Antebratul

ANTEBRATUL

Antebratul este divizat in doua compartimente - al flexorilor si al extensorilor, dispuse anterior si posterior fata de scheletul regiunii format din ulna si radius.

Majoritatea miscarilor antebratului se produc in pozitia intermediara dintre pronatie si supinatie sau in pronatie completa, in care policele este dispus medial.

Muschii flexori ai antebratului au originea pe epicondilul medial humeral si pe suprafata anterioara a ulnei si a radiusului. Majoritatea muschilor se continua pe fata palmara a mainii. Muschii extensori ai antebratului sunt dispusi asemanator, originea lor humerala fiind insa pe epicondilul lateral.

Scheletul antebratului

Radiusul si ulna (aspectul anterior)

Extremitatile superioare ale acestor oase si epifiza distala humerala au fost prezentate anterior. In supinatie (pozitia anatomica), diafizele celor doua oase sunt aproximativ paralele si usor indepartate unul de celalalt. (fig.55) Extremitatea distala a radiusului este mai voluminoasa decat a ulnei. Ambele oase au cate un proces stiloid, cel radial putand fi palpat mai jos decat cel ulnar.

In sectiunea transversala (fig.56), se observa ca diafizele celor doua oase sunt triunghiulare, iar marginile invecinate sunt ascutite - marginile interosoase, unite prin membrana interosoasa. In aceeasi figura se remarca relatia compartimentului flexorilor cu suprafata anterioara a diafizelor celor doua oase, dar si cu suprafata mediala a ulnei. Suprafetele posterioara si laterala ale radiusului sunt in relatie cu compartimentul extensorilor, care aparent il invadeaza pe cel al flexorilor datorita traiectului muschiului brahioradial (chiar daca acesta este inervat de nervul radial).

Originea comuna a flexorilor si a extensorilor de pe epicondilii humerali, precum si originea muschilor pronator rotund, brahioradial si a lungului extensor radial al carpului de pe creasta supracondiliana este ilustrata in fig.55. De asemenea, se observa si locul aditional de insertie al pronatorului rotund si al flexorului superficial al degetelor pe marginea mediala a procesului coronoid si, mai indepartat, originea liniara a flexorului superficial al degetelor de pe diafiza radiusului, sub linia oblica anterioara.

Insertia terminala a muschiului rotund pronator se afla pe jumatatea marginii anterioare a radiusului. Mai jos, pe diafiza radiusului se afla originea flexorului lung al policelui, iar pe ulna a flexorului profund al degetelor. Aceste locuri de insertie se extind si pe membrana interosoasa, ale carei fibre sunt orientate in jos si medial, de la radius spre ulna.

La extremitatea inferioara a fetelor anterioare ale ambelor oase se gaseste locul de insertie al muschiului patrat pronator, care se extinde si pe membrana interosoasa.

Muschii flexori ai antebratului - grupul superficial

De pe creasta supracondiliana mediala si epicondilul medial descind (in forma de evantai) cinci muschi superficiali, care dinspre medial spre lateral sunt:

- muschiul rotund pronator;

- muschiul flexor radial al carpului;

- muschiul palmar lung;

- muschiul flexor superficial al degetelor;

- muschiul flexor ulnar al carpului. (fig.57)

Insertia acestor muschi la nivelul mainii este descrisa mai jos.

Muschiul rotund pronator

Acest muschi prezinta un cap humeral, cu origine pe o suprafata triunghiulara situata pe creasta supracondiliana mediala, imediat deasupra epicondilului medial si un cap ulnar, care porneste de pe procesul coronoid. Formand marginea mediala a fosei cubitale, el coboara lateral, trece pe sub muschiul brahioradial, pentru a se insera la jumatatea marginii anterioare a radiusului.

Nervul median trece printre cele doua capete de origine la muschiului, dupa ce iese din fosa cubitala. Muschiul este un pronator si un flexor al antebratului.

Muschiul flexor radial al carpului

Are aceeasi origine de pe epicondilul medial, intern de muschiul rotund pronator. Devine tendinos aproximativ la jumatatea antebratului. Tendonul trece prin canalul carpian, pe sub retinaculul flexorilor si se insera pe suprafata palmara a bazei metacarpianului doi. Actiunea muschiului consta in flexia si abductia mainii pe antebrat.

Muschiul palmar lung

Se situeaza intern de precedentul la nivelul epicondilului medial si se continua cu un tendon lung care se insera pe fascia palmara. Acest muschi este probabil vestigial, nefiind prezent intotdeauna. Este un slab flexor al mainii.

