Institutii politice si administrative - grile

INSTITUTII POLITICE SI ADMINISTRATIVE

1. Conventiunea pentru reorganizarea definitiva a Principatelor Dunarene Moldova si Valahia, a fost adoptata in anul:

A. 1860

B. 1859

C. 1858

C

2. Conventiunea pentru reorganizarea definitiva a Principatelor Dunarene Moldova si Valahia, a introdus:

A. Principiul separatiei puterilor in stat

B. Forma de stat unitar

C. Monarhia absoluta

A

3. Prima Constitutie la nivel intern a aparut in anul:

A. 1848

B. 1862

C. 1866

C

4. Prima Constitutie la nivel intern a fost adoptata in timpul lui:

A. Alexandru Ioan Cuza

B. Carol I

C. Ferdinand

B

5. Constitutia din 1866 a introdus:

A. monarhia constitutionala ereditara

B. monarhia constitutionala absoluta

C. monarhie constitutionala dualista

A

6. Revolutia din 1989 a reprezentat trecerea la:

A. republica parlamentara

B. republica prezidentiala

C. republica semiprezidentiala

C

7. Constitutia Romaniei adoptata dupa perioada comunista s-a realizat la:

A. 22 decembrie 1990

B. 8 decembrie 1991

C. 22 decembrie 1992

B

8. Care este trasatura definitorie pentru o constitutie, in calitatea sa de izvor al dreptului constitutional?

A.          este cel mai vechi izvor de drept

B.          este principalul izvor al dreptului constitutional

C.          Constitutia nu este izvor de drept constitutional

B

9. Constitutia Romaniei a fost revizuita in anul:

A. 2001

B. 2002

C. 2003

C

10. Care autoritate sau forta politica statala are dreptul de a adopta o constitutie ?

C

11. Trasaturile comune ale tuturor acceptiunilor termenului de institutie se regasesc in continutul notiunii de institutie politica si sunt urmatoarele:

A. institutia politica nu este formata dintr-un colectiv de indivizi

B. institutia politica actioneaza in mod permanent pentru realizarea unui interes public si are un caracter stabil

C. modul de constituire si atributiile institutiei politice sunt prevazute intr-un act cu valoare constitutionala si nu dispun de autoritate

B

12. Conceptul de institutii politice, in sens larg, se refera la:

A. crearea unui condominiu intre dreptul constitutional si politica

B. organismele de guvernare (parlament, presedinte, guvern si prim-ministru) si partidele politice

C. rezultanta jocului fortelor politice intr-un anumit cadru constitutional si politic

B

13. Conceptul de institutii politice, in sens restrans, se raporteaza la:

A. exclusiv la stat (parlament, presedinte, guvern, prim-ministru)

B. determinarile istorice, ideologice, economice si politice intr-un anumit stat.

C. Institutiile care fac parte din societatea civila si care au legatura cu executarea puterii statale

B

14. Actiunea legislativului asupra administratiei se poate exprima in diverse forme, cum ar fi:

A. din punct de' vedere functional, administratia publica se subordoneaza activitatii legiuitoare

B. legislativul nu este autorizat sa stabileasca structurile organizatorice si modul de functionare al administratiei

C. legislativul nu poate numi autoritatile administratiei publice si conducerile acestora

A

15. In cadrul relatiilor dintre administratia publica si puterea legislativa, administratia publica:

A. se supraordoneaza fata de normele juridice

B. se subordoneaza fata de normele juridice

C. poate fi separata de drept

B

16. Prin ce se deosebeste puterea de stat fata de puterea politica?

A.         puterea de stat este o parte institutionala a puterii politice

B.         trasaturile statului se regasesc in totalitate in ansamblul puterii politice

C.         puterea de stat este forma de organizare a puterii poporului

A

17. Statul, ca putere politica organizata, presupune:

A. analiza statului ca ordine sociala, in care diferenta dintre guvernanti si guvernati constituie elementul definitoriu

B. caracterizarea statului ca persoana morala publica, in sensul de centru organizat de interese legitime si juridic protejate

C. analiza statului ca o suma a elementelor sale componente

B

18. Statul, ca institutie, presupune:

A. caracterizarea statului drept una din institutiile prin care puterea se poate realiza

B. analiza statului pe ideea de putere, considerata ca o putere de constrangere

C. analiza statului ca fiind supus imediat dreptului international si eficient, in ansamblu si in general

A

19. Reprezinta definitie general acceptata a statului:

A. statul este o grupare de indivizi, reuniti printr-o legatura nationala pe un teritoriu determinat

B. statul este o grupare de indivizi, reuniti printr-o legatura nationala pe un teritoriu determinat si guvernati de o putere superioara vointei individuale

C. statul este o grupare de indivizi guvernati de o putere superioara vointei individuale

B

20. Reprezinta definitie a statului din perspectiva sociologica:

A. statul este un grup uman, fixat pe un teritoriu determinat si in care ordinea sociala, politica si juridica, orientata spre un bine comun, este stabilita si mentinuta de catre o autoritate dotata cu putere de constrangere.

B. statul este un grup uman, fixat pe un teritoriu determinat

C. statul este un grup uman, in care ordinea sociala, politica si juridica, orientata spre un bine comun, este stabilita si mentinuta de catre o autoritate dotata cu putere de constrangere.

