Presiuni asupra politicilor strategice ale statelor riverane Marii Negre

Presiuni asupra politicilor strategice ale statelor riverane Marii Negre

La nivel mondial, exista doua aspecte principale care exercita presiuni aupra politicilor stragice ale statelor riverane Marii Negre: dependenta de resurse energetice si ame­nintarea organizatiilor teroriste. Pentru Comisia Europeana, consolidarea unei noi politici energetice europene este prioritara. Comisia Europeana are in vedere rezolvarea problemelor energetice la nivel bilateral si regional, intarirea cooperarii in zona Marea Mediterana, Marea Neagra si Marea Caspica. Pentru a atinge acest obiectiv, UE acorda sprijin statelor membre prin Instrumentul de Parteneriat si Vecinatate cat si prin Fondul de Investitii al Vecinatatii. Din punct de vedere geopolitic si geostrategic, mare parte din statele din zona sunt dependente de importurile de petrol si gaze provenite din Federatia Rusa. O alternativa viabila la varianta ruseasca ar fi accesul la rezervele energetice din regiunile Marii Caspice si ale Orientului Apropiat si Mijlociu; alternativa ar contracara dependenta Europei de Est si a UE de Federatia Rusa. Avand in vedere rolul important pe care il joaca vecinii UE in cadrul politicii energetice a Uniunii, ca state furnizoare sau de tranzit, Uniunea Europeana a cooperat mult mai intens cu aceste state. Datorita interesului geopolitic pe care-l prezinta, zona Marii Negre este intr-o continua modelare si evolutie istorica., din cauza tendintelor de separarare a unora dintre statele riverane caracterizate de apartenenta la sfera de influenta sovietica, prin trecerea de la o societate si economie inchise la democratie si economie de piata.

Romania intampina, in plan regional, aceleasi probleme la care principalii actori globali incearca sa gaseasca solutii convenabile, in vederea dezvoltarii  democratice a unui zone geostrategice marcate de instabilitate. Provocarile principale pentru asigurarea securitatii statelor riverane Marii Negre provin din riscurile prezentate de conflictele interstatale din zona, precum: prezenta trupelor militare nedorite ale Rusiei in Cecenia si Transnistria; conflictul din Osetia de Sud; conflictul din Transnistria; conflictul dintre Armenia si Azerbaidjan. Dincolo de problemele din regiune, Marea Neagra este o zona economica in plina evolutie si poate deveni in viitorul apropiat un teritoriu economic dinamic, dar care va fi mereu supus presiunii exercitate de interesele statelor din regiune. Interesul fata de Romania pentru proiectele de cooperare economica intre statele riverane Marii Negre a fost motivat de pozitia geostrategica, care a jucat mereu un rol cheie de intermediar intre Orient si Occident. Romania constituie unul dintre pivotii strategici din Balcani, datorita pozitiei sale, potentialului economic, demografic si militar. Mai mult, ea  asigura legaturile intre Orient si Occident. In prezent, Romania si Bulgaria creaza puntea de legatura a Aliantei si a Uniunii Europene la zona Marii Negre, la Europa de Sud-Est si spatiul dunarean. O provocare strategica deosebita pentru regiunea Marii Negre vizeaza capacitatea acesteia de a juca rolul de veriga de legatura in transportul resurselor energetice eurasiatice catre consumatorii Uniunii Europene. Romania si Bulgaria se afla in zona de tranzit a celor mai importante resurse de hidrocarburi dinspre Marea Caspica.

In calitate de cetatean tinar activ al Republicii Moldova, ma preocupa viitorul tarii mele, de aceea, mi-am pus intrebarea: "De ce tinerii in ziua de azi nu mai sunt interesati de politica?", "De ce majoritatea din ei nu merg la vot?", "Ce se intimpla?"

Pentru a afla parerea tinerilor vis-à-vis de motivele neparticiparii lor la vot, solutiile pe care le propun si nu numai, am realizat un sondaj printre studentii urmatoarelor institutii superioare de invatamint din Chisinau: USM (Universitatea de Stat din Moldova), UTM (Universitatea Tehnica din Moldova), ASEM (Academia de Studii Economice din Moldova), ULIM (Universitatea Liber Internationala din Moldova), UPS (Universitatea Pedagogica de Stat) "Ion Creanga" , UST (Universitatea de Stat din Tiraspol) si Academia de Politie "Alexandru cel Bun".

