Doctrine si ideologii politice

Ideologiile=ansambluri de idei si conceptii care reflecta intr-o forma sau alta sau maniera teoretica interesele si aspiratiile unor grupuri sau categorii sociale, materializate in concepte, principii, valori determinate de conditiile de existenta ale acestora si care servesc la consolidarea sau dupa caz schimbarea relatiilor sociale existente. Cele mai representative grupuri politice contemporane:partidele politice. Politica=guvernarea eficienta a societatii. Functiile ideologiilor:1. explicativa-explica teorii, idei si concepte, lamureste, creeaza aderente noi, a patrunde intelesul ideilor. ideologia se creaza ca un plan de actiune politica. 2. evaluativa-ofera standarde de apreciere, judecate de grupurile carora se adreseaza. 3. de orientare. 4. programatica sau prescriptive-pe baza ideologiei se creaza programul politic al unui partid politic. 5. functia partizana. 6. de legionare. 7. propagandistica, de mobilizare sau incitare. 8. ocultiva(de disimulare sau de manipulare).

Democratia=puterea poporului, forma de guvernare, a aparut in antichitate in atena, ofera egalitate tutror iar democratia ca putere a sec V inaintea erei noastre nu este la fel ca cea de azi. Erau oameni liberi, femeile nu faceau parte din politica, nu aveau drept de vot femeile si nici cetatenie. Apare conceptual de libertate=neingradirea drepturilor unui individ atata timp cat nu incalca drepturile celorlalti. Libertatea este absoluta, relative, sociala, politica. Egalitatea de sanse nu inseamna si egalitatea de reusita. Democratia este de 3 feluri: liberala, sociala, populara. Democratia liberala-intemeiata p ideologia liberala(libera exprimare, religioasa, dreptul la proprietate, dreptul de a fi ales sau de a candida in alegeri democratice). Este astazi impartasita de democratiile occidentale dar si de alte democratii(India, japonica, Africa de sud) create duipa modele occidentale dar si cu puternice si semnificative elemente de specificitate. Inseamna conducerea societatii de catre majoritate dar numai atat timp cat majoritatea nu incearca sa deposesdeze indivizii de drepturile lor civile, fundamentale. Vectorul purtator al idelogiei liberale dar si al democratiei liberale a fost burghezia. Democratia sociala- principalul constatator al liberalismului. Conceptul central al democratiei sociale este egalitatea sociala, economica si politica intemeiata pe realitatea sociala conform careia categoriile sarace erau dominate de cele bogate. Acest tip promoveaza idea ca fiecare individ sa aiba o influenta egala in actul guvernarii. Programele politice si ideologice social democrate sunt centrate p 2 idei majore: 1. redistribuirea bogatiei publice pt promovarea egalitatii, 2 controlul public precumpanitor asupra resurselor naturale si industriilor majore. Promoveaza competitia politica dar aceasta competitie nu poate fi de folos in conditiile predominarii inegalitatii. Democratia populara - s-a manifestat pregnant in statele comunistie si intr-un anume fel era mai apropiata de idea greaca originara de democratie. De regula, se considera ca trebuie infaptuita o guvernare in interesul clasei muncitoare(dictatura a proletariatului). Presupunea suprimarea burgheziei in idea pregatirii oamenilor simplii pentru societatea fara clase a viitorului. A presupus conducerea statului de catre partidele comuniste si ea a primit o serioasa lovitura prin dezintegrarea URSS in 1991. Aceste 3 modele sunt modelele de baza ale democratiilor si ideologiilor.

Doctrine si ideologii politice

Andrei Taranu- “Doctrinele politice sunt corpusuri conceptuale cuprinzand valori si simboluri care incorporeaza conceptii asupra naturii umane si care indica ce este posibil sau imposibil ca oamenii sa dobandeasca reflectii critice asupra naturii interactionale, valori la care oamenii sa aspire sau sa le respinga, corectii tehnice privind imbunatatirea in abstract a realitatii umane privind viata politica, economica si sociala a unei natiuni sau chiar a intregii umanitati”. Doctrinele- constructii coerente de societate care iau forma unor concepte sau unor idei. Sunt modele ptr ideologii. Ideologiile sunt constructii doctrinaire adaptate realitatilor nationale, imprumuta din doctrina ideile si valorile generale si le proiecteaza intr-un miez al societatii anume. Ideologiile- actiuni practice care actioneaza asupra mentalitatiilor collective. Ideologiile se impart in :stanga(stat interventionist, echitatea sociala, promoveaza actiuni sociale, redistribuirea veniturilor), dreapta(reinterventie minimala a statului, redistribuirea minimala a veniturilor, competitie, egalitate de sanse, preeminenta libertatii individului in fatza egalitatii.

CLasificare II…(ROKKAN) – exista 4 clivaje determinate de 3 revolutii successive: Ca urmare a revolutiei industriale-capitalistii:detin un patrimoniu, se grupeaza in partidele patrimoniale(liberale sau conservatoire, muncitorii se grupeaza in partied moncitoresti sau agrariene). Ca urmare a rev nationale :partidele deteriorate care sustineau biserica din care se vor naste partidele crestin democratice. O seama de ideologii sunt considerate clasice:liberalism, conservatorism, social-democratia si crestinism- democratismul; pe langa aceste doctrine clasice mai exista si nationalismul.

LIBERALISMUL

-este o critica a vechiului regim, , Inseamna toleranta, libertate individuala, Locke-“in timpurile memoriale oamenii traiau intr-o societate naturala, erau liberi, proprietari”. Sec 18 – Montesqueue-“despre spiritual asupra legilor”1748- idea de separatie a puterilor in stat, caracteristica a liberalismului. Jay si Maddison-“ The federalist papper”1787-1788- un stat liberal ar trebui sa fie o republica reprezentativa, liberalismul era egal cu reprezentarea politica. Smith- Conceptul de piata libera in care nu trebuie sa se amestece status, era o piata economica libera. Burke- liberal, parinte al conservatorismului, “reflectie asupra revolutiei franceze”. Sec 19 – liberalii ajung la putere in 1830, regim monarchic in iulie, liberalii sustineau sistemul de vot cenzitar.

