Organizarea dreptului in cea de a doua faza a dreptului turco - fanariot

ORGANIZAREA DREPTULUI IN CEA DE A DOUA FAZA A DREPTULUI TURCO - FANARIOT

Codurile adoptate in cea de a doua faza a regimului turco-fanariot.

- Izvoarelor bizantine, depasite de noile relatii li se adauga o serie de principii si institutii proprii codurilor burgheze. Totodata, se codifica Obiceiul Tarii, mentionat expres si sistematizat pe institutii juridice.

- Codificarile realizate pana la 1821  privesc in mod special organizarea instantelor, procedura de judecata si dreptul civil. Noile legiuiri au fost desemnate prin termenul de condica, codica sau cod, potrivit traditiei romane si practicii din Europa acelei vremi.

- Pravilniceasca condica, intocmita in TR la porunca lui Alex. Ipsilanti, in anul 1775, intra in vigoare la 1780, datorita opozitiei Tur. A fost scrisa in lb. greaca si lb. romana (gr=sintagmation nomicon, r=mica randuiala juridica). Ea face un pas important in directia modernizarii organizarii justitiei, cea din lb. romana este mai clara, putea fi inteleasa de popor. Izvoarele acestei legiuiri, Obiceiul romanesc, dipozitiile din Bazilicale, jurisprudenta (povetele) si doctrina juridica moderna. Se pare ca redactarea a facut-o Enachita Vacarescu. Ea s-a aplicat pana la adoptarea Codului Caragea (1818), fiind abrogata in 1865 cand a intrat in vigoare Codul civil roman.

1 Codul Calimach (Codica tivila a Moldovei) elaborata de mai multe comisii de juristi incepand cu 1813, la initiativa domnului Scarlat Calimach publicata in lb. romana si greaca.Principale izvoare Obiceiul romanesc, dreptul bizantin, codul civil francez (1804) si codul civil austriac (1811). Materia a fost sistematizata in 2032 articole, structurate in trei parti precedate de o introducere.

-introducerea - 24 articole, dispozitii generale, cf. Obiceiului romanesc.

partea I - este consacrata dritului persoanelor.

partea a II-a, dritul lucrurilor.

partea a III-a, inmarginirile ce privesc dritul persoanelor dimpreuna si a lucrurilor.

partea finala, doua anexe cu privire la regulile concursului creditorilor si licitatiilor.

Codul s-a aplicat pana la 1.12.1865.

2 Legiuirea Caragea - intocmita si publicata in 1818, din ordinul domnului Tarii Romanesti, Ioan Gheorghe Caragea, intra in vigoare in 1819, principali autori Atanasie Hristopol si logofatul Nestor, in stadiul final si stolnicii Constantin si Ionita Balaceanu. Mai putin unitara, cuprinde norme de drept civil, de drept penal si de procedura.

• prima parte despre obraze.
• a doua parte, despre lucruri.        
• a treia parte, tocmeli.
• a patra parte, despre daruri si mostenire.
• a cincea parte, despre vini.
• ultima parte,judecatile.

          Partile 1- 4 sunt adevarat cod civil, partea a cincea un cod penal, partea a 6-a un cod de procedura. S-a aplicat pana in 1865 cand intra in vigoare codul civil roman.

          S-au intocmit si unele pravile ramase fara sanctiune domneasca, ce s-au bucurat de un anumit interes, aplicandu-se in practica instantelor.  

Pandecte a paharnicului Toma Carra, in 3 parti: persoane, lucruri si actiuni.

