Anatomie si biomecanica ale articulatiei soldului

Anatomie si biomecanica ale articulatiei soldului

1. Embriologie

Primele condensari ale mezenchimului care formeaza scheletul apar in regiunea centurii scapulare si pelviene. Cum pentru toate oasele cartilaginoase, formarea osului este precedata de un stadiu mezenchimatos, la fel la nivelul soldului, in masa mezenchimatoasa apar centrii de condificare care corespund cu centrii primitivi de osificare, dar care apar putin mai tarziu (Hamilton, Boyd, Mossman, 1952).

Burjeonul, care da nastere extremitatii inferioare, se dezvolta in a treia saptamana, a vietii intrauterine sub forma unei protuberante localizata in fata laterala a corpului fetal, format dintr-o masa de mezenchim nediferentiat.

Acest "mugure" se prelungeste si catre a patra saptamana a vietii fetale apare o constrictie transversala si o curbura care separa partea proximala de partea distala. La un embrion de cinci saptamani se vad condensari ale mezenchimului la nivelul osului iliac si femurului, vizualizand viitoarea articulatie coxofemurala, sub forma unei condensari mezenchimale. In acest moment se constata o abductie a coapsei si o rotatie externa a membrului inferior. Catre a sasea saptamana apare structura osului iliac, se formeaza cavitatea cotiloida si capul femural, dar raman separate printr-o zona de mezenchim nediferentiat. Se formeaza de asemenea capsula articulara si bureletul cotiloidian.

In a sasea saptamana, structura cartilaginoasa a ileonului si femurului sunt net vizibile. Abductia coapsei diminua pana aproape de 60° si se formeaza unghiul cervico diafazar. Interlinia articulara se constitue catre a 8-9 saptamana cand se dezvolta ligamentul rotund. Bureletul cotiloidian se prelungeste deasupra capului femural, muschii si nervii se diferentiaza, apare capsula articulara si ligamentele.

Se poate spune ca toate elementele articulatiei coxofemurale se formeaza inaintea celei de-a 10 saptamani a vietii fetale. Din acest moment pana la nastere nu se mai produc schimbari importante, cu exceptia unei torsionari a femurului, a dezvoltarii progresive a anteversiei: de la 0° in luna a treia a vietii fetale ea atinge 35° la nastere.

2. Componenta articulara

Soldul este o articulatie importanta, implicata in mecanismele statice si dinamice ale locomotiei si de aceea, suferintele soldului se manifesta precoce prin durere la deplasare asociata cu mers schiopatat si dificultate in realizarea unor variate pozitii necesare activitatii obisnuite a organismului.

In alcatuirea articulatiei soldului participa doua segmente de oase: coxalul si femurul.

Osul Coxal este un os plat, de forma patrulaterala, alcatuit din trei piese: iliacuI situat in sus si in afara, pubisul situat intre si ischionul situat in jos. Toate aceste oase converg catre centrul osului coxal, care prezinta doua fete - externa si interna, si patru margini: superioara, anterioara, inferioara si posterioara.

Fata externa a osului coxal,prezinta in ce ntrul ei cavitatea cotiloida (acetabulum), de forma sfenoida delimitata de o margine sau sprancena cotiloida. Cavitatea cotiloidaeste suprafata articulara oferita de osul coxal articulatiei cu capul femural. Deasupra cavitatii cotiloide se intinde fosa iliaca externa pe care se insera muschii fesieri. In zona ei articularase insera fesierul mic, inzona mijlocie fesierul mijlociu si in zona posteriora fesierul mare. Dedesubtul cavitatii cotiloide se gaseste gaura obturatoaresau ischiopubiana,de forma aproximativ triunghiulara, formata de ramura orizontala a pubisului, corpul pubisului, ramura descendenta a pubisului ramura ascendenta a ischionului si corpul ischionului.

Fata internt a osului coxal prezinta la mijlocul ei o proeminenta liniara, linia nenumita, indreptata oblic in jos si inainte. Deasupra liniei nenumite se gaseste fosa iliaca a muschiului psoasiliac. Dedesubtul si inapoia liniei nenumite, mergand de sus in jos se gaseste tuberozitatea iliaca (o suprafata rugoasa pe care se insera puternicele ligamente sacroiliace), fateta auriculara a coxalului (de forma unei urechi si care reprezinta fata articulara pentru sacru) si suprafata de insertie a obturatorului intern (in dreptul cavitatii cotiloide a fetei externe).