LIBERTARIANISMUL

-ideologie mai rar intalnita. Are 2 acceptiuni complementare. : 1. ansamblu de idei si atitudini centrate pe idea de libertate, 2. Ideologie si miscare politica cu orientare de dreapta, promotoare a aplicarii mecanismelor pietei libere in viata sociala si politica. Aparitie si dezvoltare: aprox. la jumatatea sec 20 ptr a contracara masurile statului bunastarii sau welfare- state, orientarea este de dreapta, reprezinta interesele marii burghezii si este raspandita in MB si SUA in mod special. Configuratia: s-a dezvoltat ca o mixture al liberalismului classic din perspective economica cu neoconservatorismului din perspective politica. Tezele fundamentale 1. libertatea de gandire si actiune ca valoare suprema a vietii individuale politice si sociale trebuie aparata de tot ceea ce tine sa limiteze. Libertatea personala maxima duce la forme de convietuire bune prin natura lor. 2. Rolul fiind al pietei libere ptr rezolvarea tuturor prb politice, economice si sociale. Piata este cea care realizeaza ordinea etica perfecta: ea nu este doar un mechanism economic ci si unul etic. 3. rolul de remediu universal al proprietatii private, dreptul de proprietate este considerat piatra unghiulara a intregului corp legal. 4. rolul negative al statului si pe cale de consecinta necesitatea disparitiei acesteia, intrucat libertatea individuala este valoarea suprema, libertarianismul considera ca statul are un rol negative deoarece ca organism social in care se manifesta raportul de autoritate tinde sa ingradeasca libertatea individuala.

COMUNITARISM – ideologie care urmareste unirea mai multor comunitati, S-a lansat ca reactie a valorilor promovate de liberalism. Considera ca societatea si statul liberal pot fi reformare prin intarirea ideii de comunitate. Individul poate face parte din mai multe comunitati(de locuire, interese sau afinitati) fara ca aceasta sa tulbure invre-un fel accesul la comunitate. Doreste o reconsiderare a locului si rolului p care comunitatea trebuie sa-l joace in luarea deciziilor la nivelul sau si subordonarea acestor decizii fatza de interesele membrilor sai. Obiectivul doctrinei comunitariene - are ca principale preocupari, formarea si structurarea comunitatilor ca actori publici in raport cu un stat( communitarian) capabil sa gestioneze sis a arbitreze dinamica acestor comunitati). Valorile doctrinei comunitariene – comunitatea, democratia, dreptatea, drepturile si libertatile indivizilor in contexte speciale si culturale specifice, respectful fatza de celalalt si ajutorul reciproc oferit intre membrii comunitatii cat si altor indivizi in afara ei. Repere istorice ale comunitarismului- comunitarismul classic, traditia comunitarismului classic merge pana la Aristotel in a carui conceptie polisul grec era si un loc al prieteniei intre cetateni. Alti ganditori :Tacitus, si Titus Livius, Machiavelli, Rousseau, Smith, Hegel. Neocomunitarismul- a aparut ca tendinta sau current in gandirea politica contemporana in SUA dupa 1970 ca reactie la liberalism si in special la conceptia lui Rawls in lucrarea sa “ o teorie a dreptatii”. Tezele comunitarismului – asocierea libera a indivizilor in vederea obtinerii “binelui comun”, comunitatile sociale se constituie asocierea libera a indivizilor in scopul realizarii unor obiective, valori, standarde, subsumate conceptului de bine comun. Subordonarea pietei capitaliste fatza de nevoile societatii. Comunitarismul este adeptul solutiei conform careia statul capitalist trebuie sa actioneze in asa fel incat piata sa se supuna nevoilor societatii si nu invers. Descnetralizarea activitatii statului si implicarea active a comunitatilor in solutionarea problemelor care ii privesc pe membrii lor. Descentralizarea activitatii statului ar urma sa se realizeze prin preluarea unora dintre atributiile sale de catre comunitatile sale( de cetateni). Statul democratic devine astfel un stat al comunitatilor, menirea lui fiind cea de a atrage, implica si sprijinii cat mai multe comunitati in rezolvarea problemelor membrilor lor. Programele si politicile public ear urma sa se realizeze la propunerea sau cu implicarea comunitatilor care sunt comanditoarele si beneficiarele acestor proiecte. Egalitatea in drepturi si responsabilitati a comunitatilor in raport cu statul. Colaborarea comunitatilor cu statul in vederea atingerii scopurilor propuse; 1. comunitatile apara drepturile si sustin cererile membrilor lor in fatza statului. 2. controleaza statul supunandu-se totusi politicilor elaborate de acestea.

