Boala de Newcastle (PSEUDOPESTA AVIARA)

Def- boala infectioasa grava, extrem de contagioasa, produsa de un paramixovirus si caracterizata din punct de vedere clinic prin tulburari respiratorii, digestive si nervoase, sau numai prin scaderea productiei de oua, iar anatomopatologic prin leziuni hemoragice sau hemoragiconecrotice, localizate cu precadere in proventricul si intestin.

Etiologie:

ribovirus din fam. Paramyxoviridae. Virusul se cultiva usor pe oua embrionate de 7-12 zile, prin inoculare intraalantoidiana, i.v., intracerebrala sau pe membrana corioalantoidiana.

exista 4 patotipuri de virus al bolii de Newcastle: forma Doyle (leziuni intestinale), forma Beach (simptome nervoase si respiratorii), forma Beaudette (simptome predominant respiratorii) si forma Hitchner (inaparent clinic).

Caractere epidemiologice:

Receptivitate- galinacee, curci, fazani si bibilici (forma foarte grava); porumbeii si potarnichile ca si palmipedele fac forme mai putin severe. Omul este receptiv la virus facand o forma usoara, cu febra, frisoane, stare generala alterata urmata de vindecare in aproximativ o saptamana.

Sunt receptive toate pasarile neimunizate de toate varstele, dar nivelul receptivitatii si gravitatea bolii variaza in mod invers proportional cu varsta. Pasarile din rasele ameliorate sunt mult mai receptive decat cele din rasele rustice.

Surse de infectie - surse primare (pasari bolnave si cele cu infectii inaparente, cadavre, carcase si organe, oua provenite de la acestea). Virusul este eliminat prin toate secretiile si excretiile.

Pasarile vaccinate pot fi purtatoare asimptomatice.

Pasarile salbatice difuzeaza virusul; ouale provenite din efective infectate pot contine virusul pe coaja sau in interior.

Vaccinurile contra bronsitei infectioase, difterovariolei aviare sau alte boli ale pasarilor, daca au fost preparate pe oua infectate natural pot constitui surse de infectie importante.

Cai de infectie: in cazul infectiei aerogene prin intermediul mucoasei conjunctivale si a aparatului respirator; transmiterea prin mucoasa digestiva se realizeaza in cazul apei sau furajelor contaminate; transcutanat se transmite mai ales prin inoculare cu acul de seringa.

Dinamica epidemica: boala are putere mare de difuzibilitate decimand pasarile de pe o zona intinsa intr-un timp scurt. Gravitatea epidemiilor este influentata de virulenta tulpinii, de patotip, care poate varia mult de la o epidemie la alta.

Patogeneza:

Indiferent de calea de infectie, virusul se multiplica mai intai la poarta de intrare si dupa ~ 20 ore patrunde in circulatia generala producand o infectie de tip septicemic, insotita de hipertermie.  In cazul in care pasarile supravietuiesc infectiei, se instaleaza o imunitate umorala solida, care dureaza de la cateva luni la 1-2 ani dependent de varsta pasarii si de virulenta tulpinii infectante.

Tabloul clinic:

Forma supraacuta - dureaza 1 zi si se manifesta prin inapetenta, horiplumatie, convulsii.

Forma acuta - febra, inapetenta, incetarea ouatului. Pasarile sunt somnolente, aripile si coada sunt lasate in jos, uneori se remarca si conjunctivita, edemul pleoapelor, epifora si opacifierea corneei, uni sau bilateral.

Tulburari digestive : indigestie ingluviala, diaree cu fecale apoase urat mirositoare, uneori cu strii de sange.

Tulburari respiratorii: in cavitatile nazale, trahee si bronhii se aduna mult mucus de care pasarea incearca sa se debaraseze prin tuse, stranut si miscari bruste ale capului. Pasarile bolnave tin gatul intins si ciocul intredeschis, pentru a-si usura respiratia si scot un carait caracteristic.