Marginea superioaa a osului coxal numita si creasta iliaca are forma unui S italic. Pe buza ei externa se insera marele oblic abdominal, in zona ei mijlocie, iar pe buza ei interna transversal abdomenului. Marginea superioara se termina cu spina iliaca anterosuperioara, pe care se insera croitorul si tensorul fasciei latae.

Marginea anterioara a osului coxal coboara de la spina iliaca anterosuperioara si prezinta o scobitura nenumita, o spina iliaca anteroinferioara, pe care se insera tendonul direct al cvadricepsului, o scobitura prin care aluneca muschiul psas iliac, o eminenta iliopectinee, o suprafata pectineala pentru insertia muschiului pectineu, un tubercul denumit spina pubisului si o suprafata pentru insertia marelui drept abdominal. Marginea anterioara se termina distal cu unghiul pubisului, de unde incepe marginea inferioara a osului coxal.

Marginea inferioara a osului coxal se intinde de la unghiul pubisului la corpul ischionului si este formata din ramura descendenta a pubisului si cea ascendenta a ischionului. Prezinta dinainte-inapoi, o fateta pubiana de forma ovala, pentru articulatia cu celalalt os coxal si suprafata de insertie pentru dreptul intern si marele adductor (muschi ai coapsei). Marginea inferioara a osului coxal se termina cu corpul ischionului, denumit si marea tuberozitate ischiatica. Aceasta reprezinta segmentul cel mai gros al osului coxal si suporta greutatea corpului in pozitia sezand. Pe marea tuberozitate ischiatica se insera marele adductor al coapsei, muschii ischiogambieri (semitendinosul, semimembranosul si bicepsul femural) si muschii posteriori ai soldului (gemenul inferior si patratul femural).

Marginea posterioara a osului coxal este verticala si incepe de la tuberozitatea ischiatica. Urmarita de jos in sus, ea prezinta: mica scobitura sciatica, spina sciatica, marea scobitura sciatica si spina iliaca posteroinferioara. Marginea posterioara se termina cu spina iliaca posterosuperioara, de la care incepe marginea superioara a osului coxal.

Femurul este un os lung, pereche si nesimetric care alcatuieste scheletul coapsei. Prezinta o extremitate superioara, un corp si o extremitate inferioara.

Extremitatea superioara a femurului este formata dintr-un cap articular, un gat, o mare tuberozitate si o mica tuberozitate. Cele doua tuberoziati sunt voluminoase, deoarece pe ele se inseramuschi puternici. Dimensiunile acestor tuberozitatiindica de la inceput marimea fortelor care actioneaza asupra soldului.

Fig. 2 Osul femur

Capul femurului reprezinta 2/3dintr-o sfera, este perfect rotunjit si orientat in sus, inainte si inauntru. Putin sub centrul lui se gaseste foseta ligamentului rotund.

Gatul femurului uneste corpul cu cele doua tuberozitati. Axul lung al acestuia este inclinat fata de axul lung al corpului femural cu 125-130°, unghiul format luand numele de unghi de inclinatie. Datorita faptului ca este orientat, nu numai de jos in sus ci si dinainte-inapoi si dinauntru-in afara face cu planul frontal un unghi de15-25°, denumit si unghi de inclinatie. Lungimea gatului femural (cel mai lung gat al oaselorcorpului omenesc), este in raport tot cu marimea fortelor care activeaza asupra soldului. Largirea bazinului, o caracteristica strictiunii bipede , a atras o departare a celor doua tuberozitati pe capul femural, marindu-se astfel concomitent cu bratul de parghie si forta de actiune.

Marea tuberozitate sau marele trohanter este o proeminenta patrulaterala, care continua in sus corpul osului.pe fata externa prezinta o creasta pentru insertia fesierului mijlociu, iar pe fata interna o cavitate pentru insertia obturatorului extern, a obturatorului intern si a celor doi gemeni. Pe marginea superioara se insera piramidalul, pe marginea inferioara vastul extern, pe marginea anterioara fesierul mic si pe marginea posterioara patratul femural.

Mica tuberozitate sau micul trohanter este situat la partea posteroinferioara a gatului si da insertia psoasoiliacului.