Muschiul flexor superficial al degetelor

Este cel mai voluminos muschi al grupului superficial si partial, se afla sub acestia, intr-un plan mai profund. Are insertie larga printr-un cap humeroulnar, de pe condilul medial al humerusului si de pe apofiza coronoida a ulnei si printr-un cap radial, de pe marginea anterioara a radiusului. Nervul median si artera ulnara trec spre antebrat intre originile humeroulnara si radiala ale acestui muschi.(fig.58). Corpul muschiului se continua cu patru tendoane care trec prin canalul carpian si se insera pa capul falangei mijlocii a degetelor doi-patru.

Muschiul flexorul superficial al degetelor este un flexor al falangelor mijlocii si proximale si este inervat de ramuri musculare din nervul median.

Muschiul flexor ulnar al carpului

Este cel mai medial muschi flexor superficial si are doua capete. Capul humeral porneste de la nivelul originii comune, iar cel ulnar de pe marginea interna a olecranului si din treimea superioara a marginii posterioare a ulnei. Nervul ulnar, pentru a ajunge la antebrat, trece printre cele doua capete (fig.59). Corpul muscular coboara aproape vertical pe partea mediala a antebratului si se termina printr-un tendon care se insera pe osul pisiform si prin intermediul unor extensii ligamentoase pe osul hamat si pe metacarpianul 5.

Acest muschi este flexor si adductor al mainii si este inervat de nervul ulnar.

Muschii flexori ai antebratului - grupul profund

Acest grup este dispus profund, fiind acoperit de grupul superficial al flexorilor descris anterior. (fig.60). Din acest grup fac parte:

- muschiul flexor profund al degetelor;

- muschiul flexor lung al policelui;

- muschiul patrat pronator.

Muschiul flexor profund al degetelor

Acest muschi porneste de pe suprafetele mediala si anterioara a treimii superioare a diafizei ulnare si de pe membrana interosoasa. Marginea mediala a muschiului se insera pe o aponevroza situata la nivelul marginii posterioare a ulnei, pe care o imparte cu flexorul ulnar al carpului si cu extensorul ulnar al carpului. Aproximativ la jumatatea antebratului se continua cu patru tendoane, destinate degetelor doi-cinci. Acestea ajung la mana pe sub retinaculul flexorilor si se insera pe falangele distale ale ultimelor patru degete.

Tendoanele flexorului profund strapung tendoanele flexorului superficial din profunzime spre suprafata, pentru a ajunge la locurile de insertie. Muschiul este inervat in portiunea mediala de nervului ulnar, iar lateral de nervul interosos anterior, ramura a nervului median.

Ca urmare, lezarea nervului ulnar este urmata de diminuarea miscarii de flexiune a  articulatiilor interfalangiene ale ultimelor doua degete..

Principala actiune este de flexiune a articulatiilor interfalagiene distale.

Muschiul flexor lung al policelui

Are originea pe suprafata anterioara a diafizei radiale, inferior de linia anterioara oblica si deasupra muschiului patrat pronator. Ca si muschiul precedent, se insera si pe membrana interosoasa adiacenta. (poate exista un manunchi de fibre care pornesc separat de pe procesul coronoid). Tendonul muschiului trece profund spre mana, pe sub retinaculul flexorilor si se insera pe falanga distala a policelui. Flecteaza ultima falanga si apoi policele pe primul metacarpian.

Muschiul patrat pronator

Este un muschi plat, patrulater care se insera pe suprafetele anterioare ale extremitatilor distale ale diafizelor radiusului si ulnei, fiind cel mai profund muschi din loja anterioara.

Este inervat de nervul interosos anterior si joaca un rol important in pronatia antebratului si mainii.

Muschiul brahioradial

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

Desi nu face parte din grupul flexorilor, chiar daca are o actiune similara acestora, acest muschi este inervat de nervul radial, asemanator muschilor extensori; este situat pe fata anterolaterala a antebratului, fiind in raport cu vasele si nervii antebrahiali anteriori. Muschiul are originea pe creasta supracondiliana laterala a humerusului, descinde pe marginea laterala a antebratului si se insera printr-un tendon plat pe baza apofizei stiloidiene a radiusului. Intervine in miscarile de pronatie si supinatie.

Vasele compartimentului flexor

La nivelul extremitatii inferioare a fosei cubitale artera brahiala se divide in arterele radiala si ulnara. (fig.61).