Tulburari nervoase: se pot instala chiar de la inceput. Apar incoordonari in mers, din care cauza nu se pot deplasa in linie dreapta, tulburari de echilibru, pareze si paralizia aripilor, moarte.

Forma subacuta: simptome asemanatoare, febra diminuata, sunt mai frecvente tulburarile nervoase.

Tabloul morfopatologic

In formele supraacute - leziuni sterse

In formele tipice, acute si subacute - pe mucoasa bucala, faringeana si esofagiana se observa papilele mucoase tumefiate.

Caracteristici sunt focarele hemoragice diseminate in toata masa proventriculara sau organizate sub forma de cordoane hemoragice la intrarea sau iesirea din proventricul. Foarte frecventa in boala de Newcastle este inflamatia hemoragica sau hemoragiconecrotica a formatiunilor limfoide de la intrarea in sacii cecali. Destul de frecvente sunt hemoragiile ovariene, de la baza cordului, de pe fata interna a sternului, de pe mezenter si alte seroase.

In SNC - congestii si infiltratii hemoragice ale membranelor meningeale.

Diagnostic:

prin coroborarea datelor epidemiologice, clinice si morfopatologice

diagnostic de laborator -izolare virus pe oua embrionate insamantate cu material patologic (triturat de splina, pulmoni, creier, mucoasa si exudat traheal, mucoasa digestiva); IHA; ELISA;SN.

Prognostic:

intotdeauna grav.

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

Profilaxie si combatere:

masuri generale si specifice

masuri imunoprofilactice : vaccinuri inactivate si vaccinuri atenuate; vaccinare pe cale subcutanata, intramusculara, intraconjunctivala, prin imersia ciocului, in apa de baut, prin aerosoli.

in jurul focarului se instituie zona de protectie cu raza de 3 km si o zona de supraveghere cu raza de minim 10 km.

CURCI: simptomatologie ~ cu cea de la gaina

PREPELITA SI BIBILICA : mai ales tulburari digestive si nervoase

FAZANI: forme nervoase, paralitice

PORUMBEI: - PARAMIXOVIROZA PORUMBEILOR.- diaree verzuie, apatie, beau multa apa, caracteristice sunt formele nervoase cu tremuraturi ale capului sau aripilor, torticolis, pareze si paralizii ale aripilor sau picioarelor.

RABIA (TURBAREA)

Def - boala infectioasa, intalnita la toate speciile de animale homeoterme, transmisibila la om, caracterizata prin grave tulburari nervoase, exprimate prin hiperexcitabilitate si agresivitate, urmate de paralizie si moarte.

Etiologie: - virus neurotrop incadrat in familia Rhabdoviridae, genul Lyssavirus. In serotipul 1 (agentul etiologic al turbarii) sunt: tipul 1 European (vulpe), tipul 1 African, tipul 1 Tailandez, tipul 1 Madagascar, tipul 1 SUA si virusurile vaccinale Era si Flury.

Caractere epidemiologice:

Receptivitate toate animalele cu sange cald indiferent de varsta, rasa, sex, stare de intretinere, anotimp, clima, etc.Cel mai frecvent boala apare la caini, apoi pisici, rumegatoare. Pasarile fac rar boala. Batracienii nu fac boala, dar la broastele testoase virusul poate rezista in creier pana la 300 zile.

Surse de infectie: animale bolnave si cele infectate aflate in ultima faza a perioadei de incubatie. La animalele infectate virusul se gaseste in SNC si SNP. In maduva spinarii si ganglioni, cantitatea de virus este mica iar in nervii periferici se gaseste in cantitati foarte reduse. Virusul este prezent in saliva la sfarsitul perioadei de incubatie, unde persista in tot timpul bolii. Laptele animalelor turbate practic nu contine virusul. In urina virusul se gaseste inconstant si in cantitate mica.

