Unirea principatelor romane. domnia lui alexandru ioan cuza - realizarea unirii: conditionari interne si externe

UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE. DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA - Realizarea Unirii: conditionari interne si externe

19 aprilie '49 - Conventia de la Balta-Liman: restabilirea R. Organice, dominatiei efective a Rusiei si I. Otoman, domni numiti pe 7 ani (=inalti functionari) - Barbu Stirbei in T. Rom. si Grigore Al. Ghica in Moldova (activitate tinuta sub control pt. stabilitate politica si pt. a nu raspandi idei liberale, nationale).

au incurajat dezvoltarea economica si invatamantul => reforme

G. Al. Ghica - a permis revenirea in tara a exilatilor la Paris, i-a numit ministri (Costache Negri, M. Kogalniceanu)

- 1856 - a aprobat emanciparea robilor tigani

- a aprobat tiparirea letopisetelor Moldovei

- a desfiintat cenzura si a dat libertate presei

• Deceniul VI - actiuni ale romanilor in tara si peste hotare privind unirea

- apeluri catre opinia publica europeana

- afirmarea programului politic in publicatii ca Romania viitoare (1850-Paris), Junimea Romana (1851), Republica Romana (1851-Paris, 1853-Bruxelles)

- afilierea la Comitetul Central Democratic European cu sediul la Londra, ce urmarea izbucnirea unei noi revolutii europene

- memorii catre Napoleon III si Palmerston

- infiintarea unui comitet cu deviza "Dreptate! Fraternitate! Unitate!", la Paris

- 1857 - infiintarea Comitetelor Unirii, la Iasi si Bucuresti

- organe de presa: Romania Literara, Steaua Dunarii (Iasi), Romanul (C.A. Rosetti, 1857, Bucuresti),

- regim liberal-moderat => intoarcerea revolutionarilor pasoptisti exilati

• 1853-1856 - Razboiul Crimeii; implicarea Angliei si Frantei (1854), Sardiniei (1855) de partea Portii
• iunie '53 - trupele rusesti trec Prutul, fara a declara razboi Portii si ocupa Principatele
• octombrie - I. Otoman declara razboi Rusiei, iar domnii Principatelor se retrag la Viena
• aprilie-aug '54 - trupele rusesti se retrag sub presiunea celor austriece, ramanand ocupatia austriaca pana in martie 1857
• septembrie '54 - domnii Principatelor se intorc in tara

Propaganda romanilor exilati, curentul unionist si interesul Marilor Puteri => discutarea problemei unirii Principatelor la Conventia de la Viena (martie 1855) si la Congresul de la Paris

Congresul de pace de la Paris (feb-mart 1856)

-au participat Rusia, Austria, Turcia, Franta, Anglia, Prusia, Sardinia

-in favoarea unirii au fost Rusia, Franta, Prusia, Sardinia, Anglia (apoi si-a schimbat alegerea), iar impotriva, Austria si Turcia

-Napoleon III spera sa-si refaca prestigiul european, Sardinia si Prusia preconizau deschiderea drumului spre constituirea propriilor state, Rusia, infranta in razboi, juca dupa cum canta Franta. Austria si Turcia nu doreau pierderea autoritatii.

Hotararile Congresul de la Paris (18 martie 1856)

- inlaturarea protectoratului

- intrarea sub garantia colectiva a Marilor Puteri

- mentinerea suzeranitatii, insa cu independenta administrativa

- revizuirea statutului de organizare interna (a R. Organice)

- armata nationala

- retrocedarea catre Moldova a judetelor din S Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad)

- neutralizarea Marii Negre, libertatea navigatiei pe Dunare, a comertului, a cultelor

- convoca Adunarile ad-hoc

Adunarile ad-hoc (sept-dec 1857)

faceau cunoscuta Conferintei de la Paris parerea romanilor despre unire

inlaturarea protectoratului => crearea conditiilor unirii

Eseu: Letonia - asezare si limite, mediul Natural, potentialul uman, economia Eseu: Viitorul geopolitic al Rusiei

• 1857 - constituirea Comitetelor Unirii (au coordonat activitatea unionista), numirea domnilor caimacami

disputa intre partizanii unirii (Partida Nationala) si fortele ostile (sprijinite de Austria, Turcia, Anglia) => falsificarea alegerilor de catre Nicolae Vogoride. Comisia europeana de la Buc. a fost informata → intalnirea de la Osborne dintre Napoleon III si regina Victoria, hotarandu-se noi alegeri.