La sondaj au participat 70 de studenti, alesi in mod aleatoriu, reprezentind diferite facultati si diferiti ani de studiu, originari din diverse localitati ale republicii. Sondajul a fost unul deschis, anonim, continind cinci intrebari:

1)          Cum credeti, de ce tinerii sunt cei mai putini numerosi la vot?

2)          Dupa parerea Dvs., la urmatoarele alegeri locale tinerii vor participa mai activ la vot? De ce?

3)          Daca nu, care in opinia Dvs. ar fi solutia?

4)          Cum pot fi tinerii motivati sa participe la vot?

5)          Cum poate fi auzita vocea tinerilor?

In urma evaluarii chestionarelor am dedus urmatoarele probleme: ca tinerii nu au incredere in actualii candidati la alegeri, nu vad calea spre viitor, ei doresc sa fie informati, apreciati, doresc ca prezenta la vot sa fie obligatorie, si, nu in ultimul rind, doresc asigurarea cu locuri de munca.

De ce tinerii sunt cei mai putini numerosi la vot?

Tinerii reprezinta un potential considerabil al dezvoltarii societatii, potential, care din pacate in Republica Moldova nu a fost valorificat pana in prezent. Din aceasta cauza, tinerii devin tot mai pesimisti si mai rezervati in ceea ce priveste viitorul lor in Moldova, conform datelor BOP din Noiembrie 2006[13], la intrebarea: "Credeti ca in tara noastra lucrurile merg intr-o directie buna sau merg intr-o directie gresita?", 48,7% dintre tineri au raspund ca directia este gresita.

Fiind primii afectati de ulterioarele evolutii sau involutii din domeniul economic, social si politic, tinerii ar trebui sa riposteze prin votul lor, insa la noi, este exact invers, tinerii nu participa la vot. Astfel, in mai multe chestionare am gasit ideea ca: "prin nereprezentarea la vot tinerii raspund la neadevar".

Deasemenea, in urma sondajului efectuat de mine, principalele cauze identificate, din cauza carora tinerii nu se prezinta la urne in ziua alegerilor, au fost lipsa de incredere in actualii candidati la alegeri (34,2%), indiferenta (24,2%), tinerii sunt plecati peste hotare (15,7%), nu au incredere ca votul lor este in stare sa schimbe lucrurile (15,7%), neinformarea tinerilor despre viata politica a statului, a platformelor electorale a partidelor concurente, lipsa culturii politice (11,4%). (Vezi SCEMA 1).

In aceasta ordine de idei puteti observa ca 58% dintre tineri au invocat si alte motive din cauza carora nu se prezinta la urnele de vot. (Vezi SCEMA 2). Tineretea fiind asociata si cu distractia, multi dintre tineri nu merg la vot, deoarece ziua votarii este duminica (4,2% din 70 de respondenti), ziua de odihna, in care studentii se odihnesc sau se distreaza fiind preocupati de alte probleme mai stringente, si considera ca este o pierdere de timp sa faci drum dus-intors pina la sectia de votare, mai ales cind timpul de afara este posomorit.

Insa cu toate ca altii uita, le este lene sa mearga la vot sau nu constientizeaza importanta acestui eveniment, m-a bucurat mult ca s-au gasit si asa tineri care au spus ca numai ei merita sa fie alesi (1,4% din 70 respondenti). Sa fie oare ei candidatii care vor aduce speranta in viitorul prosper la ei in tara a celorlalti tineri din Republica Moldova?

La urmatoarele alegeri locale tinerii vor participa mai activ la vot? De ce?

La aceasta intrebare s-a conturat un raspuns foarte pesimist. Majoritatea tinerilor sunt lipsiti de speranta. Multi dintre ei considera ca votul lor nu este in stare sa schimbe evolutia lucrurilor, iar conducerea isi aduce aminte de tineri foarte rar, fapt ce le sporeste doza de neincredere in politica.

