Fosa cubitala

FOSA CUBITALA

Fosa cubitala este o regiune anatomica de forma triunghiulara situata anterior de articulatia cotului. Baza sa este formata de orizontala trasata prin epicondilii medial si lateral ai humerusului, iar laturile sunt formate de marginea laterala a muschiului rotund pronator si de marginea mediala a muschiului brahioradial. (fig.47).

Aceasta regiune cuprinde structuri anatomice situate anterior articulatiei cotului. Regiunea contine toate structurile vasculare si nervoase importante care trec de la brat la antebrat, cu exceptia nervului ulnar care trece inapoia epicondilului medial al humersului.

Peretele superficial al regiunii este format din tegument, fascia superficiala si cea profunda a antebratului. In fascia superficiala se gaseste vena cubitala mediana si nervul cutanat medial al antebratului. Continutul regiunii este reprezentat de (fig.48):

- nervul cutanat lateral al antebratului, apare intre muschii biceps si brahial si devine superficial deasupra muschiului brahioradial;

- muschiul brahioradial formeaza marginea laterala a fosei, sub el situandu-se nervul radial, care patrunde in compartimentul flexor al antebratului. Se observa si originea ramurii profunde a nervului radial, care isi continua traiectul in compartimentul extensorilor;

- medial de muschiul brahioradial se afla marginea laterala a muschiului biceps brahial, al carui tendon se gaseste anterior de muschiul brahial;

- deasupra tendonului bicepsului si profund de aponevroza bicipitala se afla artera brahiala care emite arterele ulnara si radiala;

- nervul median se afla medial de artera brahiala;

- nervul cutanat medial al antebratului (sau ramurile sale) este situat anterior de muschiul rotundul pronator, care formeaza marginea mediala a fosei.

Planseul fosei este format de muschiul brahial care coboara spre ulna.  Infero-lateral de acesta se afla muschiul supinator, care inconjoara extremitatea superioara a radiusului.

Scheletul articulatiei cotului

Este reprezentat de extremitatea distala a humerusului si de extremitatile proximale ale radiusului si ulnei. (fig.49).

Extremitatea distala a humerusului

Este turtita antero-posterior si larga in sens transversal. Prezinta doua proeminente la nivelul extremitatilor laterale, epicondilul medial si epicondilul lateral. Deasupra fiecarui epicondil se gaseste cate o creasta ascutita, creasta supracondilara. Intre cei doi epicondili se afla lateral o suprafata rotunda capitulul, pentru articulatia cu radiusul si medial o trohlee, suprafata asemanatoare cu mosorul, pentru articulatia cu ulna. Deasupra capitulului se gaseste foseta radiala, iar deasupra trohleei foseta coronoida.

Pe fata posterioara a extremitatii distale a humerusului se gaseste fosa olecraniana, care primeste procesul olecranian al ulnei in hiperextensia articulatiei cotului.

Extremitatea superioara a radiusului

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

Capul radiusului este un cilindru scurt cu o depresiune pe suprafata sa superioara care se articuleaza cu capitulul. Circumferinta capului se articuleaza cu incizura radiala a ulnei (fig.50), fiind inconjurate de ligamentul inelar. O zona usor ingustata, colul radiusului separa capul de diafiza. Medial, pe extremitatea superioara a diafizei se afla tuberozitatea radiusului, de la care descinde spre lateral linia oblica anterioara. O linie similara, dar mai slab evidentiata se gaseste uneori pe partea posterioara a diafizei.

Extremitatea superioara a ulnei

Prezinta un proces vertical - olecran, a carui suprafata interna este articulara - incizura trohleara, care receptioneaza in concavitatea sa trohleea humerala. Pe fata laterala se afla incizura radiala, care se articuleaza cu circumferinta capului radial. Sub incizura trohleara se gaseste o proeminenta anterioara numita procesul coronoid, sub care remarcam tuberozitatea ulnara. Sub incizura radiala, pe fata laterala a ulnei se gaseste o depresiune triunghiulara, care permite rotirea tuberozitatii radiale. Marginea posterioara a acestei suprafete este formata de creasta supinatorului, loc de insertie pentru muschiul omonim. (fig.50).