NAZISMUL a evidentiat in permanenta primatul actiunii asupra gandirii. In timp ce se afla in inchisoarea Landsberg, Hitler si-a dedicate prima parte “Mein Kampf”-ului care a devenit biblia national-socialismului. Alaturi de programul in 25 de puncte din 1920, a reprezentat cadrul de baza al nazismului. Ideile lui Hitler s-au intemeiat p conceptual sau asupra raselor. . El considera ca omenirea este alcatuita pe baza unei ierarhii valorice a raselor si ca viata nu reprezenta nimik altceva decat supravietuirea celor adaptabili. Credea k darvinismul social are nevoie de lupta intre rase, tocmai cum animalele se luptau pentru hrana si pentru mentinerea puritatii rasei, astfel incat cei puternici de sangele celor slabi. Poporul de stapani era de rasa ariana alcatuit de populatiile europei de nord. La baza piramidei rasiale, Hitler plaseaza negrii, slavii, tiganii si evreii, pentru acestia din urma avand sentimente de ura exacerbate. Hitler socotea rasa evreiasca”un cancer ce roade trupul germaniei”. De facilitatile oferite d eun asemenea regim nu puteau beneficia decat cei care apartineau poporului german. Din partea lui Hitler nu exista nicio alternative realista la guvernarea dictatoriala. Inca din timpul anilor petrecuti la viena el considerase democratia parlamentara slaba si ineficienta. Aceasta se opunea traditiilor istorice germane bazate pe militarism si absolutism si mai mult incuraja raspandirea unui rau mai mare :”Comunismul”. Cel din urma element al ideologiei naziste era nationalismul de tip agresiv, care se raspandise ca urmare a conditiilor specifice din germania ultimilor ani. Armistitiul din 1918 si tratatatul de la Versailles trebuiau considerate iar teoriile pierdute trebuiau retrocedate germaniei. Dar nationalismul lui Hitler cerea ceva mai mult decat simpla restabilire a frontierelor din 1914. El dorea crearea unui Reich care sa-I cuprinda pe toti acei membrii ai poporului german ce traiau dincolo de frontierele germaniei:germanii austrieci, germanii sudeti, comunitatile germane ce traiau de-a lungul coastei baltice-toti urmau sa fie cuprinsi in limitele teritoriale ale noii germanii. Totusi telurile lui Hitler nu se sfarseau aici. Visa la germania cea mare, o supraputere capabila sa rivalizeze cu imperiul britanic si cu statele unite. Un astfel de obiectiv nu putea fi atins decat printr-o extindere teritoriala de mari proportii. Aceasta a fost motivul pentru care Hitler ceruse Lebensraum pentru germania(spatiu vital). Numai prin cucerirea Poloniei, Ucrainei si rusiei putea obtine germania sursele de materii prime. Initierea noii ordini in europa de est presupunea in acelasi timp atingerea unui obiectiv important adik ar fid us la distrugerea rusiei centrul comunismului mondial.

Proiect: Clauze relative la Elba, oder, niemen (Russstrom-Memel-Niemen) si Dunare Proiect: Antropologia sau conceptia cresina despre om

CONSERVATORISMUL Politic

Era o critica a revolutiei franceze, Edmund burke- “reflectii asupra revolutiei franceze”. 1820, 1830, 1840 –cuvantul “conservateur” dobandeste si o tenta politica. 1818 Chateu Briand fondeaza jurnalul”le conservateur”. 1848 ervolutionarii ii multumeau pe cai care se opuneai rev: conservatorii sau retrograzii. Conservatorul desemneaza o societate care traieste in limitele unor valori traditionale, (sens peiorativ)- factiune conservatoire in interiorul partidului social- democrat – gruparea care se situeaza mai paorpae de dreapta sau stanga; extremism dreapta- se opun schimbarii. In frantza nu a existat niciodata un partid conservator, democratie consensuala in Romania si Westminster in marea britanie si sua. Partidele care nu se pozitioneaza de la inceput pe o anumita traiectorie risca sa dispara. Edmund Burke- conservatorism anti-revlutionar. Sfanta alianta- principiu politic: conservarea status-quoului international. Conservatorismul era anglosxon si conservarea restauratiei, conservatorism romantic, neoconservatorism. . Conservarea restauratiei- frantza(readucerea bourbonilor) luis de Bonalt- revolutia a fot particulara, iar istoria va intra in cursul firesc. . Conservatorismul romantic era preferinta pentru timpurile trecute, idea de traditie- construirea identitatii nationale. Neoconservatorismul sfarsitul sec 19 si sfarsitul sec 20. . Frantza: CH. maurras, morris barres- ganditori, conservatori, adeptii reinvierii regimului monarchic, a unei societatii profound ierarhizate, educatie pentru miturile natiunii. Corpul ideologic al conservatorismului. R. nisvet : “conservatorismul “ . Revolutie= miscare dezordonata care schimba structura unei societati, intr-o maniera brusca, violenta. Adeptii experientei trecutului, promoveaza pastrarea traditiilor – solidaritate de tip comunitar; progress gradual; adeptii legalitatii si ai ordinii reale, lasate de dumnezeu. Nu are yb proiect anume, problemele prezentului, arta guvernarii, libertatea este un concept, exista doar libertati, privilegii. Astazi- conservarea modernismului, flexibilitati, exista si masuri de stanga, fiind legat de context. Grupul popular European- din vara se va constitui.

