Anatomia si fiziologia organelor genitale interne feminine

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ORGANELOR GENITALE INTERNE FEMININE

Organele genitale interne sunt reprezentate de ovare, trompe si uter.

Ovarele sunt organe pereche (drept, stang) care au functie de ovulatie si functie endocrina (hormonii secretati fiind estrogenii si progesteronul).

Forma ovarului Ovarul are forma unui ovoid turtit. Este dispus cu axul mare vertical si se descriu doua fete (mediana si laterala), doua margini (libera si mezoovariana), doua extremitati (tubara si uterina).

Consistenta ovarului elastica in perioadele sexuale, devine dura, fibroasa dupa menopauza.

Localizare Ovarul este situat in pelvis, inapoia ligamentului larg anterior de rect. Ovarul nu este acoperit in intregime de peritoneu. Peritoneul se opreste in apropierea marginii sale mezoovariene la nivelul unei linii sinuoase (linia Faarre-Waldeyer).

Mijloace de fixare Ovarul este suspendat de ligamentul larg. El este fixat relativ - prin pediculul sau vasculo-nervos si prin patru ligamente

1.     ligamentul suspensor (ligamentul infundibulo-pelvic) - este cel mai puternic dintre mijloacele de fixare;

2.     ligamentul propriu al ovarului (ligamentul utero-ovarian);

3.     ligamentul tubo-ovarian;

4.     mezovarul.

Datorita acestor formatiuni in general laxe, ovarul are o mare mobilitate.

1             Fundul uterin

2             Ligamentul rotund uterin

3.            Ligamentul propriu al ovarului

4             Istmul tubei uterine

5             Mezosalpinx

6             Tuba uterina

7             Ducte transverse

8             Rami ovarieni

9             Ampula tubei uterine

10           Fimbriile tubare

11           Ostium abdominal

12           Lig suspensor

13           Ovarul

14           Marginea libera a ovarului

15           Lig latum uterin

16           Plica retrouterina

17           Vaginul

18           Peritoneul

19           Cervix uter

20           Corp uterin

Raporturi

Fata laterala priveste spre peretele excavatiei pelvine (fata parietala) si raspunde fosei ovariene, care are o delimitare diferita la nulipare fata de multipare

Fata mediana (fata tubara) este acoperita de tuba uterina si mezosalpinge. Aceasta fata vine in raport cu ansele ileonului, apoi in stanga cu colonul sigmoidian si in dreapta cu cecul si apendicele vermiform.

Marginea mezovariana (anterioara) - este legata prin mezovar de foita posterioara a ligamentului larg. Inaintea marginii mezovariene se gaseste portiunea ascendenta a tubei uterine.

Marginea libera (posterioara) vine in raport cu ansele intestinului subtire.

Extremitatea tubara (superioara) vine in raport cu ansele intestinului subtire

Extremitatea tubara (superioara) da insertie ligamentului suspensor al ovarului si tubo-ovarian.

Extremitatea uterina (inferioara) - pe ea se prinde ligamentul propriu al ovarului.

Vascularizatia ovarului:

Arterele

Artera principala a ovarului este artera ovariana care ia nastere din aorta abdominala. in lig. larg se imparte in doua ramuri: tubara si ovariana.

Artera uterina ia nastere din artera iliaca interna la nivelul unghiului uterului si se divide in doua ramuri terminale: tubara si ovariana.

Ramurile se anastomozeaza formand arcada paraovariana situata in mezovar.

Din arcada paraovariana se desprind 10-12 artere spiralate care patrund in profunzimea ovarului.

La limita dintre medulara si corticala ele se anastomozeaza in arcade, iar din acestea se desprind ramurile radiale care patrund in corticala formand  reteaua perifoliculara si cea din teaca foliculului.

Venele formeaza o retea in zona medulara, se unesc formand vena  utero-ovariana, tributara venelor cava inferioara dreapta si renala stanga.

Limfaticele urmeaza cursul venelor si dreneaza in ganglionii regionali iliaci, sacrati-laterali, paraaortici si inghinali.

Inervatia Nervii insotesc vasele ovariene si provin din plexul ovarian .

Acest plex este format din filete nervoase ale nervilor lombo-ovareni proveniti din plexul lombo-aortic si nervii uterini (ramuri terminale ale plexului hipogastric superior).

Trompa uterina (tuba sau salpingele)

Trompele uterine sunt doua conducte musculo-membranoase, drept si stang, care se intind de la coarnele uterine pana la ovare. Ele au o lungime de 10-12 cm si un diametru de 5 mm si prezinta patru segmente:

1.     infundibulul;

2.     portiunea ampulara;

3.     istmul;

4.     portiunea uterina.

Trompa uterina are doua orificii: ostiul abdominal (ostium abdominale) si ostiul uterin (ostium uterinum). Este situata in ligamentul larg.

