sistemelor inhibit. Si act. asupra motoneuronilor prin celulele RENSHAW

     CEREBELUL - actioneaza - facilitator prin corticocerebel , inhibitor prin spinocerebel

     TALAMUSUL actioneaza - facilitator prin nucleul ventro-medial conectat cu corticocerebelul inhibitor prin - nucleul ventro-lateral si nucleul ventro-anterior conectat cu nucl. Bazali si prin nucleul dorso-median care receptioneaza informatii hipotalamice transmit spre scoarta influente facilitatoare ale tonusului muscular

     NUCLEII BAZALI au efect inhibitor - central - cu participarea scoartei cerebrale si periferic - cu participarea form. reticulate ventro-med, paleostriatul are ca functie specifica - determ. unui tonus musc. de fond si repartitia tonusului musc. neparticipante in misc. voluntara

     SCOARTA MOTORIE actioneaza - facilitator pe baza interelatiilor vestibulo-reticulare si inhibitor pe baza interrelatiilor cu nucleii bazali (paleostriatul).

FIZIOLOGIA FORMATIUNII RETICULATE

ORGANIZAREA FORMATIUNII RETICULATE

     COMPONENTE o retea de celule si fibre nervoase care incepe in reg. periependimara a maduvei spinarii se intinde pana la talamus si cuprinde in structura sa reteaua reticulata a- trunchiului cerebral a hipotalamusului post. si subtalamusului

in mod curent prin formatiunea reticulata se intelege substanta reticulata din regiunea trunchiului cerebral si din hipotalamusul posterior.

o multitudine de nuclei care dupa criterii structurale si functionale pot fi impartiti in 5 grupe:

nuclei cu conexiuni cerebeloase

nuclei formand ariile respiratori bulbare, presoare si ariile de inhibitie ale reflexului miotatic

nuclei cu rol receptor si asociativ

nucleii rafeului median din tegmentul mezencefalic

nuclei corespunzand ariei limbice a mezencefalului

     CONEXIUNI formatiunea reticulata stabileste conexiuni corticale si subcorticale, aferente si eferente

AFERENTE: (a) senzoriale - colaterale ale cailor aferente specifice

(b) cerebeloase

(c) diencefalice - de la talamus si hipotalamus, in special de origine rinenecefalica; subtalamus

(d) neocorticale - directe cat si prin colaterale ale cailorcorticale cortico-ponto-cerebeloase si cortico-striato-corticale

EFERENTE: (a) neocorticale - prin calea talamica - directa reprezentatade nucleii nespecifici cu proiectie difuza si calea extratalamica - indirecta prin hipotalamusul posterior si subtalamus

(b) spinal si (c) cerebeloase

     TIPURI DE NEURONI - se clasifica in:

catecolaminergici - situati in portiunile laterale ale trunchiului cerebral, cu rolactivator

serotoninergici - situati in partea mediana a mezencefalului si bulbului, cu rol inhibitor

FUNCTIILE FORMATIUNII RETICULATE

     Rolul formatiunii reticulate in controlul motricitatii somatice este mediata de caile reticulo-spinale, parte componenta a eferentelor sistemului extrapiramidal si se descriu doua sisteme care realizeaza un control permanent asupra reflectivitatii medulare si, in mod deosebit, asupra reflexelor tonice si posturale

SISTEMUL RETICULAT DESCENDNET FACILITATIOR se gaseste in regiunea dorsolaterala a trunchiului cerebral cu rol de intarire a reflectivitatii medulare si are un tonus propriu care tinde sa mareasca continuu excitabilitatea centrilor medulari

SISTEMUL RETICULAT DESCENDENT INHIBITOR din regiunea ventromediana a trunchiului cerebral reduce excitabilitatea motoneuronilor medulari nu are tonus propriu si constituie o cale finala comuna a centrilor inihibitori supraadiacenti - spinocerebel, nucleii bazali, nucleul rosu, ariile supresoare din scoarta motorie frontala

