Articulatia umarului

ARTICULATIA UMARULUI

Articulatia este ansamblu elementelor moi prin care se unesc doua sau mai multe oase vecine. Aceasta ar insemna : capsula, ligamente, tendoane, muschi plus capetele osoase.

Articulatia are doua functii:

- permite miscarea scheletului, a unui segment anatomic fata de altul

- transmite forte de la un segment la altul.

Ca element mecanic efector al miscarii, articulatia poate sta la baza deficitului functional aparatului neuromioartrokinetic (NMAK) prin pierderea stabilitatii si/sau a gradului de mobilitate a celor doua segmente adiacente.

Unitatea cinematica centura scapulara, umar brat, dispune de cinci articulatii, dintre care trei ale centurii scapulare si doua ale umarului.

Cele trei articulatii ale centurii scapulare sunt :

Articulatia sterno-costo-claviculara, la alcatuirea ei contribuie si cartilajul primei coaste. Este o diartroza prin dubla imbucare, deci o articulatie selara. Suprafetele articulare sternala,costala si claviculara sunt unite printr-o capsula intarita de 5 ligamente. Cel mai important este ligamentul costo-clavicular care reprezinta centrul mecanic de sustinere a miscarii centurii scapulare. Punctul de insertie clavicular al acestui ligament este punctul fix si de rezistenta a miscarilor claviculei si centurii.

Articulatia scapulo-toracica, se mai numeste si 'jonctiunea scapulo-toracica", si contribuie in mod esential la mobilitatea umarului. Suprafetele articulare sunt date de fata anterioara a omoplatului captusita de muschiul subscapular si de fata postexterna a coastelor si a muschilor intercostali. Intre cele doua suprafete se intinde muschiul marele dintat, delimitand doua spatii de alunecare : interoseratosubscapular (intre muschiul subscapular si marele dintat) si interseratotoracic (intre muschiul marele dintat si torace). Aceste spatii sunt pline de tesut celular lax care favorizeaza alunecarea si dau mobilitate omoplatului contribuind esential la mobilitatea umarului.

Articulatia acromio-claviculara, se compune din partea acromionului dintr-o fateta articulara usor concava situata pe extremitatea lui mediala, iar din partea claviculei de o fateta articulara usor convexa, aflata pe extremitatea ei laterala.

Pentru mentinerea raporturilor anatomice corecte, acesta articulatie prezinta o capsula articulara, intarita de un ligament acromio-clavicular aflat pe partea superioara a claviculei.

Stratul extern al capsulei este fibros, iar cel intern este sinovial. Intre cele doua suprafete articulare se gaseste un disc fibro-cartilaginos care are rolul de a facilita alunecarea in aceasta articulatie a suprafetelor articulare precum si acela de a atenua presiunile ce se exercita uneori de catre acromion. Este o artrodie si face parte din grupa articulatilor plane, permitand numai miscari de alunecare si ajuta omoplatul sa efectueze miscari specifice de basculare de mare amplitudine.

Umarul prezinta doua articulatii : una clasica (a umarului sau articulatia scapulo-humerala) si una accesorie (a doua articulatie a umarului)

Articulatia scapulo-humerala este o articulatie care uneste capul humeral si cavitatea glenoida, o articulatie sferoidala.

Suprafata articulara a humerusului este reprezentata de capul humeral, acoperit de un cartilaj hialin, gros de 1,5-2mm. Suprafata articulara a omoplatului este reprezentata de cavitatea glenoida, care are o forma ovala si este limitata de spranceana osoasa glenoidala. Cavitatea glenoida este inconjurata de bureletul glenoidian care-i mareste capacitatea.

A doua articulatie a umarului este o adevarata entitate functionala si morfologica care ar fi reprezentata de spatiul subacromiodeltoidian. Rolul celei de-a doua articulatii a umarului este foarte important, deoarece participa la dinamica articulatiei scapulo-humerale. Procesele inflamatorii sau traumatice in aceasta zona genereaza periartrita scapulo-humerala, a carui caracteristica este limitarea uneori totala a miscarilor.

Mijloace de unire capsulo-ligamentare

La mentinerea in contact a suprafetelor articulare contribuie capsula, o serie de ligamente si muschii periarticulari.

a) Capsula articulara are forma unui manson si este constituita din doua straturi : unul extern fibros si altul intern sinovial. Stratul fibros al capsulei se insera print-o extremitate pe periferia cavitatii glenoidale, iar prin cea opusa pe colul humeral. Insertia glenoidala se face pe fata externa a cadrului glenoidal si pe colul scapulei. Insertia humerala nu se face strict pe colul anatomic, ci coboara pe cel chirurgical.

b) Ligamentul coracohumeral este cel mai important ligament al acestei articulatii. Aceste ligamente ocupa partea antero-superioara a capsulei, se insera cu un capat pe cadrul glenoidal, iar cu celalalt pe colul anatomic al humerusului. Au rol de a mentine capul humeral in contact cu cavitatea glenoida si de a limita miscarile de extensie, rotatie interna si abductie.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

c) Muschii periarticulari sunt dispusi asemenea unui con cu baza intre capsula si varful inspre humerus (muschii subscapular, supraspinos, rotund mic)

3 Sistemul muscular periarticular

Este alcǎtuit din muschii ce actioneazǎ asupra coloanei vertebrale, toracelui si bratului.

