Tratatul de la roma (1957)

TRATATUL  DE LA ROMA (1957)

Pe masura ce economiile europene isi reveneau de pe urma razboiului, devenea tot mai evidenta lupta intre Marea Britanie si Franta pentru cucerirea statutului de lider al Europei de Vest, fiecare avand cate o optiune proprie in ceea ce privea cooperarea economica si procesul de integrare europeana. Astfel, Marea Britanie punea accentul pe crearea de zone de comert liber si nu pe infiintarea unor uniuni vamale sau a altor forme mai profunde de integrare, precum Franta.

Distinctia majora intre o zona de comert, liber si o uniune vamala o reprezinta prezenta unui tarif vamal comun, in ultimul caz. Piata comuna include in plus libertatea de miscare a factorilor de productie: capital, munca, tehnologii. Comunitatea economica incearca sa armonizeze sau sa coordoneze politicile economice monetare, fiscale, bugetare, de transport, diferenta dintre un tratat de infiintare a unei comunitati economice si unul ce creeaza o uniune eco~omica fiind data de numarul si important,a politicilor nationale integrate. O conferinta a ministrilor de externe ai C.E.C.O., in iunie 1955, a autorizat un comitet interguvernamental sa studieze si sa intocmeasca un raport cu privire la perspectivele unei piete comune vest-europene si la utilizarea pasnica a energiei atomice: acest comitet, condus de belgianul Paul-Henri Spaak, a pus bazele crearii Comunitatii Economice Europene, in 1957. In acelasi an, a fost infiintata si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (EURATOM), specializata in dezvoltarea pasnica a energiei atomice.

Aceste doua comunitati au urmat modelul structural al C.E.C.O., avand un Consiliu de Ministri, o Comisie (Inalta Autoritate, in cazul C.E.C.O.), un Parlament (Adunare) si o Curte de Justitie. Principala diferenta a constat in faptul ca tratatele de la Roma au reprezentat abordari mai interguvernamentale decat cel de la Paris. Tratarul de fuziune din 1965 (intrat in vigoare in 1967) a creat un singur Consiliu si o singura Comisie pentru toate cele trei comunitati. Prevederile de politica economica ale Tratatului de la Roma de creare a C.E.E. au reflectat influenta atat a principiilor comertului liber, cat. si a credintei in faptul ca problemele economice nu pot fi rezolvate doar de fortele pietei.Aceasta din urma influenta s-a materializat in crearea Bancii Europene de Investitii, a Fondului Social European si a Politici Agricole Comune. Astfel, obiectivele principale ale tratatului pot fi sintetizate astfel:

Deosebit de importante sunt exceptiile admise la imunitatea de jurisdictie civila. O prima exceptie se refera la bunurile imobiliare. Astfel, cand un diplomat poseda un imobil intr-o tara in care este acreditat si nu foloseste acest imobil in calitatea sa oficiala, actele si faptele juridice in legatura cu aceasta proprietate cad sub incidenta legilor locale (a se vedea articolul 31, paragraful 1, litera a , din Conventia de la Viena din 1961 privind relatiile consulare).

In al doilea rand, actiunile in materie succesorala sunt de asemenea, scoase de sub incidenta imunitatii de jurisdictie civila. Astfel, de exemplu, daca un diplomat primeste o mostenire de la o persoana din statul acreditant si este chemat in legatura cu aceasta mostenire la un proces, imunitatea de jurisdictie nu poate fi invocata. In acest sens, articolul 31, litera b din Conventia de la Viena din 1961 prevede ca "agentul diplomatic nu beneficiaza de imunitate de jurisdictie in cazul unei actiuni in justitie, in care figureaza ca executor testamentar, administrator, mostenitor sau legator, in calitate de particular si nu in numele statului acreditant".

In al treilea rand, imunitatea nu opereaza atunci cand este vorba de actiuni privind activitatile profesionale sau comerciale exer

~ indepartarea tuturor tarifelor si restrictiilor cantitative in calea exporturilor si importurilor intre statele membre;

~ miscarea libera a bunurilor, serviciilor, fortei de munca si capitalurilor;

~ un tarif vamal si o politica comerciala comune in relatiile cu tarile terte;

~ o piata comuna si o apropiere progresiva a politicilor economice ale statelor membre;

~ politici comune in domeniul transporturilor si agriculturii.

Prin Tratatul de Fuziune din 1967, structura institutionala a Comunitatilor a devenit una singura, reprezentata de un Consiliu, o Comisie,un Parlament si o Curte de Justitie. Aceasta nu a insemnat in fapt o fuziune a tratatetor, ci a institutiilor. De exemplu, in probleme legate de otel si carbune, legalitatea actiunilor Comisiei este masurata prin prisma prevederilor Tratatului de la Pairis. Unii analisti au conmparat Tratatul de la Roma cu o constitutie. Ceea ce se poate afirma cu certitudine este faptul ca el constituie documentul fondator al Comunitatii Europene. Mai tarziu, Curtea Europeana de Justitie a desemnat tratatul ca fiind 'carta constitutionala a Comunitatii''. Spre deosebire de Tratatul asupra carbunelui si otelului, Tratatul de la Roma este mult mai deschis, fiind un tratat cadru. El a furnizat cadrul in care a fost construita Comunitatea Europeana.