Extremitatea superioara a femurului prezinta ca si osul coxal o arhitecturala inferioara sistemelor trabeculare, care demonstraeza cu prisosinta relatia dintre forma si functie. Studiata pe o sectiune frontala prezinta o dispozitie caracteristica. Fasciculele trabeculare pornesc din cele doua puncte extreme, capul si marele trohanter si se indreapta spre cele doua lame corticale ale capului femural. Lama corticala este mai bine dezvoltata si se continua sub col cu Arcul Adams. Cum asupra extremitatii superioare a femurului se exercita eforturi de presiune si de tractiune foarte puternice, fasciculele trabeculare sunt bine individualizate.

Corpul femural este indreptat oblic de sus in jos si din inafara inauntru. Axul lung poarta numele de axul anatomic si nu trebuie confundat cu axul biomecanic, care pleaca de la centrul capului femural si se intalneste cu axul anatomic in partea centrala a extremitatii inferioare a femurului. Cele doua axe fac intre ele un unghi de 6-9°, deschis in sus.

Corpul femural are o forma prismatic triunghiulara si prezinta trei fete (anterioara, interna si externa) si trei margini (posterioara, interna si externa). Pe fata anterioara se insera superior muschiul cural (partea profunda a cvadricepsului) si inferior muschiul tensor al sinovialei genunchiului. Pe fata externa se insera vastul extern al cvadricepsului, iar pe fata interna vastul intern al cvadricepsului.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

Marginea posterioara este foarte dezvoltata si are denumirea de linia aspra. Pe buzele ei se insera vastul extern, pe buza interna vastul intern, iar in lungul zonei sale mijlocii cei trei adductori ai coapsei si scurta portiune a bicepsului femural. In partea ei superioara, linia aspra se trifurca in: creasta externa (spre marele trohanter) pentru insertia marelui fesier, o creasta mijlocie (spre micul trohanter) pentru insertia pectineului si o cresta interna (spre partea inferioara a gatului) pentru insertia vastului intern.

Extremitatea inferioara a femurului prelungeste corpul la partea lui distala maindu-si progresiv dimensiunile atat in sens tranversal, cat si in sens anteroposterior, ajungand sa aiba o forma neregulata. La partea ei anterioara, extremitatea inferioara a femurului prezinta o trohlee de forma unui mosor, alcatuita din santul trohleei si doua versante leterale. La partea lui superioara, santul trohleei se continua cu o mare scobitura, scobitura intercondiliana, care imparte extremitatea inferioara a femurului intr-un condil extern si un condil intern, ultimul terminandu-se mai jos decat primul. Ambii condili alungiti posterior dau extremitatii o forma voluata.

Pe fetele interne ale celor doi condili se insera extremitatile proximale ale ligamentelor incrucisate. Fata laterala a condiluui intern prezinta o tuberozitate, pe care se insera ligamentul lateral intern al articulatiei genunchiului. Tot pe aceasta fata se mai afla si tuberculul care serveste pentru insertia marelui adductor si o mica foseta pentru insertia tricepsului sural.

Fata laterala a condilului extern prezinta o tuberozitate pe care se insera ligamentul lateral extern al articulatiei genunchiului.

Cum cavitatea cotiloida nu poate sa cuorinda singura capul femurului, este marginita de jur impreju rde un burelet fibrocartilaginos, prismatic-triunghiular, cu baza aderenta de spranceana cotiloida. Trecand peste scobitura puboischiatica, bureletul cotiloid formeaza ligamentul transvers, sub care se gaseste un orificiu plin cu tesut celulo-grasos si cateva arteriole si venule pentru ligamentul rotund si osul coxal.

Cele doua suprafete sunt mentinute in contact prin bureletul glenoidian si capsula.

Prin marginea lui externa libera, bureletul glenoidian strange capul femural ca un inel.

Capsula fibraosa are forma unui sac conoid, cu baza cotiloida.insertia pe col se face anterior pe linia intertrohanteriana, iar posterior la un lat de deget imauntrul crestei intertrohanteriene poserioare.capsula este puternica si rezistenta fiind fomata din doua tipuri de fibre: unele superficiale longitudinale si altele profunde circulare. Fibrele se grupeaza formand ligamentele.  

Fig. 5.Articulatia coxofemurala

-privire din fata - privire din spate

Ligamentele articulare au rolul de a intari capsula articulara, asigurand soliditatea extremitatilor articulare in timpul statiunii verticale, in timpul mersului, alergarii si sariturii.