Manualul juridic al lui Andronache Donici redactat in lb. romana

2 Sobornicesul Hrisov, dat in 1875 de Alex. Mavrocordat.

4 Fizionomia principalelor institutii juridice.

Fiind adoptate in conditiile dezvoltarii relatiilor marfa-bani, si sub influenta unor reglementari juridice europene moderne. Ele consacra institutii noi cu un nou mod de formare, cu noi elemente si efecte. Asistam la un inceput de delimitare a ramurilor de dreptul de proprietate - evolueaza in directia degajarii proprietatii feudale de dreptul stravechi de folosinta a taranilor. Dreptul de folosinta absoluta al boierilor se extinde inclusiv asupra padurilor. Interpretand tendentios aceasta institutie juridica, domnii fanarioti isi propun sadesfiinteze  drepturile stravechi de proprietate nu numai ale taranilor ci si ale boierilor. Pretinzand ca la origine toate pamanturile au apartinut domnului si nu poate exista proprietate privata fara hrisov de danie. Sfatul de obste respinge insa a asemenea interpretare, inclusiv conform bazilicalelor, operand prescriptia achizitiva (uzucapiune) de 40 de ani ce se aplica si la imobilele deomnesti, asadar, admitand ca toate pamanturile au fost domnesti ele au ajuns in stapanirea taaranilor sau ale boierilor  fara hrisov si nu pot fi preluate de domni, fiind dobandite in proprietate prin uzucapiune.

persoane. si aici se afirma elemente noi. Principala clasificare a persoanelor se face 'dupa noroc' in slobozi, robi si sloboziti. Vecinii sau rumanii devin locuitori sau clacasi. Interesul boierilor era in sporirea nr. zilelor de claca (12). In fapt, aproximativ jumatate din tarani se gaseau in dependenta directa fata de boieri. Robii erau asimilati formal cu lucrurile.

Referat: Lucrare scrisa la dendrologie Proiect: Nivelul organizarii teritoriale - teritoriu, teritorialitate si organizare in invelisul geografic

Persoanele juridice sunt reglementate prin dispozitii cuprinse in capitole distincte desemnate prin termenul de tovarasie sau persoane moralicesti. Vizandu-se regimul juridic al tovarasilor negustori privind formarea capitalului, administrarea, raspunderea, impartirea castigurilor, stingerea tovarasiei, in linii mari urmarindu-se codul civil francez.   Familia, rudenia si casatoria sunt reglementate in mare cf. vechilor dipozitii ale dreptului bizantin. Noutatile apar in materia raspunderii civile si penale asezandu-se principiul raspunderii personale, de exemplu, sotia nu mai raspunde ptr. faptele sotului, nici parintii ptr. faptele copiilor care sunt majori.

          Rudenia, logodna si casatorie se fac cf. dr. bizantin, interzicandu-se casatoriile intre crestini si necrestini, intre robi si slobozi; copilul natural al unei persoane slobode cu una roaba este intotdeauna slobod. Zestrea era evaluata la divort sotul raspunzand pentru valoarea fixata in momentul pretuirii. Adulterul sotiei avea ca efect pierderea zestrei. care trecea in proprietatea barbatului. Se prevedea obligatia de inzestrare a fetelor in sarcina parintilor sau a fratilor.

      Succesiuni deferite: fara testament, ab intestat, sau prin testament (testamentara). Se constituiau parti din   proprietate celor cu vocatie succesorala, in trei categorii de rude de sange, iar in lipsa lor mostenirea devenea vacanta, fiind culeasa de catre stat.

    Obligatiile dezvolta o adevarata teorie prin receptarea unor noi reglementari in materie. Sunt tratate sistematic aspecte privind izvoarele obligatiilor, criteriile de clasificare aacestora, elementele esentiale ale contractelor, elementele specifice fiecaarui contract.     

          Izvoarele obligatiilor sunt: legea, tocmeala (contractul) si vatamarea adusa cuiva (delictul Contractele se clasifica dupa forma in: scrise si nescrise, iar dupa efecte in unilaterale si bilaterale. Contractele vizau in mod special vanzari, inchirieri, arende, schimb, depozit, comcodat, emfiteoza, mandat, sechestru, chezasie, zalog, anticreza.

      Dreptul penal are reglementari mai putin evoluate. Vechile dispozitii fiind preluate in noile coduri (vini mari, vini mici, infractiunea nu se desprinde de persoana infractorului, sunt vizate categorii de infractori precum talharii, furii, plastografii, hainii. Elementele noi tin de noile practici economice si noua organizare sociala. Se incrimineaza si fapte ale slujbasilor si dregatorilor cum ar fi abuzurile fata de locuitori, coruptia sau mita, inclusiv abuzurile de putere ale judecatoriloe fata de parti, ispravnicii fata de locuitorii judetelor, nedreptatile aprozilor sau agentilor executori. Noul sistem de probatiune in justitie se baza pe inscrisuri si marturii, fiind pedepsiti plastografii si martorii mincinosi trecuti in 'condica siretilor' (aparitia cazierului judiciar) spre a nu mai depune marturie in viitor.