Muschii dispusi in jurul centurii scapulare formeaza un sistem de trei centuri:

Centura descendenta, alcatuita din unghiular, portiunea superioara a trapezului, romboid, portiunea superioara a dintatului mare. Ea sustine omoplatul, nu il lasa sa se deschida sub influenta gravitatiei. Aceasta centura este intinsa, contractandu-se izometric cand asupra umarului apasa o povara. In miscarile de catarare, contractandu-se izometric, trage trunchiul in sus.

Centura orizontala este alcatuita din dintatul mare, portiunea mijlocie a trapezului, romboidul si pectoralul mare. Prin intrarea ei in actiune, omoplatul se deplaseaza inainte si in afara, inapoi si inauntru pe torace, efectuand deci miscarile pe orizontala ale centurii scapulare.

Centura ascendenta este alcatuita din pectoralul mic si din portiunile inferioare ale dintatului mare, trapezului, pectoralului mare si dorsalului mare.Trage omoplatul in jos si este intinsa contractandu-se izometric in pozitiile atarnat si sustinut.

Toate aceste trei centuri au trei roluri principale :

- imobilizarea centurii scapulare pe torace, atunci cand miscarea membrelor superioare reclama un punct solid de sprijin, ca in pozitiile atarnat, sustinut sau stand pe maini.

- imobilizarea centurii scapulare, atunci cand membrele superioare executa miscari de mare amplitudine ale articulatiei scapulo-humerale

- trage trunchiul in sus, ca in miscarile de catarare

Muschii care participa la efectuarea miscarilor articulatiei scapulo-humerale fac parte din mai multe categorii :

- muschii posteriori ai coloanei vertebrale (trapezul, marele dorsal, romboizii si angularul).

- muschii toracobrahiali (marele pectoral, micul pectoral, subscapularul, marele dintat)

- muschii scapulobrahiali care se intind de la centura scapulara la membrul superior si sunt in numar de sapte : deltoidul, coracobrahialul, supraspinosul, subspinosul, marele rotund, micul rotund, subscapularul.

Acesti muschi formeaza o masa musculara, care dau reliefurile umarului si acopera articulatia scapulo-humerala. Muschii se dispun sub forma unui con cu baza la torace si varful la humerus.

Muschiul deltoid, este cel mai superficial si mai voluminos dintre muschii umarului. Are forma triunghiulara si inveleste articulatia scapulo-humerala.

Origine : - treimea externa a claviculei

-acromion (varf si marginea externa)

-spina scapulei (marginea postero-inferioara)

Insertii . Insertia superioara se face corespunzator celor trei portiuni ale sale :- pe treimea laterala a marginii anterioare a claviculei ( prin fibre tendinoase si fibre musculare)

- pe marginea laterala a acromionului ( prin mici aponevroze ) ;

- pe buza inferioara a marginii posterioare a spinei scapulei ( printr-o aponevroza triunghiulara )

Insertia deltoidului pe humerus se face sub cea a pectoralului mare , fapt cu importanta in deplasarea capetelor osoase, intr-o fractura a diafizei humerale situate deasupra tuberozitatii. Fragmentul inferior al osului se va deplasa in sus, tras de muschiul deltoid, iar fragmentul superior, medial, tras de pectoralul mare.

Actiune. Cele trei grupe de fascicule realizeaza urmatoarele miscari:

a)fasciculele anterioare executa proiectia inainte si rotatia interna a bratului ;

b) cele posterioare, proiectia inapoi si rotatia externa a bratului ;

c) fasciculul mijlociu este exclusiv abductor. Actiunea sinergica a celor trei fascicole produce abductia bratului pana la orizontala.

Bursa deltoidiana apartine muschiului deltoid, fiind dispusa intre fata profunda a muschiului si tuberculul mare al humerusului : este constanta si comunica adesea cu bursa subacromiala. Inflamatia acestor burse (bursita) , poate da o limitare a miscarilor.

In paralizia deltoidului, bratul atarna flasc si balant de-a lungul trunchiului, umarul este cazut, iar capsula articulara este relaxata, ceea ce poate duce la luxatii si subluxatii ale humerusului in articulatia scapulo-humerala.

Inervatie : - este data de nervul axilar.

Muschiul supraspinos, ocupa fosa supraspinoasa.

Origine : - fosa supraspinoasa

Insertii  Are originea in fosa supraspinoasa a scapulei si pe fascia cu caracter de aponevroza ce acopera muschiul. Fibrele musculare se indreapta anterior si lateral trecand peste articulatia scapulo-humerala si se aduna intr-un tendon ce se insera pe fetisoara de insertie superioara de pe tuberculul mare al humerusului.

Actiune - asupra articulatiei scapulo-humerale, este abductor al bratului, ajutand deltoidul in actiunea sa si participa la rotatie. In paralizia acestuia il poate inlocui partial ; are rolul unui ligament activ, mentinand capul humeral in cavitatea glenoida.