Artera radiala

Este ramura de diviziune externa a arterei brahiale, fiind situata intre muschiul brahioradial, lateral si muschiul rotund pronator, apoi tendonul flexorului radial al carpului, medial.

Ramura superficiala a nervului radial insoteste treimea mijlocie a arterei, pentru a se indeparta de ea in treimea inferioara.

La nivelul regiunii carpiene anterioare artera trece posterior, pentru a ajunge pe suprafata dorsala a mainii.

Ramurile arterei radiale sunt:

- artera radiala recurenta;

- ramura palmara a carpului;

- ramura dorsala a carpului;

- ramura superficiala palmara;

- ramuri musculare.

Artera radiala recurenta porneste aproape de originea arterei radiale, iar traseul sau va fi descris impreuna cu reteaua arteriala din jurul articulatiei cotului. Ramurile mici, palmara si dorsala ale carpului, se anastomozeaza cu ramurile analoage ale arterei ulnare la nivelul regiunii carpiene, formand retelele anterioara si  posterioara carpiene.

Ramura palmara superficiala apare inainte ca artera radiala sa treaca dorsal si contribuie la formarea arcadei palmare superficiale, impreuna cu terminatia arterei ulnare.           

Artera ulnara

Este ramura de diviziune interna a arterei brahiale, fiind situata mai profund la nivelul extremitatii superioare. Trece pe sub ambele capete de origine ale muschiului pronator rotund, pe sub muschii flexor radial al carpului si palmar lung, pentru a ajunge pe partea mediala a antebratului, fiind acoperita de muschiul flexor ulnar al carpului. Coborand pe antebrat, devine superficiala, pozitionandu-se intre tendonul flexorului ulnar al carpului, medial si tendoanele flexorului superficial al degetelor, lateral. In regiunea carpiana anterioara, artera strabate retinaculul flexorilor pentru a ajunge in regiunea palmara.

Situandu-se sub muschiul pronator rotund, este incrucisata superficial de nervul median care trece printre capetele acestuia.

Artera ulnara este insotita medial, in cele 2/3 inferioare ale antebratului, de nervul ulnar.

Ramurile arterei ulnare sunt:

- artera ulnara recurenta anterioara;

- artera ulnara recurenta posterioara;

- artera interosoasa comuna;

- artera interosoasa anterioara;

- artera interosoasa posterioara;

- ramura palmara a carpului;

- ramura dorsala a carpului;

- ramuri musculare.

Ramurile recurente sunt descrise impreuna cu reteaua arteriala din jurul articulatiei cotului. Ramurile palmara si dorsala ale carpului, impreuna cu cele corespunzatoare din artera radiala, formeaza arcadele palmare si dorsale carpiene.

Artera interosoasa comuna porneste din apropierea originii arterei ulnare. Este o ramura scurta, care se divide imediat dupa formare in arterele interosoase anterioara si posterioara. Artera interosoasa posterioara trece spre compartimentul extensorilor deasupra membranei interosoase. Artera interosoasa anterioara coboara pe antebrat pe suprafata anterioara a membranei interosoase. La nivelul marginii superioare a pronatorului patrat perforeaza membrana interosoasa, trece dorsal pentru a se anastomoza cu artera interosoasa posterioara.

Ramurile colaterale si  recurente ale arterelor radiala si ulnara formeaza, prin anastomozare, o retea arteriala in jurul articulatiei cotului. (fig.62).

Nervii compartimentului flexor

Nervii median si ulnar strabat compartimentul flexor al antebratului si furnizeaza ramuri pentru toti muschii situati la acest nivel. Ramura superficiala a nervului radial coboara pe o portiune a acestui compartiment, fara a da insa ramuri.

Nervul median

In fosa cubitala se afla medial de artera brahiala. Ajunge la antebrat printre cele doua capete de origine ale pronatorului rotund, in acelasi timp fiind incrucisat de artera ulnara situata profund de muschi De aici, se plaseaza pe suprafata profunda a flexorului superficial al degetelor pana aproape de regiunea carpiana, cand apare in spatiul delimitat de tendoanele flexorului superficial al degetelor si ale flexorul radial al carpului. Ramurile antebrahiale ale nervului median sunt:

- nervul interosos anterior;

- ramurile musculare pentru muschii flexori superficiali ai antebratului, cu exceptia flexorului ulnar al carpului;

- ramura palmara cutanata, care emerge deasupra articulatiei pumnului si ajunge in regiunea palmara pentru a inerva tegumentul eminentei tenare si  regiunea centrala a palmei;

- ramuri articulare pentru articulatia cotului si pentru articulatia radioulnara proximala.