          Incapacitatea de plata, falitii fraudulosi (mofluzi mincinosi) erau condamnati la fel ca si falsii creditori.

          Se mentin pedepsele fizice precum taierea mainii pentru plastografie, bataia sau darea prin targ pentru furturile de bunuri bisericesti sau domnesti, legea talionului pentru marturia mincinoasa. Omorul se pedepsea diferit daca era cugetat (cu intentie) sau necugetat (din culpa).

          Instantele au fost modernizate prin introducerea condicelor de judecata, formularea in scris a hotararilor,   motivarea acestora, introducerea reprezentarii in justitie prin mandatari (vechili) sau prin avocati (vechili de judecati).        

          Vechile probe cu caracter mistic trec in plan secundar prim planul luandu-l probele scrise, declaratiile martorilor oculari sau cercetarile instantei. Judecatoriile de judet aveau obligatia de a tine condici speciale pentru vanzarile de mosii, pentru testamente sau foi de zestre, marcand publicitatea tranzactiilor imobiliare si ale notariatului. 

          Organizarea procesului are elemente noi, prin proceduri speciale, precum vanzarea la mezat (licitatia publica), falimentul, judecarea comerciantilor de catre arbitri. Dispar institutiile traditionale precum zaveasca, juratorii

Pe parcursul studiului elaborat am incercat sa analizam, pe parcursul a 3 Capitole, Evolutia dreptului in Tara Romaneasca si Moldova in perioada regimului turco-fanariot.

In primul rand am considerat necesar ca in primul Capitolul introductiv, sa evidentiem unele aspecte generale cu privire la instaurarea regimului turco-fanariot in Tara Romaneasca si Moldova, relevand in acest sens contextul european si conditiile social-economice din aceasta perioada.

Asa cum am retinut, instaurarea regimului turco-fanariot in Moldova (in anul 1711) si in Tara Romaneasca (in anul 1716) a marcat inceputul unei perioade de accentuata decadere politica a tarilor romane, de pierdere a independentei lor si incorporare in sistemul politic si economic al celor doua mari imperii feudale - Turcia si Austria.

Prin instaurarea regimului fanariot in Moldova si Tara Romaneasca, Poarta Otomana a urmarit un scop bine precizat, acela de a consolida controlul ei asupra acestora, inceputul secolului al XVIII-lea fiind marcat de actiunile tot mai intense a celor doua imperii, Otoman si habsburgic, pentru a-si consolida dominatia supra tarilor romane, restrangandu-le tot mai mult autonomia interna si inasprind, in acelasi timp, exploatarea acestora.

In anul 1683, politica ofensiva dusa in Europa de turci, culmineaza cu marele asediu al Vienei, soldat cu o adevarata catastrofa pentru imperiul Otoman, care pierzand batalie dupa batalie, cedeaza pozitiile cucerit de Soliman Magnificul, in Europacentrala, Domnii pamanteni din Principate, incearca sa profite de situatie si initiaza negocieri cu Austria si Rusia ; rand pe rand, Serban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu, dar mai ales Dimitrie Cantemir, au dorit sa gaseasca aliati pentru a iesi desub influenta Portii.Mai mult, in anul 1711, Dimitrie Cantemir, reuseste sa incheie chiar o aliantafatisa cu Rusia.In aceste conditii, Imperiul Otoman, i-a masuri de ajustare a statutului politic al  Principatelor, instituind aici regimul fanariot

La Constantinopol, pe malul de miazazi al Cornului de Aur (golful Bosforului),exista un cartier numit Fanar (felinar), care si-a luat numele de la un far folosit pentruorientarea corabiilor ; in acest cartier locuiau negustori bogati si afaceristi, in majoritatede origine greaca, urmasi ai vechilor familii bizantine sau imbogatiti prin negot, curelatii in tot imperiul otoman ; tot de aici, erau alesi

dragomanii, numiti talmaci (traducatori), de care turcii aveau nevoie in relatiile diplomatice, intrucat Coranulinterzice mahomedanilor sa invete limbi straine ; seful acestor talmaci, marele dragomanavea rangul echivalent cu al unui ministru de externe din zilele noastre