- asupra capsulei articulare, inserandu-se pe capsula, o fereste sa fie prinsa

intre suprafetele articulare, in miscarile din articulatia umarului.

Inervatia  - este data de nervul subscapular, ramura colaterala a plexului brahial.

Antagonisti - marele pectoral si marele dorsal

Muschiul infraspinos ocupa cea mai mare parte a fosei infraspinoase.

Origine - fosa subspinoasa

Insertii. Originea se face in fosa infraspinoasa prin fibre tendinoase, si pe fascia infraspinoasa ce il acopera. Fibrele converg intr-un tendon ce trece posterior de articulatia umarului si se insera pe fetisoara mijlocie a tubercului mare al humerusului.

Actiune. Muschiul este un rotator in afara al humerusului cu eficienta mai mare atunci cand bratul a fost, in prealabil, rotat inauntru. Este un tensor al capsulei articulare si mentine in acelasi timp in contact oasele in articulatia scapulo-humerala. Muschiul dispune de o bursa seroasa situata intre tendonul propriu si capul humeral.

Inervatie : - este data de nervul suprascapular

Muschiul rotund mic, este situat lateral de muschiul infraspinos cu care se confunda la prima vedere.

Insertii. Are originea pe fata posterioara a scapulei si pe fata profunda a fasciei infraspinoase. Muschiul se indreapta lateral si in sus, trecand inapoia articulatiei scapulo-humerale, de a carei capsula adera si se termina printr-un tendon pe fetisoara inferioara a tubercului mare al humerusului.

Actiune. Este un rotator in afara bratului.

Inervatie : - este data de nervul micului rotu

Muschiul rotund mare, este alungit, voluminos si puternic, intins de la unghiul inferior al scapulei, la creasta tuberculului mic al humerusului.

Origine - unghiul inferior scapular (fata posterioara).

Insertii. Medial porneste de la unghiul inferior al scapulei si jumatatea inferioara a fasiei osoase situate de-a lungul marginii laterale a osului, avand fibre inserate si pe fata profunda a fasciei infraspinoase. Fasciculele musculare se indreapta in sus, anterior si lateral si se termina printr-un tendon pe cresta tuberculului mic al humerusului; tendonul muschiului rotund mare este situat inapoia tendonului muschiului marele dorsal, de care este despartit printr-o bursa sinoviala.

Actiune Cand muschiul ia punct fix pe torace, este adductor si rotator inauntru al bratului; in acelasi timp imprima bratului si o usoara miscare de retropulsie.Cand ia punct fix pe humerus, duce scapula in sus si inainte.

Inervatia o da nervul toracodorsal, din plexul brachia

Muschiul subscapular, este un muschi triunchiular situat in fosa subscapulara.

Origine : - fosa subscapulara

Insertii Din fosa subscapulara fibrele converg lateral intr-un tendon,ce adera strans de capsula articulatiei scapulo-humerale si se insera pe tuberculul mic al humerusului.

Actiune Este un rotator inauntru al humerusului si deci antagonist al infraspinosului, rotundului mic si portiunii scapulare a deltoidului ; de asemenea si adductor cand bratul este ridicat. In plus, mentine capul humeral in cavitatea glenoida, avand si actiune protectoare asupra capsulei

Inervatia - provine din nervul subscapular

Antagonisti : - supraspinosul si subspinosul

Muschiul coracobrahial, este un muschi fuziform.

Insertie. Se inserǎ proximal pe apofiza coracoidǎ, impreunǎ cu scurta portiune a bicpsului, iar distal in treimea mijlocie a fetei interne a humerusului, pe amprenta coracobrahialului.

Actiune. Cand ia punct fix pe apofiza coracoidǎ, este proiector inainte, adductor si rotator in afara humerusului, iar cand ia punct fix pe humerus, il apropie pe acesta de apofiza coracoidǎ si deci de omoplat.

Muschii motori ai bratului, pot fi grupati astfel :

a) flexori, executa flexia bratului muschii deltoid, pectoralalul mare si muschiul biceps brachial. Cel mai important este deltoidul. In paralizia lui, bolnavul are dificultate in ducerea mancarii in gura;

b) extensori, executa extensia bratului muschii deltoid (prin fascicolul posterior), marele dorsal, rotundul mare, capul lung al tricepsului ;

c) abductori, executa abductia bratului muschii deltoid si supraspinos, ajutati de capul lung al tricepsului ;

d) adductori, executa adductia bratului muschii pectoralul mare si marele dorsal, apoi de muschii umarului (deltoid prin fasciculul anterior si cel posterior, infraspinos, rotund mare, rotund mic, subscapular) si muschii lungi ai bratului (biceps si coracobrahial) ;

e) rotatori interni, executa rotatia interna a bratului muschii subscapular sustinut de pectoralul mare, marele dorsal, rotund mare si de capul lung al bicepsului si supraspinos ;

f) rotatori externi, executa rotatia externa muschii infraspinos si rotund mic si supraspinos.