A

21. Statul este analizat ca o suma a trei elemente:

A. teritoriu, populatie si suveranitate

B. functia legislativa, functia executiva si functia judecatoreasca

C. functia interna, functia externa si functia mixta

A

22. Care sunt caracterele statului roman ce rezulta din dispozitiile constitutionale in vigoare ?

A.         statul roman este un stat de drept

B.         Romania este un stat federal

C.         Constitutia consacra principiul umanitatii

A

23. Ce fel de stat este Romania, conform actualei sale Constitutii ?

A.         un stat unitar

B.         un stat federal

C.         o asociatie de state

A

24. Rolul principal in definirea conceptului de administratie defectuoasa a fost jucat de:

A. Comisia Europeana

B. Ombudsmanul European

C. Curtea de Justitie

B

25. Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene a fost proclamata in timpul:

A. Consiliului European de la Biaritz

B. Consiliului European de la Nisa

C. Consiliului European din Koln

B

26. Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene a dobandit forta juridica cu ocazia:

A. intrarii in vigoare a Tratatului de la Nisa

B. intrarii in vigoare a Constitutiei pentru Europa

C. intrarii in vigoare a Tratatului de la Lisabona

C

27. Dreptul la o buna administrare, se regaseste in Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene la capitolul dedicat:

A. libertati

B. egalitate

C. cetatenie

C

28. Dreptul la o buna administrare, se regaseste in Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene la art.:

A. 41

B. 42

C. 45

A

29. Dreptul la o buna administrare contine:

A. obligatiile institutiilor nationale si drepturile fundamentale ale persoanelor care intra in contact cu ele

B. obligatiile institutiilor comunitare si drepturile fundamentale ale persoanelor care intra in contact cu ele

C. drepturile fundamentale ale persoanelor care intra in contact cu institutiile nationale

B

30. Tratatul de la Lisabona semnat la 13 decembrie 2007 a intrat in vigoare:
A. In anul 2010

B. In anul 2012

C. Dupa ratificarea sa de toate statele membre

C

31. Care este definitia suveranitatii de stat, ca trasatura a puterii statale?

A. suprematia si independenta puterii in exprimarea si realizarea vointei guvernatorilor ca vointa de stat

B. putere organizata sub forma unui aparat, mecanism, autoritati

C. ratiunea de a fi a puterii organizate statal

A

32. Reprezinta elemente constitutive ale statului:

A. teritoriu, limba, putere politica suverana

B. teritoriu, populatie, putere politica suverana

C. frontiere, traditie istorica, putere politica suverana

B

33. Suveranitatea, ca atribut al statului, este analizata sub urmatoarele acceptiuni:

A. suveranitatea absoluta si suveranitatea delegata

B. suveranitatea poporului, suveranitatea nationala si suveranitatea de stat

C. suveranitatea poporului absoluta, suveranitatea delegata si suveranitatea parlamentara

B

34. Cui apartine puterea (suveranitatea) politica, lucru exprimat explicit de Constitutia actuala a Romaniei?

A.         Parlamentului

B.         Presedintelui

C.         poporului

C

35. Care este definitia confederatiei de state?

A.     o asociatie de state independente determinate de considerente economice si politice, atat de ordin intern si extern care nu da nastere unui stat nou

B.      o asociatie de 2 sau mai multe state independente care au comun doar seful statului

C.      o asociatie de state in care, pe langa seful statului exista si alte organe de stat comune

A

36. Care sunt formele de exercitare pe care le-a cunoscut monarhia, ca forma de guvernamant ?

A.         monarhia guvernamentala

B.         monarhia nelimitata

C.         monarhia dualista

C

37. Care a fost evolutia formei de guvernamant a Romaniei

A

38. Care este definitia monarhiei, ca forma de guvernamant?

A. seful statului este un monarh absolut sau nu, ereditar sau desemnat dupa proceduri specifice

B. acea forma de guvernamant in care cetatenii se guverneza singuri desemnandu-si presedintele sau alegand un sef de stat denumit presedinte

C. seful statului este domnul care exercita puterile impreuna cu Adunarea ponderatrica si Adunarea electiva

A

39. Care este forma de guvernamant actuala a Romaniei conform Constitutiei din 2003?

A.         monarhia

B.         republica

C.         voievodat

B

40. De catre cine este ales seful de stat in cazul unei forme de guvernamant de tip republica prezidentiala?

A.         cetatenii statului

B.         parlament

C.         Adunarea Constituanta

A

41. De catre cine este ales seful de stat in cazul unei forme de guvernamant de tip republica parlamentara?

A.         cetatenii statului

B.         parlament

C.         guvern

B

42. Teoria separatiilor puterilor in stat recunoaste ca teoreticieni pe:

A. John Locke, Montesquieu, J. J. Rousseau

B. John Locke, Montesquieu, Max Webber

C. John Locke, Montesquieu, Henry Fayol

A

43. Statul este organizat dupa principiul separatiei si echilibrului puterilor astfel:

A. Puterea legislativa, executiva si judecatoreasca

B. Puterea legislativa, executiva si armata

C. Puterea legislativa, armata si judecatoreasca

A

44. Care sunt aspectele avute in vedere de teoria clasica a separatiei puterilor?

A. edictare a regulilor juridice sau functia legislativa; de executare a acestor reguli sau functia executiva; de judecare a litigiilor sau functia jurisdictionala

B. la inceput, teoria separatiei puterilor in stat nu interzicea ca cele trei functii sa fie exercitate de acelasi organ

C.         independenta functiilor trebuie neaparat conjugata cu specializarea organelor

B

45. Care este structura Parlamentului federal ?

A.         bicamerala

B.         unicamerala

C.         tricamerala

A

46. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de catre o persoana, in Romania, pentru a putea vota?