Nervul interosos anterior insoteste artera interosoasa anterioara si coboara pe suprafata anterioara membranei interosoase, intre flexorul lung al policelui si flexorul profund al degetelor. El inerveaza flexorul lung al policelui, jumatatea laterala a flexorului profund al degetelor si pronatorul patrat. Se termina prin ramuri articulare pentru articulatiile radioulnara distala, a pumnului si articulatiile carpului.

Nervul ulnar

Nervul ulnar ajunge in regiune antebrahiala anterioara printre cele doua capete de origine ale muschiului flexor ulnar al carpului (fig.59), plasandu-se intre acest muschi si flexorul profund al degetelor situat mai profund. Este insotit pe partea laterala de artera ulnara; in jumatatea inferioara a antebratului ambele structuri devin superficiale, situandu-se lateral de tendonul flexorului ulnar al carpului.

Ramurile antebrahiale ale nervului ulnar sunt:

- ramurile musculare pentru flexorul ulnar al carpului si jumatatea mediala a flexorului profund al degetelor;

- ramura cutanata palmara, care porneste de la nivelul antebratului si inerveaza tegumentul portiunii mediale a palmei;

- ramura dorsala care trece medial, profund de flexorul ulnar al carpului, pentru a ajunge pe dosul mainii.

Nervul radial

Ajunge la antebrat intre muschii brahioradial si biceps brahial, imediat dupa aceea divizandu-se intr-o ramura superficiala si una profunda. Ramura profunda trece lateral inconjurand radiusul printre fibrele supinatorului si ajunge in compartimentul extensorilor.

Ramura superficiala coboara pe antebrat profund de muschiul brahioradial. La nivelul jonctiunii dintre treimea superioara si cea mijlocie a antebratului este insotit medial de artera radiala, dar in treimea inferioara se indeparteaza de artera pentru a trece dorsal, pe sub brahioradial.

Ramura superficiala a nervului radial nu furnizeaza ramuri musculare sau cutanate la nivelul antebratului.(fig.55).

Oasele antebratului

Inainte de a descrie muschii extensori, trebuie examinate suprafetele dorsale ale diafizelor ulnei si radiusului.

Ulna si radiusul (aspectul posterior)

Elementele situate pe fetele dorsale ale oaselor sunt: ( fig.63)

- procesul olecranian la nivelul epifizei superioare a ulnei;

- capul radiusului si marginea posterioara a incizurii radiale a ulnei;

- creasta supinatoare, care mascheaza tuberozitatea radiala;

- marginea subcutanata a ulnei, care descinde de la nivelul olecranului;

- linia oblica posterioara a radiusului;

- marginile interosoase ale ambelor oase si membrana interosoasa;

- procesul stilodian al radiusului;

- tuberculul dorsal al radiusului;

- procesul stiloidian al ulnei;

- suprafata laterala rotunjita a epifizei distale a ulnei, care se articuleaza cu incizura ulnara de pe epifiza distala a radiusului;

- epicondilii medial si lateral si creasta supracondiliana a humerusului, locuri de insertie pentru muschii antebratului.

Ca si in cazul flexorilor antebratului, de pe humerus porneste un grup superficial de muschi extensori (fig.64). Acestia se insera pe creasta supracondiliana laterala si pe epicondilul lateral al humerusului:

- muschii brahioradial si lungul extensor radial al carpului, pe creasta supracondiliana laterala a humerusului;

- originea comuna a extensorilor pe suprafata anterioara a epicondilului lateral;

- tricepsul brahial pe suprafata superioara a olecranului si cea a muschiului anconeu imediat dedesubt;

- restul originii muschiului supinator (anterior am vazut ca porneste de pe fata ventrala a colului si corpului radial, deasupra liniei anterioare oblice);

- insertia aponevrozei comune a  flexorului profund al degetelor, flexorului ulnar al carpului si extensorului ulnar al carpului de pe cele 2/3 superioare ale marginii subcutanate posterioare a ulnei;

- suprafetele posterioare ale diafizelor ulnei si radiusului si membrana interosoasa, locuri de origine pentru abductorul lung al policelui, extensorul lung al policelui, extensorul scurt al policelui si extensorul indicelui.