Noua dreapta

A luat nastere in conservatorism; a aparut ca reactie la raspandirea comunismului in lume. Aparitie: doctrina- ideologie aparuta la sf anilor 70 ai sec XX ca schimbare de optica necesara in evaluarea situatiei si devenirii lumii contemporane. Motivattie: reactie la comunismul international de sorginte marxista la ideile si practicile social- democratiei asa cum erau ele intruchipate in statele orientale ca si la forma de socialism instaurata in europa de est. Importanta: capacitatea de a dezamorsa pericolul communist si de a gasi mijloacele cultivarii increderii in valorile traditionale ale civilizatiei occidentale. O doctrina a anticomunismului preventiov. Trasaturi: Anticomunismul- respingerea totalitarismului de tip communist, reductionist, egalitarism. Respingerea egalitarismului- promovarea inegalitatii naturale, egalitarismul constituie o injustitie in conditiile diversitatii si ingealitatii naturale a oamenilor. Cultivarea elitelor si a ierarhiei sociale, promovarea democratiei. Neinterventia statului in economie, revitalizarea civilizatiei europene occidentale. Valorile noii drepte: competitia, concurenta, selectia valorilor, performanta, spiritual de initiative, diversitatea sociala, pluralismul ideologic-politic, statul de drept. Formatiuni politice representative: Neofasciste- Italia( miscarea sociala italiana), germania( p republican), Austria( p liberal), subneofasciste nationaliste ; frantza( frontal national), elvetia(actiunea nationala), olanda(centrul democratic), regionale:Italia(liga nordului), irlanda(xinn fein), spania(p batosum). Partidele conservatoire sunt de tip patrimonial – atasate de un patrimoniu de natura matrimoniala sau cultural- exista o traditie. Se nasc in sec 20 in anglia(1830), se constituie”Carlton” un club politic din care se naste Partidul conservator mai tarziu. Provenea dintr-o familie politica-“torry” dreapta conservatoire. Partidul Conservator a fost la guvernare la dese randuri; Benjamin Disraeli a condos guvernul englez ca reprezentant al PCB. La sf sec 19 apare un nou grup politic: partidul laburist care provine din societatea fabiana- 3 partide politice cu care englezii se confrunta in sec 19. P liberal nu era o miscare marxista ci una sindicala, foarte apropiat de mincitori si bine plasat in viata politica. Dupa primul razb mondial, partidul liberal se destrama, migreaza spre cele doua partied:P. C. si P. L. (guvernare bipartidista); celelalte partied sunt f putin importante. Sistemul britanic nu admite coalitii: 2 partide mari care conteaza, celelalte castiga putine mandate, competitie intre cele 2 partide mari, partidele mici se prezinta doar in acele circumscriptii unde considera ca au sanse. In istoria angliei nu s-a intamplat niciodata ca la alegeri sa existe egalitate- se castiga prin majoritate de voturi. In Romania puterea se fragenteaza rezultand coalitii ce guverneaza. In sec XX guvernare de aproximativ 15 ani a conservatorilor. In anglia puterea politica este stabile, pe candin Romania dispare. PNL, PC in Romania pana in 1918. Anglia:system bipartidist bine structurat. In Romania lucrurile se schimba dupa 1944. N. C. mariaj- economia de piata liberala+ grija conservatoire fatza de oameni promovat de “doamna de fier”. Conservatorii erau atasati de traditie, reticienti fatza de idea europeana- considera ca aceasta idée afecteaza integritatea / suveranitatea nationala:parere diferita fata de restul conservatorilor europeni. Frontul National Francez:impotriva UR(grup de dreapta)- UE atenteaza la integritatea nationala; cnservatorii britanici se identifica cu acest grup. P. Popular European reuneste celelalte partied conservatoire. P Conservator englez:cel mai vechi, traditional cel mai vizibil in planul doctrinelor conservatoare. Romania- P. C. solid ce a functionat din 1890-1920, lascar catargiu, titu maiorescu, petre carp, alexandru marghiloman a semnat tratatul de la buftea. Conservatorii romani erau respectuosi fatza de traditie, atenti la popor, adeptii reformelor, doctrina formelor fara fond. Partidul conservator prograsist dispare in 1919, votul universal de declansaza inadaptibilitatea lui. Liga vlad tepes:grigore filipescu- conservator conduce un partid conservator ce nu se remarca insa. . 2005 partidul conservator apare in Romania.

Comunismul

Are radacini foarte adanci in istorie. Modele ale ideologiei comuniste:comunismul rusesc(sovietic) leninismul. Este un complex de doctrine inspirate de Marxism si reelaborate de Vladimir Lenin, referitoare la conceptia despre lume, strategie, tactica, revolutie proletara. Termenul de Leninism a intrat in lexical politic abia dupa moartea lui Lenin in 1924 dupa Victoria rev bolsevice si crearea URSS 1922. Teze: teoria partidului revolutionary puternic centralizat cu rol de calauza a proletariatului(pop urbana care nu dispunea de mijloace industriale). Conceptia voluntarista asupra procesului revolutionary- violenta ca forma de dominare statala. Distinctia dintre revolutia burgheza- democratica si rev socialista: in cadrul celei de`a doua, principiul de baza fiind alianta dintre proletariat si taranime. Ideea unui stat prin intermediul dictaturii proletariatului; principiul planificarii de catre statul- partid a economiei

Ecologismul

Forme de manifestare: Doctrina, ideologie si miscare politica. Aparitie: a aparut in europa in anii 70 ai sec 20 ca reactie la :- 1. semnalele alarmante ce vizau prb de mediu(foamete, poluare, distrugerea numeroaselor plante si animale, tendintza d epuizare a petrolului). 2. ofensiva ideologiilor de stanga:primul partid pol de orientare ecologista a aparut in Noua Zeelanda: value party- 1972 , dupa 1980 au aparut partied ecologiste in toate statele occidentale si in europa centrala si de est. . Esenta ideologiei: se centreaza p idea relatiilor de interdependenta intima intre mediu, crestere si dezvoltare. Teze: 1 luarea in consideratie pt asigurarea unei dezvoltari durabile a capitalului: reserve de petrol, gaze, minereuri, aer, apa, sol, paduri, oceane etc. 2. Adoptarea unor criterii noi de evaluare a performantelor natiunilor: starea sanitara, speranta de viata, calitatea alimentatiei, a caminului, nivelul cultural atins, accesul la cunoastere, starea mediului si a patrimoniului cultural si natural precum si semnal;e negative:alcoolismul, drogurile, sinuciderile etc. 3. utilizarea unor instrumente financiare punitive/ stimulative a actiunilor privind ameliorarea mediului. 4. un alt model de relatii intre individ – comunitatea si mediu:o democtratie sociala care cultiva valorile individuale, dreptul la diferenta(identitate), idea ca toti suntem cetateni ai planetei , aflati in relatii de dependenta reciproca cu natura, de unde deriva drepturile oricarei finite la viata si libertate. 5. proteharea tuturor minoritatilor entice sau intra-etnice(handicapati, homosexuali, copii, femei) 6. abolirea oricaror diferentieri p baza de sex, raza religie etc. 7. crearea omului androgin si perpetuarea speciei p cale artificiala neimpartasita de partidele ecologiste 8. rez conflictului dintre saraci si bogati , dintre nordul dezvoltat si sudul sarac.