     Rolul formatiunii reticulate in controlul functiilor vegetative este asigurat de prezenta centrilor vegetativi, a caror activitate este modulata de hipotalamusul posterior si mediata de cai reticulo-spinale Functiile vegetative reglate de formatiunea reticulata sunt: respiratia, vasomotricitatea, salivatia, voma, deglutitia, secretia si motilitatea gastro-intestinala, mictiunea, si termoreglarea, si metabolismul

     Rolul formatiunii reticulate in reglarea starii vigile si a comportamentului constituie sistemul de alertare a scoartei cerebrale sau sistemul reticulat ascendent activator cu actiune dubla asupra scoartei cerebrale:

FAZICA - de trezire si de intarire a atentiei

TONICA - de mentinere a starii de veghe are un fond autonom bazat pe activitatea sistemului centrencefalic alcatuit din: - substanta reticulata mezencefalica, nucleii talamici nespecifici, hipotalamusul posterior ansamblul de circuite neuronale care realizeaza o conexiune a celor doua emisfere cerebrale cuportiunea superioara a trunchiului cerebral si care prezinta un pacemaker situat la jonctiunea mezencefalo-diencefalica

- este activata sau inhibata prin 3 categorii de factori:

1.INFLUENTE UMORALE SI SUBSTANTE BIOLOGIC ACTIVE

activatoare - hipoxia, hipercapnia, simpaticomimeticele

inhibitoare - hipocapnia, barbituricele si anestezicele generale

2. SISTEMUL TALAMIC CU PROIECTIE DIFUZA reprezentat de nucleii talamici nespecifici pe baza aferentelor pe cale le primeste prin colaterale ale cailor ascendente specifice poate avea asupra cortexului un efect - desicronizator - activator (sist. talamic difuz desincroniz.) sincronizator - inhibitor (sistemul talamic difuzsincroniz.) cu efect hipnogen

3.CORTEXUL pe baza circuitelor cortico-reticulo-corticale asociate sistemului talamic difuz desincornizator, isi poate autointretine tonusul cortical

FIZIOLOGIA SISTEMULUI LIMBIC

A. ORGANIZAREA FUNCTIONALA A SISTEMULUI LIMBIC

     COMPONENTE totalitatea structurilor corticale si subcorticale care genereaza, regleaza si integreaza comportamentul motivational, afectiv-emotional (creier emotional) si expresia viscero-vegetativa (creier visceral):

paleocorticale - hipocampul, girusul hipocampic si girusul cingulat care fac parte din structura rinencefalului, aflat in relatie cu sistemul olfactiv

neocorticale - polul anterior al lobilor temporali, lobul orbital, lobul insulei si zonele mediale ale lobilor cerebrali

subcorticale - nucleul amigdalian, nucleii septali, corpii mamilari, nucleii anteriori ai talamusului si nucleii hipotalamici

     CONEXIUNI multiple mai importante → realiz. de: - fornix → uneste hipocampul cu corpii mamilar si de tractul Vicq d-Azyr → uneste corpii mamilari cu nucleii anteriori ai talamusului Cel mai important circuit functional este bucla Papez (circuitul limbic al emotiei) care cuprinde: hipocamp - fornix - corpii mamilari - nucleii talamici anteriori - girusul cingulat - hipocamp

     CARACTERISTICILE GENERALE ALE CIRCUITELOR LIMBICE:

hipocampul si nucleul amigdalian constituie canale de acces ale informatiei in sistemul limbic eferentele acestor structuri sunt destinate predominant hipotalamusului = centrul vegetativ al sistemului limbic

numarul scazut de conexiuni cu neocortexul asigura autonomia sistemului limbic

propagarea informatiei este unidirectionala - dinspre sistemul limbic spre cortex

existenta fenomenului de postdescarcare prelungita

B. FUNCTIILE SISTEMULUI SISTEMULUI LIMBIC

     COMPORTAMENTUL AFECTIV-EMOTIONAL filtreaza selectiv informatia in functie de tonalitatile sale emotionale: interesesanta/monotona; reusita/nereusita; securitate/insecuritate; armonie/conflict, placere/neplacere si excita cortexul dupa filtrul sau:

informatiile apreciate ca interesante ajung mai repede la creier si stimuleaza zonele cortexului la care se refera informatia pozitiva o informatie negativa sub aspect afectiv poate fi blocata la nivelul hipocampul reactia intensa a sistemului limbic (frica, emotiile puternice) blocheaza orice reactivitate a zonelor corticale

este impermeabil oricarei logici de tip rational fiind sediul impulsurilor, al actiunii imediate si negandite

prin zonele rinencefalului, calitatea si intensitatea odoranta a mediului influenteaza comportamentul emotional si sexual