In Moldova, tinerii incearca sa-si rezolve probleme prin eforturi proprii, neasteptind ajutorul conducerii. Ei pleaca peste hotare in cautarea unei vieti mai bune, deoarece autoritatile publice nu creeaza conditii pentru ca tinerii sa-si poata construi un viitor sigur, aici, acasa. Conform datelor BOP din noiembrie 2006[14], tinerii cu virsta cuprinsa intre 18-29 ani, in proportie de 77,4% nu prea si deloc nu sunt multumiti de ceea ce face conducerea tarii in domeniul asigurarii tinerilor cu locuri de munca. (Vezi SCEMA 3). Promovarea tinerilor in politica si respectarea promisiunilor de catre conducerea tarii au fost mentionate ca fiind unele dintre cauzele care ar putea motiva tinerii cel mai mult sa participe la vot.

Solutia?

Intotdeauna tineretul a fost promotorul schimbarilor pozitive si al progresului.

Ghidindu-ma de aceasta afirmatie, mi-am propus sa intreb tinerii ce solutii viabile vad ei pentru implicarea cit mai activa a semenilor lor la vot. Inca o data m-am convins de faptul ca tinerii nostri sunt ingeniosi, si ca ar trebui priviti ca o forta in consolidarea viitorului prosper al Moldovei si nu ca o problema in plus de gestionat. Pentru acest lucru ar trebui sa li se faciliteze exprimarea ideilor si opiniilor. (Vezi SCEMA 4)

Astfel, solutiile identificate au fost 34,2% aprecierea tinerilor. Tinerii considera ca ar putea fi apreciati prin acordarea diferitor facilitati/burse pentru cei ce realizeaza anumite reusite, prin asigurarea tinerilor absolventi cu locuri de munca, prin asigurarea tinerilor cu spatiu locativ, si prin promovarea tinerilor in politica.

Alte 18,5% dintre tineri cred ca solutia pentru a merge la urnele de vot este schimbarea conducerii. Dar, isi pun oare tinerii intrebarea: "Cine trebuie sa schimbe actuala guvernare daca ei nu au incredere in ea si nu o sustin?". Intr-adevar, tinerii ar dori schimbarea guvernarii, ceea ce demonstreaza si datele BOP din noiembrie 2006[15], unde numai 20,7% dintre tineri cu virsta cuprinsa intre 18-29 ani, au raspuns ca in prezent in republica Moldova, exista cel putin un partid sau o formatiune politica care le reprezinta interesele.

Alte 15,7% dintre tineri cred ca informarea lor este solutia. Tinerii isi doresc sa fie informati despre viata politica a tarii si sa fie implicati in cit mai multe proiecte, seminare, conferinte unde s-ar discuta problemele actuale ale Republicii Moldova. De asemenea unii tineri cred ca solutia este in educarea civica (5,7% dintre respondenti) si patriotica a cetatenilor inca din bancile scolii, ca mai apoi sa fie educati in acelasi stil ca universitate.

O alta solutie propusa a fost inaugurarea cabinelor de vot pentru studenti in cadrul institutiei superioare de invatamint unde isi fac studiile (1,4%), iar altii au mers si mai departe propunind introducerea unei legi ce ar obliga tinerii sa mearga la vot (7,1%). Unii studenti, dornici de a se odihni duminica, cred ca tinerii ar merge la vot daca ziua votarii ar fi in cursul saptaminii, iar daca ar mai fi remunerati pentru faptul ca au votat (4,2%), tinerii ar fi primii la urmele de vot in ziua alegerii.

Cum pot fi tinerii motivati sa participe la vot?

Realizarea campaniilor de informare a fost considerata drept o motivatie puternica pentru 37,5% dintre tineri. Tinerii au venit cu diverse idei a campaniilor de informare. Una, care putea fi regasita in majoritatea chestionarelor, este ca tinerii trebuie incurajati sa participe la vot prin informarea lor ca votul fiecarui din ei conteaza si este important pentru viitorul tarii. Tinerii trebuie sa stie ca au un cuvint de spus si ca sunt o putere in societate.

Mai mult ca atit, ei ar fi motivati daca guvernantii si-ar pastra toate promisiunile si ar realiza o schimbare s