Fascismul- o ideologie reactionara aparuta in europa in anii urmatori primului razb mondial impotriva celor 2 ideologii intelectuale si culturale conducatoare ale timpului: liberalismul si socialismul; fascismul a stat la baza unor partied de extrema dreapta caracterizate prin nationalism, mysticism, violentza, demagogie sociala. Fascism= purtatorii fasciei, insotitorii magistratilor romani din roma antica; sustinatorii fascisti afirma ca Lenin a dat nastere lui Hitler si musolinii. A dorit sa schimbe societatea si sa o si transforme in mod radical planul fascist de a concentra puterea in mainile unui stat totalitar si al unui conducator supreme. Trsaturi: 1 nationalismul- a aparut ca forta politica cu razboaiele napoleoniene- este credinta conform careia oamenii buni se impart in grupe diferite sau natiuni, iar fiecare natiune formeaza bazele naturale pentru o unitate politica separate, numita: stat-natiune. 2. elitism. 3. irationalism: violenta criminala: in timpul celui de-al doilea razb mondial s- accentuat fenomenul numit holocaust; militarismul agresiv: elemental essential al politicii fasciste; prinipiul autoritarismului;suprematia statului; militarizarea excesiva. Elementul essential al dictaturii fasciste a fost prezentza unui lider puternic ferm care simboliza statul; acestui regim ii erau caracteristice represiile de masa(paradele de masa, gandirea de masa); prin part de masa se incearca subordonarea, dominarea societatii de catre un singur partid, de impune vointza de societate; CHiar daca fascismul a fost asociat mai mult cu Italia si germania dintre cele doua RAzb mondiale, el nu s-a limitat doar la aceste tari; partidele si miscarile fasciste s-au extins in intreaga europa intre 1920-1930 din Romania in frantza si anglia, dar mai ales in spania.

Francisco Franco conducatorul spaniei intre 1939-1975 a instaurat un regim dictatorial de extrema dreapta, Falanga spaniola- numele multor miscari politice si a aparut in 1930 in spania. Ferene Szalasi- liderul partidului de extrema dreapta” partidul crucilor cu sageti” una dintre cea mai mare formatiune politica din ungaria. Corneliu Z COdreanu, horia sima- lideri ai extremei de dreapta nationalist crestin din Romania interbelica. Italia dupa 1 Razb mondial e inglobata in datorii si este tratata ca o putere de mana a 2-a; tratamentul international aplicat italiei a condos la o revolta a societatii italiene fatza de clasa ei politica; aceasta revolta se maturizeaza dpdvd politic prin aparitia organizatiilor fasciste. In 1919 la milano, musolinii a creat status fascist utilizand propaganda si teroarea de stat; aceasta a incercat sa redea italiei Gloria romei antice si stralucirea renasterii italiei; proiectul de reforma propus de Mussolini a pus in practica in 1922 cand P. N. Fascist a preluat puterea in Italia; dictatura fascista a lui musolini a condos la o alianta dezastruoasa cu germania si japonica(axa berlin-roma-tokyo) si la infrangerea ultimativa a italiei in al doilea razb mondial. Telul P. N. F. infiintat de Mussolini avea dpret scop sa uneasca poporul Italian prentru a inlatura astfel diviziunile care slabeau tara; musolini a incurajat idea conform careia fascismul Italian are baze filosofice si ideologice; poporul Italian ii era reamintit ca “totul in cadrul statului, nimic in afara lui, nimic impotriva lui”- libertatea nu era individuala, ci libertatea natiunii, libertatea individuala sustrage oamenii de la adevarata lor misiune de “a crede, de a se supune si de a lupta”. Dpdvd politic miscarea fascista italiana propunea eliminarea intregii clase politice italiene si proiectele ei, miscarea reprezenta dreptul italiei de a avea colonii, o reforma institutionala fundamentala( vot universal) sic el mai important lucru propunea laicizarea statului. Musolini in 1929 propune laicizarea italiei si semneaza cu papa un accord prin care Italia recunostea statul papal. . Pe plan intern a reusit sa reduca somajul sis a imbunatateasca serviciile prestate de caile ferate italiene, sa organizeze politia sa inceapa lupta impotriva mafiei din sicilia, au fost inlaturate institutiile democratice. Pe plan extern in ceea ce priveste rel cu alte state, regimul fascist a fost mereu nemultumit de impartirea lumii dupa pacea de la paris. Musolini se gandeste la revizuirea tratatului si revendicarile coloniale, a foosit politica de echidistanta. Partidul fascist este in afara legii in Italia darn u a dispaut cu totul, neofascistii reusesc sa candideze sub diferite denumiri pt posturi publice, a existat o redresare fascista in europa ultimilor ani, fascismul , caideologie nu a pierit aflandu-se acolo unde idea de diferente nationale si rasiale conduce la o dorinta de unitate nationala si unde oamenii sunt dispusi sa foloseasca forta impotriva celor care le stau in cale. Al doilea razb mondial a contribuit la distrugerea fascismului ca system de guvernare; acest regim a fost la fel de crud atat in germania cat si in alte state in care era instituit, fascismul a fost si va ramane un fenomen macabre si tragic al sec 20. Elemente comune celor 3 ideologii: ideologii totalitare; rolul individului fatza de stat; strategie comuna: totalitarisl, anticommunism: cultul conducatorului charismatic( musolini- IL DUCE, Hitler- fuhrer, corneliu Z codreanu- conducatorul), extremismul. Elemente particulare- legionarismul in Romania a accentuat latura religioasa fatza de frantza, fascismul si nazismul a promovat republica iar liberalismul- monarhie constitutionala. Concluzii generale; faramitarea politica foarte mare: germania si Italia lupta pt o noua ordine, idealuri discrepante fata de realitatea politica, excesele nu sunt bune.