Fibrele superficiale formeaza urmatoarele ligamente:

1.     Ligamentul iliofemural (ligamentul Bertin, Bigelow), este asezat ca un larg evantai pe fata anterioara a articulatiei. Prin varf se prinde imediat sub spina iliaca anteroinferioara. De aici se indreapta in jos si in afara, largindu-se si vine sa se termine prin baza sa pe linia intertrohanteriana anterioara. Acest evantai ligamentar subtire in portiunea lui mijlocie se ingrasa mult insore margini, condensandu-sifibrele i doua fascicule:

Fascicolul superior, avand o directie aproape orizontala, paralel cu axul colului, se termina pe marginea anterioara a marelui trohanter, din care cauza se mai numeste si ligamentul iliopretrohanterian. Limiteaza miscarile de adductie si rotatie interna.

Fasciculul inferior coboara aproape vertical si rasucindu-se usor vine sa se prinda inaintea trohanterului mic, pe extremitatea inferioara a liniei intertrohanteriene anterioare. Dupa insertiile sale este cunoscut si sub ligament iliopretrohanterian. Desi este mai subtire decat precedentul, el este foarte puternic si limiteaza miscarea de extensie a coapsei pe bazin.

2.                   Ligamentul pubofemural este asezat tot pe fata anterioara ca si precedentul.

Insertia lui superioara este mai larga decat a ligamentului iliofemural. Astfel in sus se insera pe eminenta iliopectinee, creasta pectineala si ramura superioara a pubisului, de unde converg fibrele lui spre micul trohanter si se termina langa fascicolul iliopretrohanterian, imediat inaintea micului trohanter. Impreuna cu cele doua fascicule ale ligamentului precedent, ligamentul pubofemural formeaza un "N" majuscul, ale carui ramuri paralele sunt date de ligamentul pubofemural si fascicolul pretrohanterian, ramura de unire fiind reprezentata prin fascicolul iliopretrohanterian. Limiteaza miscarea de abductie si rotatie externa.

3.     Ligamentul ischiofemural este asezat de partea posterioara a articulatiei. El se insera in interior pe scobitura subcotiloida si pe spranceana cotiloida situata deasupra acestei scobituri. De aici fibrele merg in exterior si in sus terminandu-se diferit:

Cele superioare dupa ce incruciseaza marginea superioara a colului, se insera inaintea si deasupra fosetei digitale (fata mediala a trohanterului mare), luand numele de fascicul ischiosupracervical. Acest fascicul se situeaza inaintea tendonului terminal al obturatorului intern;

Cele inferioare se amesteca cu fibrele circulare ale capsulei, terminandu-se in zona orbiculara, ele se condenseaza intr-u fascicul numit ischiocapsular sau ischiozonular.

Ligamentul ischiofemural limiteaza rotatia interna si adductia femurului.

4.     Zona orbiculara reprezinta fibrele profunde ale capsulei articulare, fapt ce simplifica evidentierea ei pe o articulatie deschisa si ingreuiaza punerea ei in evidenta la suprafata capsulei. Aeasta zona prezinta doua feluri de fibre: unele cu insertie osoasa, iar altele proprii. Cele cu insertie osoasa se desprind de pe spranceana cotiloida de sub spina iliaca antero-inferioara si se bifurca in doua ramuri carew coboara inaintea si inapoia colului pentru a se uni cu el. Fibrele proprii formeaza in capsula inele complete sau aproape complete care se dispun paralel cu spranceana cotiloida. Prin dispozitia ei, zona orbiculara prezinta un mijloc de sustinere foarte important al colului femural. Prin diametrul ei mai mic decat cel al capului femural, il opreste pe acesta de a parasi cavitatea cotiloida.

5.     Ligamentul rotund este o bandeleta fibroasa impropriu denumita ligament rotund, intrucat el este turtit. Situat intraarticular, intre capul femural si cavitatea cotiloida, are o lungime de aproximativ 30-35mm si o grosime mai mare la extremitatea coxala 14-16mm, decat la cea femurala 8-10mm. Pe femur se insera in foseta capului femural pe care nu o utilizeaza in acest sens decat partial, in portiunea ei anteroposterioara. Pe coxal, insertia acestui ligament se face prin trei radacini: mijlocie, anterosuperioara siposteroinferioara.

Cea mijlocie se prinde pe ligamentul transvers al acetabului;

Cea anterosuperioara se termina pe extremitatea anterioara a scobiturii si poarta numele de fascicul pubian;

Cea posteroinferioara este mai puternica decat precedenta si se insera la extremitatea posterioaraa scobiturii ischiopubiene, adesea in afara cavitatii cotiloidiene. Este cunoscuta sub numele de fascicul ischiatic.