Muschii extensori ai antebratului - grupul superficial

Acestia sunt:

- muschiul brahioradial;

- muschiul lung extensor radial al carpului;

-muschiul scurt extensor radial al carpului;

- muschiul extensor al degetelor;

- muschiul extensor al degetului mic;

- muschiul extensor ulnar al carpului. (fig.65).

Muschiul brahioradial

A fost descris odata cu muschii flexori. Porneste de pe creasta supracondiliana laterala a humerusului si se insera pe baza procesului stiloidian al radiusului. Este inervat de nervul radial.

Muschiul lung extensor radial al carpului

Exista doi muschi extensori radiali ai carpului. Cel lung are originea pe creasta supracondiliana laterala intre brahioradial si originea extensorului comun. Initial, este acoperit de brahioradial, dar la jumatatea antebratului tendonul sau devine vizibil pentru scurt timp pe marginea posterioara a brahioradialului. Muschiul se va ascunde din nou sub muschii abductor lung al policelui si extensor scurt al policelui, care au un traiect spiralat in jurul radiusului pentru a ajunge la baza policelui. Dupa ce traverseaza suprafata dorsala a epifizei radiale, tendonul sau se insera pe suprafata dorsala a bazei metacarpianului doi.

Muschiul este inervat de nervul radial, inainte ca acesta sa se divida. Rolul sau este in miscarile de extensiune si de abductie a mainii pe antebrat.

Muschiul scurt extensor radial al carpului

Acest muschi porneste de pe originea comuna a extensorilor, fiind acoperit de extensorul lung. De la nivelul jumatatii antebratului se continua cu un tendon care se situeaza medial de cel al muschiului lung extensor radial al carpului, impreuna cu care traverseaza regiunea carpiana si se insera pe suprafata dorsala a bazei metacarpianului trei.

Insertia celor doi muschi extensori radiali ai carpului se poate compara cu insertia unica a flexorului radial al carpului, care se prinde distal pe suprafata palmara a metacarpienelor doi si trei.

Inervatia este asigurata de nervul interosos posterior, iar actiunea este de extensiune si abductie a mainii pe antebrat.

Muschiul extensor al degetelor

Si acest muschi porneste de la nivelul originii comune a extensorilor si descinde latero-medial. Se divide in patru tendoane, care trec impreuna peste regiunea carpiana posterioara si apoi se separa pentru a se atasa de suprafetele dorsale ale falangelor mijlocii si distale ale primelor patru degete.

Muschiul este inervat de nervul interosos posterior si are rol in extensiunea falangelor mijlocii si distale, dar si a mainii pe antebrat.

Muschiul extensor al degetului mic

Are origine comuna cu a precedentilor si coboara pe suprafata dorsala a antebratului, medial de extensorul degetelor. Tendonul sau se divide dupa ce incruciseaza articulatia pumnului si de aici, impreuna cu un tendon al extensorului degetelor, se insera pe ultimele doua falange ale degetului mic.

Primeste inervatie de la nervul interosos posterior. Executa extensiunea degetului mic.

Muschiul extensor ulnar al carpului

Prezinta doua capete de origine, unul humeral de pe epicondilul lateral si unul ulnar de pe treimea superioara a marginii posterioare a ulnei. Tendonul sau se insera pe tuberculul situat pe partea mediala a bazei metacarpianului cinci.

Este inervat de nervul interosos posterior si este un extensor si adductor al mainii.

Muschii extensori ai antebratului - grupul profund

Sunt situati sub muschii superficiali (fig.66):

- muschiul supinator;

- muschiul abductor lung al policelui;

- muschiul extensor lung al policelui;

- muschiul extensor scurt al policelui;

- muschiul extensor al indexului.

Muschiul supinator

Este format din fibre superficiale si fibre profunde. Fibrele superficiale au originea pe epicondilul lateral al humerusului, pe ligamentul colateral radial al articulatiei cotului si pe ligamentul inelar al articulatiei radioulnare proximale. Fibrele profunde pornesc de pe creasta supinatoare a ulnei si trec posterior spre colul si portiunea superioara a diafizei radiusului. De la acest nivel fibrele inconjoara epifiza, colul si portiunea superioara a diafizei radiusului si se insera pe diafiza radiusului deasupra liniilor oblice anterioare si posterioare. In interstitiul dintre fibre trece nervul radial spre compartimentul extensor al antebratului.

Actiunea muschiului este de supinatie puternica a antebratului si mainii si este inervat de ramura profunda a nervului radial. (fig.67).