A. este cetatean roman

B. are varsta de 14 ani impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv

C. are varsta de 21 ani impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv

A

47. Membrii Parlamentului Romaniei sunt:

A. deputatii, senatorii

B. senatorii numiti si deputatii

C. senatorii de drept si deputatii

A

48. Potrivit sistemului constitutional romanesc, deputatii si senatorii fac parte din Parlamentul Romaniei potrivit urmatoarei reguli:

A. deputatii sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, iar senatorii sunt numiti

B. deputatii sunt numiti, permitand reprezentarea unor categorii sociale minoritare, iar senatorii sunt alesi prin vot

C. atat deputatii, cat si senatorii, sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat

C

49. Potrivit Constitutiei Romaniei,calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu:

A. functia de mebru al Guvernului

B. exercitarea oricarei functii publice

C. exercitarea oricarei functii didactice

B

50. Camerele parlamentare isi desfasoara activitatea periodic, formele principale de lucru fiind:

A. sesiuni parlamentare ordinare si extraordinare

B. sesiuni ordinare si sesiuni zilnice

C. sesiuni publice, ordinare si extraordinare, sedinte secrete

A

51. Organizarea interna a parlamentului cuprinde:

A. grupuri politice, birouri, organizatii, comisii

B. grupuri parlamentare, birouri, comitete, agentii

C. grupuri parlamentare, birouri, comitete, comisii

C

52. In cadrul sesiunilor, camerele parlamentului lucreaza in sedinte:

A. ordinare si comune

B. separate si comune

C. ordinare si extraordinare

B

53. Care este unica autoritate legiuitoare a tarii, conform art. 61 din Constitutia actuala a Romaniei?

A.         Guvernul

B.         Presedintele

C.         Parlamentul

C

54. Folosind criteriul continutului vom distinge urmatoarele functii ale Parlamentului:

A. functii legislative, functii de conducere si functii deliberative

B. functii de conducere, functii reprezentative, functii de control parlamentar

C. functii legislative, stabilirea directiilor principale ale activitatii social-economice, culturale, statale si juridice, alegerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati, conducerea in politica externa, organizarea si functionarea proprie, functii de control parlamentar

C

55. Care dintre drepturile si obligatiile mentionate mai jos considerati ca sunt drepturi si indatoriri ale parlamentarilor romani:

A. a participa la sedintele camerelor si la activitatea grupurilor parlamentare, a initia propuneri legislative, a se bucura de imunitate si incompatibilitate parlamentara, a pune intrebari si a adresa interpelari

B. a participa la. sedintele camerelor si la activitatea grupurilor parlamentare, a initia propuneri legislative, a pune intrebari si a adresa interpelari, a pastra o stransa legatura cu alegatorii din colegiul electoral in care au fost alesi

C. a se bucura de imunitate si incompatibilitate parlamentara, a pune intrebari si a adresa interpelari, a pastra o stransa legatura cu alegatorii din colegiile electorale in care au fost alesi

B

56. In functie daca contin sau nu norme juridice, actele Parlamentului pot fi clasificate in urmatoarele categorii:

A. acte cu caracter normativ si acte cu caracter politic

B. acte cu caracter politic, acte cu caracter individual, acte cu caracter exclusiv politic

C. acte cu caracter normativ si acte cu caracter individual

C

57. Care dintre actele Parlamentului enumerate mai jos considerati ca sunt acte cu caracter normativ

A. declaratiile, legile, regulamentele

B. declaratiile, regulamentele si unele hotarari

C. legile, regulamentele, unele hotarari

C

58. Care dintre actele Parlamentului, enumerate mai jos, considerati ca sunt acte cu caracter individual (nenormativ):

A. hotararile, motiunile

B. declaratiile, mesajele

C. declaratiile, hotararile

A

59. In indeplinirea atributiilor ce le revin, presedintii Camerei Deputatilor si Senatului emit:

A. hotarari

B. ordine

C. decizii

C

60. In indeplinirea atributiilor ce le revin, Comisiile Permanente emit:

A. hotarari si rezolutii

B. avize si rapoarte

C. avize si rezolutii

B

61. Care dintre etapele mentionate mai jos considerati ca sunt etape in procedura de elaborare a legilor organice si ordinare:

A. initiativa legislativa, dezbaterea proiectului de lege in plenul fiecarei camere

B. dezbaterea proiectului de lege in fiecare camera, votarea proiectului de lege in fiecare camera

C. initiativa legislativa, dezbaterea proiectului de lege in fiecare camera, votarea proiectului de lege in fiecarre camera, promulgarea si publicarea legii

C

62. Motiunea de cenzura poate fi initiata de :

A.        o patrime din numarul total al deputatilor

B.           patrime din numarul total al senatorilor

C.        o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor

C

63. Motiunea de cenzura poate fi adoptata de :

A. Majoritatea deputatilor

B.              majoritatea senatorilor

C.              majoritatea deputatilor si senatorilor

C

64. Care sunt Regulamentele Parlamentului?

A. Regulamentul Camerei Deputatilor, Regulamentul Senatului si Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului

B.         Regulamentul Camerei Deputatilor, Regulamentul Senatului

C.         Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului

A

65. Una dintre categoriile imunitatii parlamentare o reprezinta inexistenta raspunderii juridice a senatorului sau deputatului pentru:

A. discursurile tinute in timpul mandatului

B. intrebarile adresate in timpul exercitarii mandatului

C. voturile exprimate si opiniile politice exprimate in timpul exercitarii mandatului

C

66. Administratia publica se caracterizeaza prin aceea ca:

B

67. Care sunt unitatile administrativ teritoriale din Romania?

A.         judetul, orasul, comuna, statiunile balneo-climaterice

B.         judetul, orasul, comuna, satele

C. judetul, orasul, comuna, satele, statiunile balneo-climaterice

B

68. Potrivit criteriului teritorial, organele administratiei publice se impart in:

B

69. Notiunea de executiv bicefal sau dualist, semnifica faptul ca:

A.        executivul are doi seii. Presedintele si Guvernul

B.        executivul are doi sefi. Presedintele si Primul - ministru

C.        executivul are doi sefi. Guvernul si Primul - ministru

A

70. Reprezinta forma de stat:

A. confederatia

B. monarhia

C. republica

A

71. Presedintele Romaniei are rolul:

A

Eseu: Protocolul de la Geneva Eseu: Domnia lui Alexandru Ioan Cuza 1859-1866

72. Presedintele Romaniei depune juramantul in fata:

C

73. Care este perioada unui mandat al Presedintelui Romaniei conform Constitutiei Romaniei din 1991, revizuita in 2003?

A.         5 ani

B.         8 ani

C.         4 ani

A

74. Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pana la:

B

75. Raspunderea politica a Presedintelui Romaniei intervine pentru:

A. savarsirea unor fapte grave, prin care se incalca Constitutia;

B.      savarsirea infractiunii de tradare;

C.      savarsirea faptei de inalta tradare.

C

76. Reprezinta factori care conduc spre convergenta la nivelul Uniunii Europene:

A. legislatia nationala

B. deciziile Curtilor de Justitie la nivelul statelor membre

C. legislatia europeana

C

77. In cazul raspunderii politice, Presedintele:

A. este obligat sa dea explicatii Parlamentului cu privire la faptele care i se imputa

B. nu este obligat sa dea explicatii Parlamentului cu privire la faptele care i se imputa

C. poate da explicatii Guvernului cu privire la faptele care i se imputa

A

78. In cazul raspunderii penale, Presedintele:

A. este obligat sa dea explicatii Parlamentului cu privire la faptele care i se imputa

B. nu este obligat sa dea explicatii Parlamentului cu privire la faptele care i se imputa

C. poate da explicatii Primului-ministru cu privire la faptele care i se imputa

A

79. Inalta Curte de Casatie si Justitie, judecand faptele de inalta tradare ale Presedintelui:

A. obligata sa il condamne pe Presedinte

B. proceda astfel, incat sa il achite pe Presedinte

C. functie de conditiile concrete de fapt si de drept poate fie sa il condamne, fie sa il achite pe Presedinte

C

80. Care dintre faptele savarsite de Presedintele Romaniei este judecata de Inalta Curte de Casatie si Justitie:

A. fapta de inalta tradare

B. fapta de calomnie

C. fapta de furt din dauna avutului obstesc

A

81. Aprobarea cererii de suspendare din functie atrage dupa sine interimatul functiei de Presedinte, care se exercita:

A. numai de presedintele Senatului

B. numai de presedintele Camerei Deputatilor

C. de presedintele Senatului sau, in lipsa acestuia, de presedintele Camerei Deputatilor

C

82. Care sunt atributiile presedintelui, conform Constitutiei Romaniei in vigoare?

A. atributii privind controlul constitutionalitatii legilor

B. atributii in domeniul politicii externe

C. atributii in domeniul conducerii ministerelor

B

83. Atributiile generale ale Presedintelui Romaniei privesc:

B

84. Atributiile Presedintelui Romaniei ca sef al Executivului privesc:

C

85. Presedintele Romaniei desemneaza:

a.       primul ministru

b.       candidatul la functia de prim ministru

c.        Guvernul

B

86. Presedintele Romaniei:

A. negociaza tratatele internationale

B.       incheie tratate internationale

C.       le si negociaza, le si incheie

B

87. Remanierea guvernamentala este o atributie a Presedintelui, pe care o exercita:

A. la propunerea Guvernului

B. la propunerea primului-ministru

C. la propunerea Parlamentului

B

88. Presedintele numeste Guvernul:

A. care a primit votul de incredere de la Parlament;

B. nu e obligat sa tina seama de votul de incredere de la Parlament

C. numeste in Guvern alte persoane

A

89. Presedintele este:

A. comandantul fortelor armate si presedinte al CSAT

B.              numai comandantul fortelor armate

C.              comandantul fortelor armate si vicepresedinte al CSAT

A

90. Decretele Presedintelui reprezinta:

A. singura forma prin care Presedintele isi duce la indeplinire atributiile

B. una din formele prin care Presedintele isi duce la indeplinire atributiile, cea juridica

C. forma politica prin care Presedintele isi duce la indeplinire atributiile

B

91. Decretele Presedintelui sunt:

A. acte cu caracter juridic

B.              acte cu caracter politic

C.              acte cu caracter complex, politic si juridic, in egala masura

C

92. Mesajele adresate Parlamentului de catre Presedintele Romaniei pot fi atacate in instanta de contencios administrativ

A. da, cele juridice

B.      nu

C.      la Curtea Constitutionala

A

93. Decretul Presedintelui Romaniei nepublicat intr-un Monitor Oficial conduce la:

A. obligativitatea decretului

B. anularea decretului

C. inexistenta decretului

C

94. Promulgarea legii de catre Presedinte se poate face:

A. intr-un termen de 20 de zile de la data trimiterii spre promulgare

B. intr-un termen de 10 de zile de la data trimiterii spre promulgare

C. Presedintele nu este tinut de nici un termen, in interiorul caruia sa faca
promulgarea legii

A

95. Promulgarea legii de catre Presedinte:

A. este o obligatie constitutionala a acestuia

B.              este un atribut specific numai Presedintelui Romaniei

C.              este lasata la latitudinea Presedintelui Romaniei

A

96. Presedintele are posibilitatea sa se opuna promulgarii legii:

A. doar sesizand Curtea Constitutionala, in cazul cand apreciaza ca legea e
neconstitutionala

B. doar solicitand reexaminarea legii de catre Parlament, in cazul cand apreciaza ca legea e neoportuna din punct de vedere politic

C. sesizeaza Curtea Constitutionala, sau trimite legea Parlamentului spre reexaminare

C

97. Care este actul prin care Presedintele Romaniei numeste judecatorii in functie:

A. prin lege

B. prin hotarare de Guvern

C. prin decret prezidential

C

98. O reglementare cu valoare de principiu este cea cuprinsa in art 102 din Constitutia Romaniei, care prevede ca Guvernul:

A. potrivit programului sau de guvernare acceptat de parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice

B. este un organ unipersonal care formeaza puterea executiva

C. realizeaza medierea intre puterile statului

A

99. Din prevederile art 102 al Constitutiei Romaniei, deducem dublul rol al Guvernului, si anume:

A. cel politic si cel de conducere la nivel 'superior' al activitatii administrative

B. cel politic si cel legislativ

C. cel executiv si cel legislativ

A

100. Potrivit Constitutiei Romaniei, rolul Guvernului se realizeaza potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament. Acceptarea programului inseamna:

a. un transfer de responsabilitate catre Parlament

b. obligativitatea realizarii programului de catre Guvern

c. raspunderea pentru indeplinirea lui apartine atat Parlamentului cat si Guvernului

B

101. Cine poate fi membru al guvernului, potrivit legislatiei Romaniei?

A. cei care fac parte dintr-un partid politic

B. cei care au suferit comdamnari penale si se gasesc in cazurile de incompatibilitate

C. cei care se bucura de exercitiul drepturilor electorale

C

102. Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu:

B

103. Structura Guvernului, potrivit Constitutiei, este:

A. prim ministru, ministri si alti membri, stabiliti prin lege organica

B.              prim ministru, ministri, ministri delegati

C.              prim ministru, ministri, si alti membri stabiliti prin lege organica

C

104. Candidatul pentru functia de prim - ministru este desemnat de catre:

B

105. Precizati cui revine atributia de a desemna candidatul pentru functia de prim-ministru:

A

106. Functia de membru al Guvernului este compatibila cu una din urmatoarele functii:

B

107. Din punct de vedere al statutului sau, secretarul general al Guvernului este:

C

108. Exercitarea mandatului Guvernului incepe de la data:

A. acordarii votului de investitura de catre Parlament

B.              emiterii decretului prezidential de numire

C.              depunerii juramantului in fata Presedintelui Romaniei

C

109. Cvorumul necesar pentru sedintele Guvernului este reprezentat de:

B

110. Suspendarea unui membru al Guvernului poate fi dispusa de Presedintele Romaniei:

A. cand s-a cerut urmarirea penala a acestuia

B.              cand s-a formulat o plangere impotriva acestuia

C. cand presedintele apreciaza ca nu-si indeplineste in mod corespunzator atributiile

A

111. Pentru intreaga sa activitate, Guvernul raspunde, din punct de vedere politic, numai in fata:

A. Presedintelui Romaniei

B. Parlamentului Romaniei

C. Inaltei Curti de Casatie si Justitie

B

112. Raspunderea penala a membrilor Guvernului are loc pentru fapte penale pe care acestia le savarsesc:

A. in exercitiul functiei lor

B.              indiferent de modul in care au fost savarsite faptele

C.              in viata lor privata

A

113. In legatura cu raspunderea penala, in art 109 alin 2 din Constitutie se prevede ca:

A. numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor

B. numai Presedintele Romaniei are dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor

C. numai Camera Deputatilor si Senatul au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor

A

114. Proiectele de hotarari si de ordonante supuse adoptarii Guvernului pot fi initiate de:

A

115. Actele Guvernului se adopta astfel:

A

116. Angajarea raspunderii Guvernului poate avea ca obiect:

A. un program de guvernare, o declaratie politica si un proiect de lege

B. o declaratie politica si un proiect de lege, organica sau ordinara

C. un program de guvernare si o declaratie politica

A

117. Raspunderea Guvernului este o raspundere:

A. penala

B. civila

C. politica

C

118. Ordonantele obisnuite (simple):

A. se emit in baza unei imputerniciri data de Senatul Romaniei

B. se emit pe baza unei legi de abilitare a Parlamentului

C. se pot emite fara lege de abilitare

B

119. Hotararile de Guvern se adopta:

A. pentru organizarea executarii legilor

B.      pentru a inlocui legea

C.      pentru a modifica sau completa legea

A

120. Hotararile de Guvern trebuie publicate si unde:

A. in culegeri de hotarari ale Guvernului

B. in Monitorul Oficial al Romaniei

C. nu trebuie publicate

B

121. Ordonantele de urgenta se adopta:

A. in situatii extraordinare, a caror reglementare nu poate fi amanata

B.      in cazuri extraordinare

C. atunci cand Guvernul apreciaza ca este necesara adoptarea unei asemenea ordonante

A

122. Este obligatorie publicarea unei Hotarari de Guvern si unde:

A. nu este obligatorie

B. se publica in culegeri de hotarari ale instantei supreme

C. se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, fiind obligatorii

C

123. Este obligatorie publicarea unei Ordonante de Guvern si unde:

A. nu este obligatorie

B. se publica in culegeri de hotarari ale instantei supreme

C. se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, fiind obligatorii

C

124. Ordonantele de Guvern:

A. se semneaza de Primul -ministru

B.              se semneaza de Primul- ministru si de ministrul care a propus proiectul

C.              se semneaza de Primul-ministru si de ministrii care au sarcina punerii lor in executare

C

125. Hotararile de Guvern:

A. se semneaza de Primul -ministru

B. se semneaza de Primul- ministru si de ministrul care a propus proiectul

C. se semneaza de Primul-ministru si de ministri care au sarcina punerii lor in executare

C

126. Autoritatile centrale autonome se pot infiinta prin:

A. lege organica

B.              lege ordinara

C.              prin ordonanta simpla si prin hotarare de Guvern

A

127. Din punct de vedere al limitelor autonomiei lor, institutiile autonome ale administratiei publice centrale isi desfasoara activitatea:

B

128. Autoritatile sau institutiile administrative autonome sunt in relatii de:

A. subordonare fata de guvern

B. independenta fata de Guvern

C. subordonare fata de ministere

B

129. Autoritatile si institutiile administrative autonome se incadreaza in categoria organelor:

A. legislative ale statului

B. executive ale statului

C. administrativ-jurisdictionale ale statului

B

130. Actele administrative adoptate sau emise de institutiile administrative autonome au urmatoarele caracteristici:

A

131. Actele administrative ale institutiilor administrative autonome sunt in principiu:

A. hotarari, regulamente, avize, decizii

B. ordonante, hotarari, sentinte

C. ordonante, hotarari, mesaje, declaratii

A

132. Institutiile autonome ale administratiei publice exercita atributiile sub controlul:

A. guvernului

B. camerelor parlamentului sau al unor comisii permanente ale acestuia

C. ministerelor

B

133.In prezent, in Romania, toate institutiile administrative autonome:

A. au personalitate juridica iar sefii lor le reprezinta in raporturile cu celelalte persoane juridice si fizice si au calitate de ordonatori principali de credite

B. nu au personalitate juridica, iar sefii lor le reprezinta in raporturile cu celelalte persoane fizice si juridice si nu au calitatea de ordonatori principali de credite

C. sunt subordonate Guvernului, care poate cere angajarea raspunderii politice sau juridice a acestora

A

134. Potrivit Constitutiei si legilor proprii de organizare si functionare, institutiile administrative autonome se afla sub controlul:

A. exclusiv al Parlamentului, caruia ii prezinta rapoarte de activitate, pentru care Parlamentul nu poate cere angajarea raspunderii politice sau juridice a acestora

B. Parlamentului si Presedintelui, carora le prezinta rapoarte de activitate si pentru care Parlamentul poate cere angajarea raspunderii politice sau juridice a acestora

C. Parlamentului si Guvernului, carora le prezinta rapoarte de activitate

A

135. Traditional, organismul specializat prin care se rezolva intr-un anumit domeniu sau altul sarcinile guvernarii, poarta denumirea de:

A. minister

B. departament

C. agentie

A

137. Ministerele, ca organe centrale de specialitate, se pot organiza astfel:

C

138. Structura organizatorica a ministerelor, in functie de volumul, complexitatea si specificul activitatii acestora, poate sa cuprinda:

A. birouri, servicii, directii, directii generale, departamente

B. comisii, comitete, grupuri

C. comisii permanente, comisii de mediere, comisii speciale

A

139. Coordonarea aparatului administrativ al ministerelor se exercita de catre:

A. secretari de stat

B. subsecretari de stat

C. ministrii

C

140. Ministerele au, de regula, structuri centrale, ce formeaza aparatul propriu, precum si structuri exterioare care se prezinta sub forma:

A. unor servicii deconcentrate si organe de specialitate

B. institutii speciale

C. servicii de control

A

141. Organele centrale de specialitate se organizeaza:

A. numai in subordinea Guvernului

B.              numai in subordinea ministerelor

C.             in subordinea Guvernului, in subordinea ministerelor si ca autoritati centrale

C

142. Avizul Curtii de Conturi cerut pentru infiintarea unui organ central de
specialitate in subordinea Guvernului sau a unui minister are caracter:

A. consultativ

B. facultativ

C. conform

C

143. Ministerele au o competenta materiala:

A. generala

B.              de specialitate

C.              atat generala cat si de specialitate

B

144. Organele administratiei centrale de specialitate au competenta teritoriala:

A. la nivelul intregii tari

B.              la nivelul unei regiuni de dezvoltare

C.              la nivelul unui judet

A

145. Organele administratiei centrale de specialitate pot sa emita acte juridice care sa aiba:

A. numai caracter normativ

B.              numai caracter individual

C.              atat caracter normativ cat si caracter individual

C

146. Actele emise de organele centrale de specialitate sunt:

A. acte administrative

B. acte comerciale

C. acte de drept al muncii

A

147. Actele emise de organele centrale de specialitate sunt:

A. acte administrative supuse controlului de legalitate exercitat de instantele de contencios administrativ;

B. acte administrative supuse controlului de constitutionalitate exercitat de Curte Constitutionala.

C. nu se supun controlului instantei de judecata

A

148. Constitutia Romaniei prevede in art 120 alin 1 ca administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiile:

A. centralizarii si autonomiei locale

B. descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice

C. legalitatii, umanismului si egalitatii de drepturi

B

149. Intre altele, sunt principii ale administratiei publice locale si urmatoarele:

A

150. Centralizarea administratiei publice presupune:

C

151. Ce reprezinta descentralizarea?

A. o modificare a centralizarii

B. o crestere a centralizarii

C. nu prezinta modificari asupra centralizarii

A

152. Descentralizarea reprezinta:

A. transferul de autoritate si responsabilitate administrativa si financiara de la nivel central la nivel local

B. un principiu de baza a organizarii administratiei locale ce presupune dependenta organelor locale de organele administratiei centrale

C. in realitate o forma a centralizarii, constand in recunoasterea agentiilor statului repartizate pe intreg teritoriul tarii, a unei anumite puteri de decizie

A

153. Descentralizarea presupune:

A. existenta unor autoritati locale alese, care au competenta materiala generala

B. existenta unor autoritati locale numite care au competenta materiala generala

C. existenta unor autoritati locale alese care nu au competenta materiala generala

A

154. Prin deconcentrare administrativa se intelege:

B

155. Prin autonomie locala se intelege, potrivit legii:

A. dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si interesul colectivitatilor locale, treburile publice

B. dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a rezolva, in numele si in interesul colectivitatilor locale, treburile publice si politice