Mijloace de fixare

Trompa uterina se afla in ligamentul larg, intre uter si ovar. Este mentinuta in pozitie de: insertia uterina, ligamentul tubo-ovarian si mezosalpinx.

Trompa este cuprinsa in ligamentul larg formand originea superioara a acesteia. Partea mediala sau orizontala va forma marginea superioara a zonei despartitoare dintre cavum preuterin si retrouterin: partea laterala inconjoara ovarul astfel incat zona infundibulara acopera fata supero-mediala a ovarului.

Vascularizatia

Arterele provin din artera ovariana (artera tubara externa) si din artera uterina (artera tubara interna)

Venele se termina in venele utero-ovariene

Limfaticele merg de-a lungul celor doua pedicule vasculare ajungand pe

calea lomboabdominala la ganglionii aorticolombari, iar pe calea uterina la ganglionii limfatici uterini.

Inervatia provine din ramurile nervoase lomboovariene si uterine (filete terminale ale plexului hipogastric inferior); aceste ramuri vor asigura o tripla inervatie: senzitiva, motorie si vegetativa.

Uterul este un organ cavitar cu structura predominant musculara.

El este situat in centrul cavitatii pelvine.

1. Aorta abdominala

2. Muschiul psoas

3. Vena cava inferioara

4. Artera iliaca comuna dreapta

5. Vase ovariene

6. Ureter

7. Lig. suspensor ovarian

8. Ovarul

9. Fundul uterin

10.Vezica

11. Muschii abdominali

12. Muschii piramidali

13. Excavatia vezicouterina

14. Lig. rotund uterin

15. Plica rectouterina

16 Excavatia rectouterina

17. Rectul

Se disting partile acestui organ:

corpus uterin

istmul

colul uterin

Mijloace de fixare:

mijloace de suspensie

ligamente largi

ligamente rotunde

ligamente antero-posterioare

Mijloace de sustinere:

Planul musculo-perineal

rapoarte cu organe de vecinatate

Vascularizatie:

Arterele

Principalele vase nutritive ale uterului sunt arterele uterine (ramuri ale arterei hipogastrice) si arterele ovariene (care iau nastere din aorta abdominala). La nivelul istmului fiecare artera uterina dupa ce incruciseaza ureterul se imparte in doua ramuri: artera cervico-vaginala in jos si artera utero-ovariana spre coarnele uterine. In traiectul lor de-a lungul bordurilor uterine, arterele se anastomozeaza la nivelul coarnelor uterine cu arterele ovariene. La nivelul bordurilor uterine, arterele uterine emit ramuri paralele cu fetele anterioara si posterioara ale uterului, arterele arcuate; din acestea deriva arterele radiale. La nivelul jonctiunii mio-endometriale din arterele radiale se formeaza doua tipuri de arteriole:

arteriolele spiralate functionale (care sufera modificari ciclice impreuna cu endometrul);

arterele bazale (care nutresc baza endometrului).

Arterele ovariene intra in mezosalpinx unde emit ramuri pentru trompe si ovare si se anastomozeaza cu ramul superior al arterei uterine realizand un arc vascular utero-ovarian.

Venele corespund in general arterelor fiind anastomozate larg cu venele vaginului, vezicii, rectului si ovarelor.

Vena uterina se varsa in vena hispogastrica. Vena ovariana impreuna cu cea uterina formeaza la nivelul ligamentului larg un plex papiliform. Vena ovariana dreapta se varsa in vena cava, iar cea stanga in vena renala stanga.

Limfaticele provin din retelele: submucoasa, musculara si seroasa. Ajung in ganglionii iliaci externi, hipogastrici, presacrati.

Inervatia este realizata de sistemul nervos vegetativ si contine fibre endometrice si amielinice intrinseci si extrinseci. Inervatia este senzitiva, motorie, vaso-motorie si secretorie.

Vagin

Vaginul este un conduct musculo-membranos.

Vascularizatia

Arterele iau nastere din ramurile arterelor hipogastrice (uterina vaginala, vezicala inferioara, hemoroidala mijlocie, rusinoasa interna).

Venele determina plexuri pe marginile vaginului, comunicand cu venele uterine, vezicale, hemoroidale, cat si cu venele bulbilor cavernosi ai clitorisului.

Limfaticele pornesc spre ganglionii iliaci externi, hipogastrici, presacrati; limfaticele din treimea inferioara se termina in ganglionii inghinali.

Vaginul reprezinta din punct de vedere fiziologic organul copulatiei cat si conductul prin care se expulzeaza fatul; el reprezinta totodata un canal de drenaj a secretiilor tubare si uterine.

HISTOGENEZA CANCERULUI ENDOMETRAL

Plansa 1