Ideologiile eliberarii. Aparitie- anii 60-70 ai sec 20. Forme de manifestare- eliberarea anumitor grupuri, clase, si categorii sociale imbraca 2 forme: a. a ideologiilor si b. a miscarilor sociale propriu-zise. Arie de manifestare- originea- marea britanie, anglia, frantza, germania, America de nord de unde s-au raspandit in intreaga lume. Caracteristici- 1. se adreseaza unor grupuri tinta opresate( negrii, femei, homosexuali, tarani saraci, personae nemultumite in tratamentul acordat animalelor etc). 2. sanctionarea maltratarii sau opresiunea grupurilor tinta( poate fi legala, obstructionara, intelectuala, morala, lingvistica). 3. urmaresc eliberarea grupului opresat de constrangerile exterioare(legi discriminatorii” bariere” referitoare la acces la educatie, locuinta, locuri de munca, relationare cu alte grupuri) sau interioare( conceptii si atitudini prin care cei opresati au ajuns sa accepte situatiile in cauza volutari sau involuntari). 4. eliberarea opresorilor de iluzia superioritatilor si determinarea participariilor la devictimizarea opresatilor. 5. sensibilitatea si schimbarea conceptiilor grupurilor opresoare. Eliberarea negrilor- variante: 1. lupta ptr drepturile civile ale negrilor= protejarea si extinderea drepturilor lor prin masuri de influenta la adresa albilor. 2. furia neagra- ura impotriva albilor si a negrilor duce la autooversiune si la comportament autodistructiv. Se materializeaza prin remuscari de diferite intensitati ale conditiei de a fi negru. Solutii. 1. reevaluarea culturii albe din perspective faptului ca nu se reprezinta singurele standarde de inteligenta si realizare umana. 2. regenerarea si proclamarea valorilor si standardelor pop negre( apararea identitatii, promovarea mandriei).

Eliberarea femeilor. . miscarile feministe au fost in sua si marea britanie. Scopul-infrangerea sau depasirea atitudinilor discriminatorii(educatie, politca, viata familiala si sociala manifestate la adresa femeilor. ). tipologie: feminismul liberal-promovarea si influentarea acordarii de drepturi si sanse egale pt femei- valorile promovate: egalitatea si identitatea dintre sexe si miscarea feminista din ultima parte a anilor 60 ai sec 20 caracterizata prin comparativitate crescuta, demascarea si inlaturarea sexismului( conceptii si atitudini despre inferioritatea femeilor) valori: accentuarea diferentelor dintre cele doua sexe cu atitudini, conceptii si valori diferite, dreptul la iferenta si respectarea si protejarea diferentelor.

Social-democratia- grupuri de stanga, extrema stanga:partidul communist, anarhiste. La origine socialismul a avut formula socialism utopic exista in scrieri inca din antichitate:utopii- societati egalitare ce au existat numai in gandiri. Societatile utopice exista din sec xx. Saint simon and faustier- fauritori francezi. Owen- englez. Idée generoasa. In sec 19 apare marxismul( 1848): carl marx scrie un manifest al partidului communist- transformarea revolutionara a societatii; de la societatea capitalista prin revolutie in societatea egalitara. Ideologia democratica in 1848- frantza- revolutionarii francezi reusesc sa impuna votul universal masculin; abia dupa al doilea razboi mondial se acorda votul si femeilor; se exprima politic un nr foarte mare de oameni; se schimba fundamental harta politica franceza/ In interiorul marxismului: PSD german- discutii intre adeptii marxismului si conceptia lui Lasalle- partidul muncitoresc german unit- 1875 PSD face public un program:” Partidul de la Gotha” schimba fundamental optica marxista( schimbarea violenta a societatii) Gotha-PSD doreau victoria si apoi prezentarea planului politic:crearea unei societati egale, se schimba tipul de politica numai era revolutionary, dorea egalizarea oamenilor prin masuri politica nu erau revolutionare, violente. Marxismul promova revolutia, distrugerea statului pentru obtinerea societatii. Social democrati- Colacovski , lashec- compromise intr liberalism si social-marxism, o versiune sociala a liberalismului. Accepta societatea liberala in care traiesc, accepta jocul competitiei politice, jocul votului, dar cand ajung la putere isi impugn prorpiul program. Corpul doctrinal imbina elemente de tip democratic imbina elemente de tip democratic( separatia puterilor in stat) cu elemente de tip socialist(justitia societatii, solidaritatea masiv la educatie era elemtar ptr egalitatea sociala. Cuza- reforma invatamantului obligatoriu de 4 ani. Nivel inalt de alfabetizare- piedica ptr egalitatea sociala. Sec 16 in tarile nordice reforme cu au marit nr-ul persoanelor educate(protestantii au citit biblia). Dreptatea sociala- greu de definit si de instaurat. . Statul trebuie sa fie unul asistential- sa se ocupe de asistenta sociala sa ii ajute p cei ce au nevoie. Conservatorii: margareth Tatcher- nu acordau bani celor nevoiasi ci bunuri sau scutiri de taxe. Economie de tip mixt; sector privat si sector de stat. Partidul laburist, partidul social democrat german. Partidul socialist francez cele mai representative au dat oameni foarte importanti. Declaratia de la Frankfurt pe Main 1951:partidele social democratice europene se departeaza in ideologia lor de Marxism: 1. partidul popularilor europeni si 2 partidul socialistilor europeni.