Pe langa aceste fibre mai exista cateva care merg profund catre fundul acetabulului si ridica sinoviala articulara, determinand plice ale sinovialei. Atunci cand suprafetele articulare sunt alipite, ligamentul rotund turtit dinafara-inauntru prezinta doua fete: una laterala concavacare se muleaza pe capul femurului, iar altamediala, convexa care se aplica pe pernita grasoasacare ocupa partea nearticulara a cavitatii cotiloide.

In grosimea ligamentului rotund se gasesc cateva arteiole si venule destinate fie capului femural, fie ligamentului rotund insusi. Atunci cand este bine dezvoltat, acest ligament este foarte rezistent: la nou-nascut suporta 6-8 kg, iar la adult 350-600 kg. El se prezinta insa in privinta dezvoltarii sub aspecte foarte variate, utilizand toata gama posibilitatilor in cadrul notiunilor de "puternic" si "slab". Astfel uneori poate fi puternic, iar alte ori poate fi slab, reprezentat sub forma unui simplu pliu sinovial.  

3. Componenta musculara

Grupele musculare care intervin in mobilizarea soldului se impart in: muschii lomboiliaci, muschii bazinului si muschii coapsei.

1. Muschii lomboiliaci se intind inspre coloana lombara la osul iliac si

sunt in numar de doi: patratul lombar si psoas iliacul.

Dintre muschii lomboiliaci nu intervine direct asupra soldului decat psoas iliacul. Acest muschi se suprapune cu directia axului biomecanic ale membrului inferior. Insertia lui vertebrala pe primele vertebre lombare se suprapune centrului de greutate, apoi se indreapta in afara in jos, trece prin fata centrului geometric al capului femural, se unghiuleaza inapoi, formand un unghi deschis inapoi de aproximativ 40° si se insera pe micul trohanter. Realizeaza astfel o puternica chinga anterioara, care impinge capul femural dinainte-inapoi, reprezentand principalul stabilizator anterior al soldului. Daca directia lui se confirma fictiv in jos, proiectia atinge spatiul intercondilian.

Datorita cudurii posterioare pe care o prezinta si posibilitatii pe care o are de a lua drept scripete capul femural, actiunea lui este complexa. Cand isi ia punct fix pe coloana si pe bazin, este flexor al ,coapsei, cu o componenta de rotatie instabila. In aceste conditii psoas iliacul intervine in special dupa ce coapsa depaseste amplitudinea se flexie de 90°. De aceea valoarea lui functionala se determina, asezand subiectul pe un scaun si punandu-l sa faca flexia coapsei pe bazin.

Ca rotator al coapsei, actiunea lui difera cu pozitia acestuia. Cand coapsa este flectata pe bazin micul trohanter fiind situat foarte posterior fata de axul femurului, psoas iliacul este rotator extern, cand coapsa este extinsa pe bazin, psoas iliacul este rotator intern.

Psoas iliacul joaca un rol important si ca stabilizator al trunchiului in pozitia sezand, nepermitand trunchiului sa se incline lateral sau inapoi.

In mers efectueaza izotonic miscarea de flexie a coapsei pe bazin, initiind deci faza de pendelare si tot el gradeaza extensia coapsei pe bazin spre sfarsitul fazei de pendulare.

2. Muschii bazinului sunt in numar de noua: marele fesier, fesierul mijlociu, micul fesier, piramidalul, obturatorul intern, obturatorul extern, gemenul superior, gemenul inferior si patratul femural.

a.   Marele fesier este cel mai voluminos muschi al bazinului, se insera proximal pe portiunea posterioara a fosei iliace externe, se indreapta oblic in jos si in afara si se insera distal pe creasta externa a trifurcatiei superioare a liniei aspre, imediat sub marele trohanter. Cand ia punct fix pe bazin este rotator in afara al coapsei. Este de asemenea un stabilizator al pozitiei de hiperextensie. Intervine in miscarea de extensie, atunci cand individul poarta greutati sau urca pe un plan inclinat.

b.   Fesierul mijlociu are o forma triunghiulara se insera proximal pe portiunea mijlocie a fosei iliace mijlocii, se indreapta vertical in jos si prin varful lui se insera distal pe fata externa a marii tuberozitati.