Hotararile Adunarilor ad-hoc:

- unirea intr-un singur stat numit Romania

- print strain dintr-o familie domnitoare europeana care sa-si creasca mostenitorii in religia tarii

- respectarea autonomiei potrivit capitulatiilor

- neutralitatea si inviolabilitatea noului stat

- rezolvarea problemei agrare, organizarii interne, Adunare legislativa si guvern constitutional reprezentative

Conventia de la Paris (7 aug 1858-1864)

- inlocuirea Regulamentelor Organice

- se constituiau Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei cu autonomie si sub suzeranitate si garantie colectiva

- puterea executiva (separat pt. fiecare tara) - domnul si guvernul

- puterea legislativa (separat pt. fiecare tara) - domnul, Adunarea, Comisia Centrala de la Focsani (institutie comuna)

- puterea judecatoreasca - Inalta Curte de Justitie si Casatie de la Focsani (institutie comuna)

- domnul (ales pe viata prin vot cenzitar) - numea ministri, sanctiona legi, dizolva Adunarea

- drepturi si libertati - egalitate in fata legilor, impozitelor, promovarilor in functii, desfiintarea privilegiilor si rangurilor boieresti, raporturilor dintre proprietari si tarani

a avut rol de constitutie, nu a realizat, dar nici nu a anulat posibilitatea unirii ("dupa ce Europa ne-a ajutat, sa ne ajutam noi insine"-Vasile Boerescu), s-au implinit conditiile realizarii unitatii nationale prin vointa romanilor, a pus capat vechiului regim => nou regim modern, prin unirea Principatelor sustinuta politic de Napoleon III.

Dubla alegere ca domn a lui Al. I. Cuza

Adunarea Electiva de la Iasi era dominata de reprezentantii Partidei Nationale, candidatii conservatorilor erau Mihail si fiul sau Grigore Sturdza.

• 5 ian 1859 - Adunarea Electiva din Moldova il alege ca domn, fiind acceptat si de conservatori datorita principiilor sale moderate; ("la legi noi, om nou"-Kogalniceanu)

Adunarea Electiva de la Bucuresti era dominata de conservatori, dorindu-i pe Gh. Bibescu sau B. Stirbei. Partida Nationala face apel la populatia capitalei, iar sub presiunea lor, conservatorii accepta alegerea aceluiasi domn

• 24 ian 1859 - Adunarea Electiva din T. Romaneasca il alege ca domn pe Al. I. Cuza

Domnia lui Al. I. Cuza. Marile reforme

in timpul domniei lui s-au pus bazele Romaniei moderne, s-au diversificat si consolidat institutiile, s-a intarit autonomia.

Consolidarea si recunoasterea internationala a unirii

dubla alegere a fost interpretata de catre Marile Puteri ca o incalcare a Conventiei de la Paris => uniunea personala nu a fost recunoscuta. Functionau 2 Guverne si 2 Adunari.

Obiective pe plan extern - recunoasterea dublei alegeri

• martie 1859 - Conferinta de la Paris, Franta, Anglia, Rusia si Sardinia recunosc dubla alegere
• sept 1859 - Austria si Turcia recunosc si ele dubla alegere, dar numai pe perioada domniei lui Cuza => uniunea personala

Obiective pe plan intern - uniune politica, administrativa, plan de reforme pt. modernizare

• 1860 - unificarea armatei (primul minister unic de razboi, mai), serviciilor de vama si a telegrafului (iulie), cursului monetar

- administratie romaneasca in cele 3 judete din S Basarabiei

- Comisia Centrala de la Focsani: proiect de Constitutie, de lege agrara si electorala

- judecatorii satesti, generalizarea capitatiei, functionari moldoveni in T. Romaneasca si invers

- Agentia diplomatica a Principatelor unite la Paris (august)

- inaugurarea Universitatii din Iasi (octombrie)

• sept 1860 - vizita la Constantinopol → nov. 1861 - Conferinta de la Constantinopol (Poarta accepta unirea administrativa si politica pe timpul domniei lui Cuza)
• 11 dec 1861 - Cuza proclama unirea si nasterea natiunii romane
• 22 ian 1862 - primul guvern unic
• 24 ian 1862 - Adunarea legislativa a Principatelor unite adopta numele de Romania si proclama Bucurestiul capitala tarii