Exista 2 rezervoare de virus : domestic (urban)- caine, pisica, rumegatoare, cabaline suine si silvatic (salbatic)- vulpi, lupi, bursuci, iepuri, sobolani, etc. Intre cele 2 rezervoare exista relatii reciproce. Obiectele murdarite cu saliva animalelor turbate pot servi ca surse secundare de infectie

Transmitere: direct - prin muscatura , zgarieturi (daca gherele sunt murdarite cu saliva infectata), depunerea de saliva pe plagi proaspete; infectia treansplacentara a fost rar semnalata

Aspect epidemiologic: sporadic, enzootic sau epizootic.

Patogeneza:

Dupa patrunderea in organism, pentru realizarea infectiei rabice este necesar ca la nivelul portii de intrare sa se gaseasca filete nervoase recent lezionate pe care sa se poata fixa si prin care sa se poata propaga virusul. La locul de patrundere, virusul patrunde in nervi si se propaga centripet, pasiv, lent, invadand treptat nervii periferici si ajungand in ganglionii spinali, de unde cuprinde encefalul si determina encefalita rabica. Pe masura ce se replica in SNC, virusul se disperseaza din nou in organism, in sens centrifug, tot pe traiectul nervilor. Difuzarea se mai poate face si pe cale sanguina sau limfatica.

Turbarea la caine

Forme: furioasa si paralitica. Perioada de incubatie - 15-60 zile. Perioada este mai scurta la animalele tinere, muscate in regiunile cefalice si la cele cu muscaturi multiple.

Forma furioasa - stare de excitatie extrema, cu manifestari agresive. Exista 3 perioade : - faza sau perioada prodromala (schimbari de comportament- mai afectuos fata de stapan sau indiferent, trist, se retrage in locuri intunecoase, animalul rascoleste pamantul reactioneaza exagerat la stimuli, pare a avea halucinatii; inghite obiecte necomestibile; la locul muscaturii poate apare prurit, animalul putandu-se automutila; setea conservata sau exagerata ); faza sau perioada de stare (furie, agresivitate la inceput numai fata de animale, forta cu care musca poate determina ruperea dintilor sau fractura maxilarelor; frivirea este fixa; animalul are tendinta de a fugi de acasa si poate parcurge distante mari (dromomanie) iar daca intalneste persoane sau animale le ataca; voce ragusita cu urlet prelung la sfarsitul latratului); faza sau perioada paralitica (paralizia muschilor linguali, maseteri, oculomotori, laringieni; afonie; maxilarul inferior atarna inert; pleoapa a III-a este proeminenta; paraplegie; moartea prin asfixie).

Forma paralitica - lipsa acceselor de furie si inecepe cu o stare de depresie urmata foarte rapid de paralizia muschilor faringieni si maseteri, apoi paralizie generalizata si moartea dupa 3-4 zile.

Forme intermediare - gastrointestinala (colici, enterita hemoragica, fara agresivitate sau paralizie), meningeala (cu evolutie supraacuta), atrofica (slabire progresiva).

Tablou morfopatologic:

cadavrele sunt emaciate, cu plagi recente, fracturi de mandibula, dinti rupti etc.

stomacul contine corpuri straine

modificari microscopice din SNC cu caracter de encefalomielita limfocitara nepurulenta

leziuni specifice - incluziile oxifile din celulele nervoase = corpusculii Babes-Negri

Diagnostic:

metode de identificare a virusului :  IF, RREID (rapid rabies enzyme immunodiagnosis). Pentru a pune in evidenta virusul in celulele nervoase se pot face amprente din hipocampus (cornul lui Ammon) proaspat. Simultan se executa si bioproba (soarece). Orice soarece mort intre a 10-a si a 21 zi de la inocularea intracerebrala se examineaza prin IF.

teste serologice - ELISA, SN pe soareci, testul de virus neutralizare.

Prognostic:- defavorabil.

Tratament - nu exista. La locul muscaturii se pot face spalaturi cu substante antiseptice sau cauterizari.

Profilaxie

profilaxie generala (distrugerea rezervorului de virus si a vectorilor principali) si specifica (vaccinare antirabica- atat preventiv cat si de necesitate). In Romania este obligatorie vaccinarea antirabica la caine si de necesitate la celelalte specii si om .

vaccinarea se realizeaza i.m. in fesa incepand cu varsta minima de 6 saptamani(de necesitate) sau 12 saptamani ( preventiv).