Cand se contracta in totalitate si ia punct fix pe femur inclina lateral bazinul. Se poate contracta insa si izolat. Prin fasciculele lui anterioare realizeaza abductia si rotatia interna a coapsei, prin fasciculele lui posterioare realizeaza abductia si rotatia externa a coapsei.

Datorita dispozitiei sale ca un echer cu unghiul spre inauntru, apasa pe fata laterala a marelui trohanter, infundand astfel capul femural in cavitatea cotiloida, este principalul

stabilizator lateral al soldului.

c.   Micul fesier are tot o forma triunghiulara. Prin baza lui se insera proximal pe

portiunea anterioara a fosei iliace externe, se indreapta aproape orizontal in afara si prin varful lui se insera distal pe marginea anterioara a marelui trohanter. Cand ia punct fix pe bazin este rotator intern si adductor al coapsei, cand ia punct fix pe femur este un proiector inainte al hemibazinului de partea opusa.

d. Gemenul superior se insera medial pe spina ischiatica, se indreapta in afara, se uneste cu tendonul gemenului inferior si se insera lateral pe cavitatea de pe fata interna a marelui trohanter. Este rotator extern al coapsei.

e. Gemenul inferior se insera medial pe tuberozitatea ischionului, se indreapta in afara si se uneste cu tendonul gemenului extern. Este rotator in afara a coapsei.

f. Obturatorul intern se insera medial pe fata interna a membranei obturatoare, care umple gaura obturatoare a osului coxal si pe conturul ei osos, trece apoi prin mica scobitura sciatica a marginii posterioare a coxalului, iese prin bazin se indreapta in afara si se insera lateral pe cavitatea de pe fata interna a marelui trohanter. Este ca si cei doi gemeni rotator extern al coapsei si in plus este si stabilizator posterior al soldului.

g.   Obturatorul extern se insera medial pe fata externa a mebranei obturatoare si pe conturul ei osos, trece prin spatele articulatiei coxofemurale si se insera lateral pe cavitatea de pe fata interna a marelui trohanter. Este ca si gemenii si obturatorul intern rotator extern al coapsei. Prin orientarea lui paralela cu colul femural, sub care se ga seste situat, ca un adevarat coaptor articular, fiind pricipalul stabilizator inferior al soldului.

h.    Patratul femural se insera medial pe tuberozitatea ischiatica, se indreapta in afara, trece prin spatele articulatiei coxofemurale si se insera lateral pe marginea posterioara a marelui trohanter. Este ca si gemenii si obturatorii, un rotator extern al coapsei.

i.     Piramidalul se insera madial pe fata anterioara a sacrului, injurul gaurilor sacrate anterioare, se indreapta in afara, iese din bazin prin marea scobitura sciatica si se insera lateral pe marginea superioara a marelui trohanter.

Cand ia punct fix pe bazin, roteaza coapsa in exterior, fiind un sinergist al gemanilor si obturatorilor. Daca coapsa este flectata, este un abductor al acesteia. In plus este un stabilizator posterior al soldului.

3. Muschii coapsei sunt in numar de doisprezece, se indreapta vertical de la bazin la coapsa, ira unii dintre ei la extremitatile superioare ale oaselor gambei.

In regiunea anteroexterna a coapsei sunt patru muschi: tensorul fasciei latae, croitorul, tensorul sinovialei genunchiului si tensorul cvadripcesului femural.

Restul de opt muschi se afla in regiunea posterioara si interna a coapsei: dreptul intern, pectineul, adductorul mare, adductorul mijlociu, adductorul mic, semimembranosul, semitendinosul si bicepsul femural.

a. Dreptul intern este foarte subtire se insera proximal pe unghiul pubisului si distal, prin intermediul formatiunii aponevrotice denumita 'Laba de gasca' pe partea posterioara a fetei interne a tibiei. La alcatuirea labei de gasca mai iau parte si tendoanele distale ale semitendinosului si croitorului. Cand capatul sau central este luat ca punct fix de insertie este flexor si adductor al coapsei.

b. Pectineul se insera proximal pe spina pubisului, se indreapta oblic in jos si in afara si se insera distal pe creasta mijlocie a trifurcatiei superioare a liniei aspre. Cand ia punct fix capatul sau central este adductor si rotator extern al coapsei.

c. Adductorul mare se insera proximal pe ramura ischiopubiana si tuberozitatea ischiatica a coxalului, iar distal pe tuberculul superointern al condilului intern al extremitatii inferioare a femurului. Cand ia punct fix capatul sau central este adductor al coapsei.

d. Adductorul mijlociu se insera proximal pe unghiul pubisului, se indreapta in afara si in jos si se insera distal pe zona mijlocie a liniei aspre a femurului. Cand ia ca punct fix capatul sau central este adductor al coapsei.

e. Adductorul mic se insera proximal pe unghiul pubisului si distal pe creasta interna a trifurcatiei superioare a liniei aspre. Este adductor al coapsei cand ia ca punct fix capatul sau central.