Marile reforme

• 1862-65 - serii de reforme; consolidarea si dezvoltarea institutionala s-au infaptuit in timpul lui Carol I

dificultati - intre domn si Adunarea Legislativa (marii proprietari), conservatori (doreau mentinerea marii proprietati funciare si a votului cenzitar), liberalii radicali (largirea dreptului de vot, improprietarirea taranilor cu loturile in folosinta)

Guvernul Barbu Catargiu (22 ian-8 iunie 1862)

primul guvern unic, conservator

• 24 ian - Adunarea Unica a Principatelor adopta numele Romania si proclama Bucurestiul capitala
• feb - Comisia Centrala de la Focsani e desfiintata si inlocuita cu Comitetul legislativ provizoriu
• apr - legea presei

se dorea rezolvarea problemei agrare - conservatorii (interese mosieresti) sustineau desfiintarea clacii fara improprietarire

- 11 iunie - Adunarea voteaza proiectul legii agrare, dar Cuza refuza sa-l sanctioneze

Guvernul Nicolae Kretzulescu (24 iunie '62-oct '63)

guvern al "caii de mijloc", liberal-moderat

• 1862 - Directia Generala a Arhivelor Statului (4 august); infiintarea Ministerului de Externe (8 august); unificare serviciilor sanitare (25 august); Consiliul Superior al Instructiei Publice (sept.); trecerea averilor manastirilor inchinate (12,16%) in proprietatea statului (nov.);
• 1863 - Adunarea hotaraste ca datoriile (20 000 000 lei) sa intre in bugetul statului (ianuarie); Monstruoasa Coalitie (ian-feb); Agentia Diplomatica Romana la Belgrad (martie);

Guvernul Mihail Kogalniceanu (11 oct '63-26 ian '65)

considerat cel mai important in timpul domniei lui Cuza, de orientare liberala.

• 17 dec '63 - Legea secularizarii averilor manastiresti (25,6%) => intarirea autonomiei tarii, fond funciar insemnat
• 13 feb '64 - Legea privind infiintarea Consiliului de Stat (prezidat de domn si elabora proiecte de legi la cererea guvernului)
• 13 martie '64 - dezbaterea problemei agrare de catre Adunare (marii proprietari funciari) si guvern (sustinut de domn)

- Proiect de lege agrara: desfiintarea clacii si improprietarirea taranilor cu loturile de pamant in folosinta => Adunarea da vot de blam guvernului

• aprilie '64 - legea privind organizarea judecatoreasca
• 2 mai '64 - Cuza dizolva forul legislativ printr-o lovitura de stat
• 10 mai '64 - printr-un plebiscit, a fost adoptat un nou act constitutional - Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris - marea atributiile domnului: drept de veto, initiativa legislativa, sistem legislativ bicameral (Consiliul de Stat si Corpul Ponderator/Senatul)
• iunie '64 - Marile Puteri recunosc modificarile aduse Conventiei de la Paris si dreptul modificarii legilor organizarii interne
• 4 iulie '64 - infiintarea Universitatii din Bucuresti

in timpul vacantelor parlamentare, puterea executiva emitea decrete-legi => 40 decrete-legi privind reforma agrara, infiintarea camerelor de comert, introducerea sistemului de masuri si greutatea (iulie-dec '64)

• 14 aug '64 - Cuza sanctioneaza Legea agrara - desfiintarea clacii, improprietarirea cu pamant prin rascumparare => imbunatatirea starii satelor
• 7 dec '64 - Legea instructiunii publice - invatamantul devine unitar, primar (gratuit si obligatoriu), secundar, superior
• 26 ian '65 - in urma unor neintelegeri cu domnul, M. Kogalniceanu demisioneaza

Monstruoasa coalitie si sfarsitul domniei lui Cuza

Masurile legislative reformatoare si tendintele autoritare => atragerea antipatiei

• ian-feb 1863 - constituirea "Monstruoasei coalitii" - liberalii radicali condusi de I.C. Bratianu si C.A. Rosetti si conservatorii

Cuza trimite o scrisoare catre Napoleon III in care spune ca doreste sa abdice

• dec 1865 - Cuza declara la deschiderea Corpurilor Legiuitoare ca doreste sa abdice
• 11 feb 1866 - lovitura de stat soldata cu abdicarea lui Cuza, care pleaca in strainatate pana la moartea sa in mai 1873.

Locul lui a fost luat de o Locotenenta Domneasca (Lascar Catargiu, gen. Nicolae Golescu, col. Nicolae Haralambie) si de un guvern provizoriu condus de Ion Ghica.