Fig.51 reprezinta locurile de insertie ale muschilor brahioradial si extensor radial al carpului. Sub acestea se afla originea extensorilor pe epicondilul lateral al humerusului (muschi epicondilieni laterali).

Ligamentul colateral radial al articulatiei cotului porneste tot de pe epicondilul lateral, iar originea muschiului anconeu se afla pe suprafata posterioara a acestuia.

Capsula articulatiei cotului se insera pe humerus deasupra fosetelor radiala, coronoidiana si pe marginile fosei olecraniene, care astfel sunt incluse in articulatie; lateral si medial capsula trece la baza epicondililor, care raman extracapsulari. Pe radius capsula se insera in jurul colului, iar pe ulna pe marginile incizurii trohleare, varful olecranului si al procesului coronoidian fiind incluse in cavitatea articulara.

Pe creasta supracondiliana mediala, deasupra epicondilului medial, se gaseste o suprafata triunghiulara la nivelul careia se insera muschiul pronator rotund. Pe fata anterioara a epicondilului medial se afla originea comuna a muschilor flexori (epicondilieni mediali), iar inferior a ligamentului colateral ulnal al articulatiei cotului.

Muschiul biceps brahial se insera pe tuberozitatea radiala, iar muschiul brahial pe procesul coronoid si tuberozitatea ulnara. Fasciculul profund al muschiului pronator rotund are originea pe ulna, pe marginea mediala a procesului coronoid.

Insertia muschiului triceps brahial se face pe suprafata superioara a olecranului. Inferior de aceasta se gaseste locul de insertie distala a muschiului anconeu, iar lateral capul profund al muschiului supinator, care porneste de pe creasta omonima a ulnei (fig.50).

Articulatia cotului

Este o articulatie sinoviala in balama, intre extremitatea inferioara a humerusului si epifizele proximale ale ulnei si radiusului. Desi miscarile sale sunt limitate la flexiune si extensiune, faptul ca articulatia radioulnara superioara se afla in imediata sa vecinatate ii da o complexitate deosebita.

Suprafetele articulare implicate sunt incizura trohleara ulnara si trohleea humerusului, medial si fata articulara superioara a radiusului si capitulul humeral, lateral. Forma trohleei si a incizurii trohleare limiteaza miscarile de la nivelul portiunii humeroulnare a articulatiei la flexiune si extensiune. Examinand cu atentie suprafata trohleei, putem explica de ce in flexiune axa longitudinala a antebratului este situata medial de cea a bratului, iar in extensiune situata lateral, formandu-se un unghi deschis in afara.

Fata articulara superioara concava a radiusului si suprafata sferoidala a capitului humeral formeaza o articulatie sferoidala. In mod cert, flexiunea si extensiunea se produc prin miscari ale ulnei, dar in plus rotatia independenta a radiusului in articulatia radioulnara proximala declanseaza miscarile de supinatie si pronatie ale antebratului.

Capsula articulatiei este laxa anterior si posterior, dar consolidata de ligamentele colaterale, laterale si mediale. Insertia proximala inconjoara procesul coronoid si fosa oclecraniana, iar cea distala se prinde de marginile incizurii trohleare si de ligamentul inelar.

Ligamentul colateral ulnar (fig.52) este intins intre epicondilul medial al humerusului si ulna si are o forma triunghiulara, fiind format din fascicule anterioare si posterioare, care se prelungesc pana la olecran si procesul coronoid. O bandeleta oblica este dispusa intre cele doua procese completand ligamentul.

Ligamentul colateral radial (fig.53) pleaca de pe epicondilul lateral si se prinde de ligamentul inelar si nu de radius, prin aceasta rotatia radiusului nefiind impiedicata.

Articulatia este inervata de ramuri ale nervilor radial, median, ulnar si musculocutanat si este vascularizata de reteaua vaselor din jur.

Extensiunea se produce sub actiunea muschiului triceps si a muschiului anconeu, in timp ce in flexiune intervin muschii biceps si brahial. (fig.54).