Toti cei trei adductori au o directie aproximativ oblica in afara si in jos si sunt paraleli ca directie cu psoasiliacul. Prin directia lor verticala devin ajutatori ai psoasiliacului in rolul acestuia de a stabiliza soldul.

In afara de adductie cei trei adductori mai ales cel mijlociu sunt si flexori ai coapsei.

f. Semitendinosul se insera proximal pe tuberozitatea ischionului impreuna cu lunga portiune a bicepsului femural si distal prin intermediul labei de gasca, pe partea superioara a fetei interne a tibiei. Cand ia punct fix pe bazin este flexor si rotator intern al gambei, este extensor al coapsei pe bazin. Cand ia punct fix pe gamba este extensor al bazinului pe coapsa si flexor al coapsei pe gamba pana la 10°, dupa care devine extensor.

g. Semimembranosul se insera proximal pe fata posterioara a tuberozitatii ischiatice si distal pe cei doi condili tibiali. Indeplineste aceeasi actiune ca si semitendinosul.

h. Bicepsul femural se insera proximal prin doua capete care iau denumirea de lunga portiune si scurta portiune. Lunga portiune se insera pe tuberozitatea ischiatica, impreuna cu semitendinosul, iar scurta portiune se insera pe fata externa a liniei aspre a femurului. Cele doua portiuni se unesc si se insera distal, printr-un tendon comun, pe capatul peroneului. Cand ia punct fix pe insertiile lui proximale bicepsul femural este flexor al gambei pe coapsa si extensor al coapsei pe bazin, cand ia punct fix pe insertiile lui distale pe gamba, devine extensor al bazinului pe coapsa si flexor al coapsei pe gamba pana la 10°, dupa care devine extensor.

Ultimul subgrup al muschilor coapsei este reprezentat de muschii anteriori si anume: tensorul fasciei latae,croitorul, cvadricepsul si muschiul tensor al sinovialei genunchiului.

a. Tensorul fasciei latae este cel mai superficial muschi din reglunea

anteroexterna a coapsei. Se insera proximal pe spina iliaca anterosuperioara si pe buza externa a treimii anterioare a crestei iliace, are un corp muscular aplatizat, care se intinde pe treimea anterosuperioara a coapsei, se continua cu un tendon lat si se insera distal pe tuberozitatea externa a extremitatii superioare a tibiei. In portiunea lui externa muschiul in totalitatea lui se uneste strans cu aponevroza coapsei si formeaza o banda longitudinala, foarte rezistenta, lata de 46 cm, denumita ligamentul iliotibial sau bandeleta Maissiat.

Cand ia punct fix pe insertia centrala, tensorul fasciei latae este rotator in afara al coapsei. Are un rol deosebit de important in statica, in special in sprijin unilateral si in mers. In momentul sprijinului, muschiul contribuie la realizarea unui veritabil pilon de sprijin, blocand bazinul, coapsa si gamba in pozitie functionala. Prin contractia lui inclina bazinul pe partea membrului de sprijin, pune sub tensiune aponevroza femurala si extinde gamba pe coapsa.

b. Croitorul este cel mai superficial muschi al regiunii anterointerne a coapsei. Are forma unui cordon si se intinde diagonal de sus in jos si din afara inauntru. Se insera proximal pe spina iliaca anterosuperioara si distal pe tuberozitatea interna a extremitatii superioare a tibiei, prin intermediul labei de gasca.

Cand ia punct fix pe insertia centrala este flexor al gambei pe coapsa si flexor, abductor si rotator extern al coapsei pe bazin.

c.         Cvadripcesul este un muschi larg, care ocupa toata partea anterioara a coapsei, este alcatuit din patru fascicule musculare: dreptul anterior, femuralul, vastul lateral si vastul maedial.isertiile proximale ale acestor patru muschi sunt diferite:

Dreptul anterior se insera pe bazin prin doua tendoane: unul direct pe spina iliacaanteroinferioara si unul reflectat pe spranceana cotiloida;

Vastul lateral se insera pe marginea inferioara amarelui trohanter si pe buza externa a liniei aspre.