Liberalismul:

Origini: Proiectul liberal s-a nascut in momentul in care in lumea occidentala a prins contur idea ca trebuie sa existe un spatiu in care indivizii sa aiba posibilitatea sa profeseze propriile convingeri. Numai ca in acest spatiu era agresat permanent de puterea politica; aceasta incerca sa-si impuna dominatia intr-o zona care nu-I era specifica. De aceea, prin sec 17 ganditorii liberali au imaginat o cetate in care toti cetatenii erau impreuna animate fiind de idealurile cetatii dar erau individualizati prin convingerile religioase. Asadar idea de toleranta religioasa a fost una dinter cele dintai, ideile liberale. In sec 19 liberalismul a fost destul de reticent fatza de idea democratica a sufragiului universal datorita temerilor ca”tirania majoritatii” ar putea afecta libertatea individuala. Profilul liberalismului se schimba ulterior, impregnat fiind in prima parte a sec 20 de o seama de idei social-democrate pentru ca in a doua jum a veacului sa cunoasca o serie de apropieri de conservatorism. Definitii/trasaturi: Doctrina liberala se defineste prin primatul libertatii in fatza autoritatii prin secularizarea politicii prin sustinerea unro principii constitutionale care sa stabileasca limitele guvernarii si drepturile cetatenilor in societate prin autonomia domeniului economic. Neoliberalismul reprezinta idea liberatatii individuale si cea a responsabilitatii societatii sau a statului pentru bunastarea indivizilor. LIberalismul se deosebeste de conservatorism prin tentatia de a privilegia individual inaintea comunitatii, reationalitatea politica inaintea experientei practice a autoritatii constituite, validate in timp, neutralitatea si indiferenta morala ori promovarea unor virtuti egoiste ale clasei de mijloc inaintea unor solidaritati comunitare de tip organic. Dar liberalismul se apropie de conservatorism mai ales in variantele sale neoconservatoare prin apararea sau sustinerea mecanismelor pietei libere. PARTIDE: dintre partidele liberale europene: P Democrat din Luxemburg, part liber democrat din germania, part liberal din grecia, part liberal democrat din marea britanie, part reformei democratice din spania, part republican si part liberal din Italia etc . Pe esicherul politic part liberale se situeaza intr-o pozitie de dreapta sau de centru-dreapta daca avem in vedere clivajul classic stanga-dreapta desi in sec 19 si in prima parte a celui urmator a ilustrat in varii situatii pozitia de centru-stanga. Daca insa avem in vedere clivaje de natura socio-economica part liberale sunt ca si conservatoire, part de tip patrimonial.

Conservatorismul

Origini: conserve s-a nascut ca o reactie la principiile pol profesate de rev franceza din 1789. Critica a rev din textile de Edmund burke si De maistre au structurat corpul doctrinar al conserve. Intre 1789-1945 conserv a fost preocupat doar de combaterea spiritului revolutionary. Dupa cel de-al doilea razb mondial conserve confruntat cu provocarile socialiste isi insuseste o parte din insemnele vechiului inamic(liberalismul) dar si ale altor doctrine adoptand asa-numita ideologie a “caii de mijloc” . ACeasta optiune a dus catre mijlocul anilor 70 ai se 20 o deriva “colectivista” ceea ce a generat o reactie neoconserv care-si propunea revitalizarea unor mai vechi trasaturi doctrinaire ale conservatorismului dar si impregnarea acestora cu idei de inspiratie liberala. Definitii/Trasaturi: Traditia: orice constructie culturala pol sau sociala validate de istorie de experienta trevutului, aici sunt valorizate toate intocmirrile firesti, naturale ale comunitatii- familia, parohia in general comunitatile restranse care sunt solidare in mod organic, elemental de coeziune fiind unul interior, asumat prin mostenire nu neaparat prin ahizitie livreasca intelectuala. Conservtorismul privilegiaza ideile de ordine si legalitate de unde o atitudine respectuasa fatza de autoritatea politica legal constituita fatza de autoritatea morala a Bisericii fatza de libertatea individului, a unui individ real, concret, libertate a carui tinta este protejarea proprietatii. Partide: Dintre part europene care ilustreaza doctrina conservatoire amintim pe cele din danemarca, marea britanie sau norvegia. Partidele de orientare conserve din europa sunt integrate in part pop European constituit in 1976. Precizam ca p esicherul politic part conserve se situeaza intr-o pozitie de dreapta sau de centru dreapta, daca avem in vedere clivajul classic stanga-dreapta. Daca insa avem in vedere clivaje de natura socio-economica, part conservatoire sunt partied de tip patrimonial.

Social-democratia:

Origini: in 1875 lua nastere in imperiul german part social democrat care-si definea identitatea pol prin programul de la Gotha. In primul rand programul de la gotha imagina constituirea unui stat liber in care sa infinteze votul universal, legislatia directa, drepturile civice si militia populara, toate acestea urmand a fi puse in practica prin actiuni politice pasnice. In al doilea rand prg de la Gotha cauta sa defineasca socialismul in termini dreptatii sociale- repartitia echitabila a produselor muncii. Daca in imperiul german , social –dem se concretizeaza ca o revizuire a marxismului in marea britanie de la sf sec 19 si inceputul celui urmator ea se constituie ca o doctrina ce a combinat o seama de idei liberale cu altele de sorginte socialista(fabianismul). AStfel socialismul putea fi definit din pct de vedere al doctrinei social democrate ca o asociere intre democratia politica, statul asistential, accesul masiv la educatie si instituirea dreptatii sociale toate aceste trasaturi dezvoltandu-se intr-o economie mixta.