C. autonomia locala este numai fiscala si administrativa, fiind exercitata pe baza si in limita legii

A

156. Autonomia locala se realizeaza potrivit Legii administratiei publice locale nr 215/2001 prin intermediul:

A. primarului, consiliilor locale, consiliilor judetene

B. primarului, prefectului, consiliilor locale

C. prefectului, primarului, consiliilor judetene

A

157. Serviciile deconcentrate au fost calificate de doctrina de specialitate ca fiind:

A. servicii integrate in ierarhia administratiei publice ministeriale, dar cu o competenta teritoriala limitata la unitatea administrativ-teritoriala

B. servicii integrate in ierarhia administratiei publice ministeriale, fara a avea competenta teritoriala limitata

C. structuri exterioare sub forma unor organe de specialitate

A

158. Potrivit art 123 alin 2 din Constitutia Romaniei, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice din unitatile administrativ­teritoriale sunt conduse de:

A. primar

B. Consiliul Judetean

C. Prefect

C

159. Prefectul isi desfasoara activitatea in una din urmatoarele unitati administrativ - teritoriale:

B

160. Prefectul este:

A. reprezentantul Guvernului in fiecare judet si al municipiului Bucuresti

B. reprezentantul Parlamentului in fiecare judet si al municipiului Bucuresti

C. reprezentantul Presedintelui in fiecare judet si al municipiului Bucuresti

A

161. In judetul in care este numit, prefectul :

A

162. Prefectul, care are calitatea de inalt functionar public, este numit de catre Guvern :

A

163. Institutia prefectului isi desfasoara activitatea potrivit urmatoarelor principii:

A

164. Prin statutul sau, prefectul se gaseste intr-o situatie de:

C

165. Intre prefecti, pe de o parte, si consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte :

C

166. Intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta pate:

A. exista raporturi de subordonare

B. exista raporturi de colaborare

C. raporturi de servicii publice

B

167. Prefectul si subprefectul fac parte din una dintre urmatoarele categorii de functionari publici:

A

168. Prefectul are in prezent statut de:

A. inalt functionar public

B. om politic

C. functionar public de conducere

A

169. Prefectul, in sistemul constitutional actual:

A. este inalt functionar public

B. este functionar public de conducere

C. este demnitar politic

A

170. Prefectul este numit si revocat de:

A

171. Numirea si eliberarea din functie a prefectului se fac prin:

A. Hotarare de Guvern

B. ordonanta de Guvern

C. ordonanta de urgenta

A

172. Hotararea Guvernului de numire in functie a unui Prefect este un act:

A. de dreptul muncii

B. un act politic

C. un act de drept administrativ

C

173. Hotararea Guvernului de numire in functie a unui Prefect poate fi atacata in instanta:

A. nu poate fi atacata la instanta de judecata

B. se poate ataca doar la Guvern

C. poate fi atacata la instanta de contencios administrativ competenta

C

174. Guvernul poate revoca din functie un Prefect, daca da, care este actul de revocare:

A. nu poate sa revoce din functie un Prefect

B. poate sa revoce din functia publica un Prefect printr-o Ordonanta de Urgenta

C. Guvernul poate revoca din functia publica un Prefect printr-o Hotarare de Guvern

C

175. Intre altele, sunt atributii ale prefectului si urmatoarele:

C

176. Controlul de tutela exercitat de Prefect este:

A. un control de legalitate

B. un control de specialitate

C. un control ierarhic

A

177. In calitatea sa de supraveghetor al respectarii legii de catre autoritatile locale, prefectul poate ataca in fata instantei de contencios administrativ:

C

178. Controlul de tutela exercitat de Prefect vizeaza:

A. toate actele administrative care emana de la autoritatile autonome locale;

B. actele care emana de la autoritatile autonome locale, cu exceptia actelor de gestiune.

C. actele autoritatilor administrativ aflate in subordine

A

179. Prefectul are dreptul sa atace la instanta de contencios administrativ o dispozitie de Primar:

A. nu poate

B. poate ataca la Inalta Curte de Casatie si Justitie

C. poate ataca pentru nelegalitate la instanta de contencios administrativ competenta

C

180. In exercitarea atributiilor legale ce ii revin, prefectul emite:

C

181. Ordinele prefectului sunt acte administrative care pot avea:

A. caracter normativ

B. caracter individual

C. atat caracter normativ cat si caracter individual

C

182. In exercitarea atributiilor sale legale, prefectul emite acte juridice, iar:

B

183. Ordinul Prefectului poate fi atacat pentru nelegalitate la:

A. la Guvern

B. la Inalta Curte de Casatie si Justitie

C. la instanta de contencios administrativ competenta

C

184. Care este definitia judetului ca forma de organizare administrativ-teritoriala?

A. unitatea administrativ-teritoriala de baza care cuprinde populatia rurala unita prin comunitate prin interese si traditii

B. unitate administrativ teritoriala de baza in cadrul organizarii administrative a teritoriului

C. unitatea administrativ teritoriala care joaca rolul de veriga intermediara in cadrul organizarii administrative a teritoriului

B

185. Consiliile judetene sunt acele autoritati:

A

186. Consiliul judetean este o autoritate:

B

187. Consiliile judetene se aleg astfel:

C

188. Consiliul judetean se alege prin:

A. vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat

B. vot indirect, din randul consilierilor locali

C. nu se alege, ci este numit de prefect, dintre consilierii locali

A

189. In sistemul nostru, functia de consilier este:

A. compatibila in raport cu alte functii publice sau private

B. incompatibila cu alte functii publice sau private

C. compatibila cu functia de manager sau membru in consiliul de administratie al regiilor autonome, ori de conducator al societatilor comerciale infiintate de consiliile locale sau judetene