Vastul medial se insera pe buza interna aliniei aspre;

Femuralul este situat intre cei doi vasti, se insera pe partea inferioara a liniei aspre si pe fatele anterioara si externaale corpului femural.

Cele patru portiuni ale cvadripcesului se unesc itre ele si formeaza tendonul cvadricipial, care inglobeaza rotula, iar in jos se continua cu tendonul rotulian, care se insera distal pe tuberozitatea anterioara a tibiei.

Cand ia ca punat fix de insertie capetele centrale, cvadripcesul este extensor al

gambei fata de coapsa si accesoriu prin dreptul anterior este flexor al coapsei pe bazin.

4. Componenta nervoasa

Inervatia senzitiva a capsulei articulare este dependenta de trei teritorii nervoase:

1.       Ramura profunda a nervului obturator, care se distribuie fetei anterointerne a capsulei prin unul pana la trei filete. In 10-30 %din cazuri exista nervul obturator accesoriu care da ramuri articulare;

2.       Nervul crural, da ramuri articulare la fata superioara a capsulei. Aceste ramuri articulare provin din nervul cvadricepsului si a nervului pectineu. Aceste ramuri inerveaza si teritorii de la nivelul genunchiului;

3.       Nervul sciatic, inerveaza cartea posterioara a cspsulei prin trunchiurile nervoase ale muschiului gemen inferior si ale pa tratului crural. Acest nerv are si o ramura ce inerveaza teritorii articulare ale genunchiului.

In lucrarile lui Kiaer se mentioneaza existenta unei inervatii senzitive simpatice in spongionoasa capului femural, a unor fibre simpatice care merg spre primul si al doilea ganglion simpatic lombar.

5. Componenta vasculara

Este asigurata de doua sisteme:

1. Sistemul arterial care este reprezentat de ramura ascendenta a arterei circumflexe posterioare sau a anastomozei sale cu obturatoria. Aceasta ramura ascendenta drepa ce inconjoara fata posterioara a colului, formeaza o ansa prin anastomozarea profunda a arterei circumflexe anterioare.

Din aceasta ansa vasculara pornesc ramurile periostice care patrund in col la baza partii cartilaginoase a capului femural. Se pot distinge:

Pediculul superior care da arterele capilare superioare;

Pediculii inferiori interni si externi care dau arterele capilare inferioare;

Arterele fetelor anterioara si posterioara a colului;

Artera sau arterele ligamentului rotund care provin din ramura acetabulara a arterei obturatorii. Aceasta vascularizatie este precara, adesea variabila si inconstanta, iar uneori prezinta anastomoze cu vasele arterelor circumflexe.

Tueta si Harrison au divizat arterele intercapilare in artere epifizare (interne si externe), si arterele metafizice (superioare si inferioare). Arterele epifizare sunt dependente de artera ligamentului profund.

2. Sistemul venos drenajul venos al articulatiei coxofemurale prezinta urmatoarele componente:

a) Calea interfesiera profunda, reprezentata de una sau doua vene adesea rectilinii, intre micul si mijlociul fesier. Porneste de la nivelul trohanterului mare din foseta digitala, se uneste cu alte vene fesiere pentru a se termina in vena iliaca interna ce trece prin marea scobitura sciatica;

b) Calea posterioara cuprinde doua etaje:

Etajul inferior reprezentat de vena liniei aspre vertical ascendenta care se anastomozeaza in jos cu vena poplitee si inainte prin venele perforate cu venele planului anterior. Venele etajului inferior sunt rar impregnate in flebografia transtrohanteriana a subiectului normal dar constituie o cale de deviatie importanta in artroza soldului,

Etajul superior este reprezentat de una sau mai multe vene ce trec inapoia capului si colului femural (vena posterioara a colului), si se dreneaza prin vena ischiatica. Vena posterioara a colului se anastomozeaza cu vena liniei aspre, venele fesiere si venele circumflexe.

c) Calea circumflexa este reprezentata de o retea de anastomoze venoase la nivelul medalionului trohanterian. Are un traiect orizontal si merge spre vena femurala la 4 cm sub arcada crurala.

d) Calea limino - capsulara rezulta din unirea venelor nascute la nivelul de insertie

femural al capsulei articulare, avand la origine un aspect trifurcat. Aceasta cale se dreneaza fie in pediculul venos circumflex, fie in vena obturatorie.