Definitii- trasaturi:

Social democratie este acea doctrina care promoveaza/practica un reformist specific ce respecta cu strictete regulile democratice urmarind realizarea unor obiective redistributive prin intermediul unor mojloace politice acceptate in regimurile democratice. Valorile centrale ale social-democratia sunt libertatea solidaritatea si justitia sociala. Modelul soc-dem se delimiteaza strict de individualismul si egoismul liberal, apropiindu-se politic de neoliberalism. Distanta dintre social democratie si conservatorism sau crestin democratie este foarte mare. Colectivitatea/comunitatea social democratia nu este una constituita organic traditional, ca in viziunea conservatoire sau crestin-democrata ea este o constructie generala de modernitate in consecinta nici solidaritatea care o sustine nu poate fi una organica sau traditionala.

Partide:

Part laburist britanic, part social dem din germ, part socialist din Australia, part socialist din belgia, part socialist din frantza etc. Partidele de orientare social dem din comunitatea europeana s-au constituit in 1974 intr-o uniune a part socialiste. 28 de ani mai tarziu lua fiinta part socialistilor europeni. Pe esicherul pol part social-dem se situeaza intr-o pozitie de stanga sau de centru stanga daca avem in vedere clivajul classic stanga dreapta. Daca initial part social-dem faceau parte din familia partidelor muncitoresti, astazi clivajul proprietary/muncitori nu mai opereaza social democratii tinzand sa se adreseze unor segmente mai largi ale populatiei.

Crestin –democratia

Origini: In primul rand actiunea pol a bisericii cat din sec 19 a fost o reactie la procesul secularizarii sustinut in special de curentele liberale. IN al doilea rand fenomenele modernicarii au determinat o serie de raspunsuri politice ale bis cat in contradictie evidenta cu solutiile socialiste ale epocii. Definitii/trasaturi. Crestin dem si-a definit identitatea pol situandu-se intre liberalism si socialism, intre individualism si collectivism, pragmatismul politic, trasatura esentiala a curentului crestin-democrat cauta sa aduca in prim plan o serie de elemente doctrinaire bazate pe solidaritate, personalism si subsidiaritate, calori crestine ce definesc o comunitate organica. Principii ale crestin –dem se regasesc si in corpul doctrinar al conservatorismului e vorba despre fidelitatea pentru valorile traditionale, exista o corespondenta intre cele doua curente politice intrucat in tarile in care crestin dem este puternica, conservatorismul este slab si invers. Fatza de conservatorism, crestin dem se pronunta impotriva pedepsei cu moartea si a nationalismului, dedicandu-se prg sociale pentru eradicarea saraciei. Crestin dem respinge interventia statului, refuza redistribuirea radicala si accentueaza raspudnerea individuala. Partide: chemarea crestin dem din olanfa, noua dem din grecia, partidul popular din Austria etc. Partidele de orientare crestin dem s-au constituit in mai multe organizatii politice europene:anume:noile echipe nationale din 1947 apoi U. E. democrat-crestina pentru ca apoi se constituie partidul popular European. Part crestin dem se situeaza intr-o pozitie de dreapta sau de centru dreapta daca avem in vedere clivajul classic stanga-dreapta. Daca initiam partidele catolice se inscriau in failia part clericale, astazi clivajul biserca/stat numai opereaza in cazul partidelor crestin democrate, acestea tinzand sa se adreseze unor segmente mai largi ale populatiei.

ASEMANARI. 1aparitie: liberalismul se naste din critica vechiului regim in veacul al 17-lea, conservatorismul apare ca o vehementa critica a rev franceze de la 1789, social democratia se defineste prin delimitarea fatza de Marxism inceputa in imperiul german in a doua parte a veacului 19 sau prin combinarea unor teme liberale cu socialismul nemarxist in regatul unit. Crestin democratia isi dobandeste identitatea pol dupa 1945 mostenind vechile miscari pol catolice din sec 19-20.

Definitii:

Liberalismul- ordinea, legalitatea, mafienta fatza de convulsiile revolutionare fatza de extremisme, angajamentul pentru idea europeana, respectful ptr identitatea nationala, libertatea individuala, egalitatea, se regasesc deopotriva in corpurile doctrinaire ale conservatorismului crestin democratiei liberalismului si social-democratiei. Respectul proprietatii private- se regaseste deopotriva in corpurile doctrinaire ale conservatorismului, crestin dem , liberalism, social dem se pronunta ptr un system mixt al proprietatii. Credinta in mcenismele pietei libere- se regaseste deopotriva in corpurile doctrinaire ale conservatorismului si liberalismului mai putin in cele ale crestin dem si social dem. Traditia, respectful fatza de autoritatea pol ori religioasa credinta in solidaritatile organice- se regasesc deopotriva in corpurile doctrinaire ale conservatorismului si al crestin democratiei ; mai putin in cele ale liberalismului si social dem. Individualismul se regaseste in corpul doctrinar al liberalismului; mai putin cele ale consevatorismului crestin dem si social dem. Justitia sociala- se regaseste explicit doar in corpurile doctrinaire al social dem. 3 partidele. : potrivit clivajului stanga dreapta- respective clivajul socio-economic: partidele conservatoire s situeaza la dreapta sau centru dreapta p esicherul pol actual fiind partied de tip patrimonial. Partidele liberale se situeaza la dreapta sau centru dreapta p esicherul pol actual(desi au existat perioadele cand s-au gasit la stanga sau la centru-dreapta) fiind partied de tip patrimonial. Partidele crestin dem s situeaza la dreapta sau centru dreapta pe esicherul pol actual. Partidele social democrate se situeaza la stanga sau la centru stanga p esicherul pol actual