     MEMORIA DE LUNGA DURATA stocheaza toate amintirile in functie de caracterul placut/neplacut al experientelor de viata, anticipandu-le pe cele pozitive si evitandu-le pe cele negative filtrul sistemului limbic functioneaza dupa amintiri agreabile si dezagreabile actiunea traita este trecuta apoi prin cortex unde este transformata in reflectie.

     COMPORTAMENTUL ALIMENTAR pe fondul de foame bruta hipotalamica sistemul limbic intervine prin crearea apetitului dicriminativ imprimand preferintele sau repulsiile pentru unele alimente, iar prin structurile neocorticale sunt modulate obiceiurile alimentare, comportamentul la masa, preferintele de finete.

     COMPORTAMENTUL SEXUAL in sistemul limbic s-au evidentiat celule steroidosensibile care fixeaza hormonii sexuali, moficand pragul de stimulare si rata de descarcare a neuronilor influente nervoase limbice actioneaza asupra gonadostatului hipotalamic prin influenteaza instalarea pubertatii: neuroni dopaminergici stimuleaza eliberarea LH si FSH si inhiba secretia de prolactina si neuroni serotoninergici stimuleaza secretia de prolactina

     COMPORTAMENTUL DE AUTOCONSERVARE - APARARE are la baza senzatiile de placere - suferinta, dependente in forma lor elementara de hipotalamus asigura reactiile adecvate in raport cu situatiile traite sau posibile (imaginate) si rolul principal il are nucleul amigdalian considerat centrul agresivitatii.

LOBUL TEMPORAL

     portiune senzoriala pentru auz cuprinde ariile 41, 42 - aria auditiva primara si ariaaria 22 - aria audiopsihica in emisferul dominant

     portiune senzoriala pentru echilibru - girusul temporal superior

     ariile de asociatie ariile 20, 21, 22, 36, 37 si 38 asigura integrarea complexa a senzatiilor vizuale lobul temporal drept are rol predominant pentru perceptia materialului vizual neuzual - desene geometrice, figuri fara sens, grupuri de puncte, lobul temporal stang are rol in recunoasterea obiectelor uzuale si a datelor alfabetice, a materialului vizual ce presupune o verbalizare

     portiune care apartine sistemului limbic 28, 35 si 34, care impreuna cu aria de asociatie 24 si cu girusul hipocampului reprezinta structuri care intervin in mecanismele emotionale si modificarile vegetative asociate perceptiei auditive

LOBUL OCCIPITAL

     Aria 17 - aria striata sau aria vizuala primara retina se proiecteaza punct cu punct aria vizuala primara a unei emisfere primeste informatii de la jumatatea temporala a retinei de aceeasi parte si jumatatea nazala a retinei de partea opusa.Ea trimite informatii ariilor de asociatie 18 si 19 si primeste la rindul sau informatii de la aria 18 considerata imaginea "in oglinda" a ariei 17.

     Aria 18 - aria peristriata are rol de asociatie impreuna cu aria 19 participa la formarea fasciculelor cortico-tectale si cortico-mezencefalice cu rol in reglarea miscarilor reflexe ale ochilor si capului in directia stimulului vizual si impreuna cu aria 17 asigura initierea reflexelor oculocefalogire, urmarirea unui obiect si fixarea privirii

     Aria 19 - aria parastriata are rol in acomodatie si impreuna cu aria 18 formeaza ariile vizuo-psihice si vizuo-gnozice care asigura integrarea informatiilor transmise din aria 17, realizandu-se imaginea spatiala, functiile de orientare, localizare in profunzime si intindere, functia de de perceptie a formelor si de reprezentare a imaginii corporale