B

190. Mandatul de consilier in consiliul judetean poate inceta inainte de termen in una din urmatoarele situatii:

B

191. Intre autoritatile administratiei publice constituite la nivel judetean si
centrale exista:

A. raporturi de subordonare

B. nu exista raporturi de subordonare

C. raporturi de colaborare

C

192. Sunt atributii ale consiliului judetean:

A

193. Sedintele consiliului judetean au loc:

A. in fiecare luna

B. la doua luni

C. trimestrial

A

194. Consiliul Judetean adopta:

A. ordine

B. decizii

C. hotarari

C

195. Hotararile Consiliului Judetean sunt:

A. acte comerciale

B. acte administrative de autoritate publica

C. acte constitutionale

B

196. Hotararile Consiliului Judetean emise in calitate de autoritate publica sunt supuse controlului de legalitate la:

A. instanta de drept comun

B. la instanta suprema

C. la instanta de contencios administrativ competenta

C

197. Hotararile adoptate de Consiliul Judetean se supun controlului de egalitate exercitat de:

A. Primul ministru

B. instanta de contencios administrativ

C. Curtea Constitutionala

B

198. Presedintele consiliului judetean este o autoritate:

A. cu caracter executiv

B. cu caracter deliberativ

C. are atat atributii deliberative, cat si executive

C

199. Secretarul judetului are statut de :

A. inalt functionar public

B. functionar public de conducere

C. functionar public de executie

B

200. Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean se aleg din randul consilierilor judeteni:

A. cu votul majoritatii consilierilor in functie

B. cu votul majoritatii consilierilor prezenti

C. cu votul a 2/3 din numarul consilierilor in functie

A

201. Vicepresedintele Consiliului judetean este numit/ales de:

A

202. Presedintele consiliului judetean, in exercitarea atributiilor sale, emite:

A. decizii, care pot avea atat caracter normativ, cat si caracter individual

B. dispozitii, care pot avea atat caracter normativ, cat si caracter individual

C. dispozitii, care pot avea numai caracter individual

B

203. Potrivit legii, presedintii consiliilor judetene dispun de:

a. autoritate legislativa

b. autoritate deliberativa

c. autoritate executiva pentru exercitarea competentelor lor

C

204. Dispozitiile emise de Presedintele Consiliului Judetean in calitate de autoritate publica sunt:

A. acte civile

B. acte comerciale

C. acte administrative

C

205. Colectivitatea locala reprezinta:

A. totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ teritoriala

B. totalitatea autoritatilor administratiei publice locale

C. totalitatea consiliilor locale si consiliilor judetene din unitatea administrativa

A

206. Primaria nu este:

C

207. Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar este incompatibila cu una dintre urmatoarele functii:

A

208. Mandatul primarului nu inceteaza inainte de termen in una dintre situatiile urmatoare:

C

209. Tratatul de la Lisabona semnat la 13 decembrie 2007 a intrat in vigoare:
A. la 1 dec. 2009

B. la 1 ian. 2010

C. 1 feb. 2010

ANS. A

210. In exercitarea atributiilor conferite de lege, primarul emite una din urmatoarele categorii de acte administrative:

A

211. In exercitarea atributiilor sale primarul emite:

A

212. Actele emise de primar se contrasemneaza de catre:

B

214. Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza la cererea:

C

215. Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza ca urmare a :

C

216. Principiile dezvoltate de Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima Instanta au fost reunite de doctrina in:

A. 4 grupe principale

B. 2 grupe principale

C. 5 grupe principale

A

217. Viceprimarul este ales in mod indirect cu votul majoritatii de catre:

A. consiliul local

B. cetateni

C. Presedintele Romaniei

A

218. Viceprimarul este ales de catre:

B

219. Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de:

C

220. Din ce categorie de functionari face parte secretarul comunei, orasului sau municipiului:

A. functionar public de conducere

B. inalt functionar public

C. expert

A

221. Consiliile locale sunt:

A

222. Consiliul local se alege prin:

A. vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat

B.    vot indirect, din randul consilierilor locali

C.    nu se alege, ci este numit de prefect, dintre consilierii locali

A

223. Cat dureaza mandatul de consilier local?

A. 4 ani

B. 5 ani

C. 3 ani

A

224. Mandatul de consilier in consiliul local poate inceta inainte de termen in una din urmatoarele situatii:

B

225. Consiliul local isi desfasoara activitatea in cadrul unor sedinte:

A

226. Consiliul local ca autoritate publica emite:

A. acte administrative

B. acte de comerciant

C. acte civile

A

227. Actele administrative ale consiliului local pot fi:

A.         Hotarari de consiliul local

B.         Dispozitii de consiliul local

C.         Ordine ale consiliului local

A

228. Hotararile consiliului local se semneaza de:

C

229. Hotararile consiliului local pot fi atacate pentru nelegalitate, unde:

A.         la Inalta Curte de Casatie si Justitie

B.         la instanta de drept comun

C.         la instanta de contencios competenta

C

230. Conform doctrinei, europenizarea reprezinta:

A. dezvoltarea sau extinderea competentelor la nivel european si impactul actiunii Comunitatii asupra statelor membre

B. dezvoltarea sau extinderea competentelor statelor membre la nivel european

C. imp impactul actiunii Comunitatii asupra statelor membre

A

231. Putem asocia europenizarii:

A. un proces prin care dinamica politica, sociala si economica europeana devin o parte importanta a sistemului politic domestic

B. un proces prin care dinamica politica devine o parte importanta a sistemului politic domestic

C. un proces prin care dinamica sociala devine o parte importanta a sistemului politic domestic

A

232. Convergenta administrativa

A. implica dezvoltarea disparitatilor intre sistemele administrative

B. implica reducerea variantelor si disparitatilor intre sistemele administrative, urmarindu-se astfel identificarea unui pachet de caracteristici comune diferitelor administratii

C. implica numai identificarea unui pachet de caracteristici comune diferitelor administratii

B