Muschiul abductor lung al policelui

Acesta porneste de pe suprafetele posterioare ale ulnei si radiusului si de pe membrana interosoasa adiacenta, sub originea ulnara a anconeului si cea radiala a supinatorului.

Muschiul descinde lateral, pentru ca la nivelul regiunii carpiene posterioare tendonul sau sa se plaseze intre tendoanele muschilor extensor al degetelor si extensorilor radiali lung si scurt ai carpului.

Muschiul este inervat de nervul interosos posterior si actioneaza ca abductor al policelui si al mainii.

Muschiul extensor scurt al policelui

Are originea pe suprafata posterioara a radiusului si a membranei interosoase, sub abductorul lung al policelui. Muschiul insoteste abductorul lung al policelui de-a lungul antebratului, pentru a se insera pe suprafata dorsala a bazei falangei proximale a policelui.

Este un extensor si abductor al policelui si este inervat de nervul interosos posterior.

Muschiul extensor lung al policelui

Este situat medial si inferior de precedentul si porneste de pe suprafata posterioara a ulnei si a membranei interosoase. Muschiul coboara pe suprafata dorsala a epifizei distale a radiusului. De aici, tendonul sau trece lateral peste tendoanele celor doi extensori radiali pentru a ajunge pe suprafata dorsala a bazei falangei distale a policelui.

Muschiul este inervat de nervul interosos posterior si este un extensor al falangei distale a policelui si un abductor al mainii.

Cand policele este in hiperextensie, la baza primului metacarpian apare o depresiune, denumita  "tabachera anatomica". Marginea sa laterala este formata de tendoanele abductorului lung al policelui si extensorul scurt al policelui, iar marginea sa mediala de tendonul extensorului lung al policelui. In profunzimea acestui spatiu se poate palpa artera radiala.

Muschiul extensor al indexului

Acest muschi porneste de pe suprafata posterioara a ulnei si a membranei interosoase, sub originea extensorului lung al policelui. Tendonul sau se confunda cu cel al extensorului degetelor destinat indexului, impreuna cu care se insera pe fata dorsala a indexului.

Muschiul este inervat de nervul interosos posterior si este un extensor al indexului.

Vascularizatia muschilor extensori ai antebratului

In compartimentul extensorilor antebratului nu ajung artere mari. Imediat dupa formarea sa in compartimentul flexorilor, artera ulnara emite un trunchi scurt, artera interosoasa comuna, care la randul sau se divide in arterele interosoase anterioara si posterioara, care inerveaza compartimentul extensorilor.

Artera interosoasa posterioara

De la originea sa din artera interosoasa comuna, aceasta artera mica trece posterior, deasupra extremitatii superioare a membranei interosoase intinsa intre ulna si radius. Apare intre muschii supinator si abductorul lung al policelui si coboara intre extensorii superficiali si cei profunzi pe care ii vascularizeaza.

Artera interosoasa anterioara

De-a lungul traseului sau pe suprafata anterioara a membranei interosoase aceasta artera emite ramuri care perforeaza membrana pentru a vasculariza muschii extensori. Pe marginea superioara a muschiului pronator patrat, ea strabate membrana interosoasa inspre posterior, pentru a se anastomoza cu artera interosoasa posterioara; se termina in reteaua dorsala a carpului.

Nervii compartimentului extensor al antebratului

Doi dintre extensorii antebratului, brahioradialul si extensorul lung radial al carpului sunt inervati de nervul radial, inainte ca acesta sa se divida in cele doua ramuri - superficiala si profunda. Ramura profunda - nervul interosos posterior trece in compartimentul extensorilor antebratului pentru a -i inerva.

Nervul interosos posterior

Ramura profunda a nervului radial trece lateral, ocolind radiusul intre cele doua fascicule de fibre ale muschiului supinator (fig.67). Coborand intre cele doua planuri ale muschilor extensori, traverseaza abductorul lung al policelui si extensorului scurt al policelui, traverseaza membrana interosoasa si se termina la nivelul articulatiei radiocarpiana.

Emite o ramura musculara pentru scurtul extensor radial al carpului, inainte de a strabate muschiul supinator. Restul muschilor extensori sunt inervati de ramuri pe care emite imediat dupa ce a traversat muschiul supinator. Nervul se termina sub forma unor fine ramuri articulare.

Principalele elemente anatomice ale antebratului pot fi revazute intr-o sectiune orizontala efectuata in treimea medie a acestuia (fig.56).