Combatere:

boala se declara oficial si se instituie carantina de gradul III. Se instituie o zona epizootica pe o raza de cel putin 30 km in jurul focarului.

toate animalele cu semne clinice de turbare, suspecte si muscate de acestea trebuie ucise.

stingerea bolii si ridicarea masurilor de carantina se face dupa 3 luni de la ultimul caz de turbare, daca in localitate nu mai exista animale aflate sub observatie.

toate carnasierele care au muscat sau zgariat persoane sau alte animale, chiar daca nu prezinta alte semne de rabie vor fi tinute sub observatie clinica 10 zile, stiindu-se ca virusul rabic isi face aparitia in saliva cu 10 zile inainte de aparitia primelor semne clinice de turbare

Turbarea la pisica

Simptomele apar dupa 10-15 zile predominand forma furioasa ( nu recunosc stapanul, miauna fara intrerupere si strident, cad, se rostogolesc, apoi apar paralizii, sufocare si moarte. In forma paralitica apare paralizia muschilor maseteri.

Turbarea la solipede

~ cu boala la caine. Incubatie - 1-3 luni. Forma furioasa este cea mai frecventa (miscari permanente ale cozii, batai din picioare, tresariri nejustificate, loveste cu picioarele, nu poate degluti; animalul rupr capastrul sau ieslea, dromomanie; intre accese sta imobil cu privirea fixa, necheaza ragusit; paralizia incepe cu trenul posterior si moarte in 4-6 zile. Forma paralitica se manifesta prin depresiune si imobilitate. Animalul sta sprijinit cu capul de perete sau iesle; dupa ce apar paraliziile calul se culca si moare in 1-2 zile.

Solipedele cu simptome clinice de turbare se ucid, iar cele muscate dar valoroase se vaccineaza in primele 2 zile de la eveniment.

Turbarea la bovine

Semnele clinice apar dupa o perioada de incubatie de 1-3 luni.

Forma furioasa: salivatie abundenta, modificarea vocii, cascaturi frecvente, excitatie puternica; dupa 1-2 zile apar accesele de furie.

Forma paralitica : sensibilitate pronuntata a regiunii glosofaringiene, rumegarea inceteaza si apar meteorisme.

Turbarea la obine si caprine:

Incubatie - 10-65 zile

Forma furioasa - animalul alearga tot timpul, din cand in cand se opreste brusc, loveste pamantul cu picioarele, behaie cu voce groasa, scoate sunete prelungi; apare strabismul; oile se reped la oameni, caini, incercand sa muste, sa loveasca cu picioarele sau cu capul; isi smulg lana; se reped si lovesc obiecte imaginare; paraliziile progreseaza repede

Forma paralitica -privire speriata, pareze, paralizii ce duc la moarte in 1-3 zile

Animalele turbate ca si cele muscate de animale turbate se ucid dupa 6 zile.

Turbarea la suine:

Forma furioasa - hiperestezie puternica, scroafele isi devoreaza purceii, moarte in 1-2 zile.

Forma paralitica - rara la porc.

Turbarea la animalele salbatice(lup, vulpe)

Predomina forma furioasa. Lupii turbati se reped la oameni in special la cap. Vulpile devin blande, permit omului sa se apropie si se lasa mangaiate, prinse si legate si musca lasand rani superficiale. Apoi devin indiferente, prezinta opistotonus, rostogoliri, apoi se instaleaza paraliziile.

Vaccinarea acestor animale se face pe cale orala in momeli.

Turbarea la pasari

Se intalneste foarte rar, s-a descris la gaini si evolueaza de obicei sub forma furioasa. Pasarea alearga mereu, dand din aripi, ataca oamenii, animalele, pasarile lovind cu ciocul, picioarele si aripile. Moartea survine in 2-3 zile cu pareze si paralizii progresive.