Iata asadar,influenta pe care o aveau si increderea de care se bucurau grecii din Fanar in imperiul otoman ; din randul acestora au inceput sa fie numiti in Moldova si Muntenia, domni pentru care principatele dunarene reprezentau obiectivul suprem si o incununare a carierei administrative

EMIL MOLCUT, NICOLAE TOPARCEANU, "Istoria statului si dreptului romanesc", Editura Universitatii "Titu Maiorescu", Bucuresti, 2003

EMIL CERNEA, "Contributii la istoria dreptului romanesc", Editura Universitatii "Titu Maiorescu", Bucuresti, 2001;

EMIL CERNEA, EMIL MOLCUT, "Istoria dreptului romanesc", Editura Universul Juridic, Bucuresti, 200

IOAN CHIS, "Istoria statului si dreptului romanesc", Editura A.N.I., Bucuresti, 2004;

D.V. FIROIU (coordonator), "Istoria statului si dreptului romanesc", Volumul II, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976.

M. T. OROVEANU, "Istoria dreptului romanesc si evolutia institutiilor constitutionale", Editura Cerma, Bucuresti, 1992;

VLADIMIR HANGA (coordonator), "Istoria dreptului romanesc", Vol. I, Editura Academiei, Bucuresti, 1980;

IOAN PLATON, "Istoria dreptului romanesc", Universitatea Romano-Americana, Bucuresti, 1994;

MIHAI RUJA, HOREA OPREAN, PAUL POPOVICI, "Istoria dreptului romanesc", Editura Servo-Sat, Bucuresti, 2001;

COSTICA VOICU, ION. T. AMUZA, BOGDAN STANCU, "Istoria statului si dreptului romanesc", Editura Sylvi, Bucuresti, 2001;

ELENA ARAMA, "Istoria dreptului romanesc",

FLORIN CONSTANTINIU, "O istorie sincera a poporului roman", Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1998.

"Documente privind Unirea Principatelor", Vol. I "Documente interne (1854-1857)", Bucuresti, 1961;

T.W. RIKER, "Cum s-a infaptuit Romania. Studiul unei probleme international. 1856-1866", Bucuresti, 1944.

IOAN MURARU, "Constitutiile Romaniei. Culegere", Tipografia Universitatii, Bucuresti, 1980.

MIHAI T. OROVEANU, "Istoria dreptului romanesc si evolutia institutiilor constitutionale", Editura Cerma, Bucuresti, 1992;

DAN BERINDEI, "Constituirea Romaniei. Alexandru Ioan Cuza, domnul Unirii si al reformelor", in "Istoria Romanilor", Vol. VII, t. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2003

C. C. GIURESCU, "Suprafata mosiilor manastiresti secularizate la 1863", in Studii - Revista de Istorie, an XII, nr. 2/1959

H. M. DOBROVICI, "Istoricul dezvoltarii economice si financiare a Romaniei si imprumuturile contractate, 1823-1933", Bucuresti, 1934

COSTIN MURGESCU, "Secularizarea averilor manastiresti", in "Mersul ideilor economice la romani", Vol. 2, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1994,

I.C. APOSTOL, "Cuza Voda si reforma sa in Biserica romana", Iasi, 1912

N. ADANILOAIE, D. BERINDEI, "Reforma agrara din 1864", Bucuresti, 1967

M. V. KOGALNICEANU, "Acte relative la 2 mai 1864", editia a II-a, Bucuresti, 1894

DIMITRIE BOLINTINEANU, "Viata lui Cuza Voda", Bucuresti, 1870.

GHEORGHE ROMANESCU, GHEORGHE TUDOR, MIHAI CUCU, ION POPESCU, "Istoria infanteriei romane", Vol. I, Editura Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1985,

NICHITA ADANILOAIE, "Alexandru Ioan Cuza, domnul Unirii si promotor al modernizarii armatei romane", in Revista "Lupta intregului popor", nr.1 din 1989.

STEFAN PASLARU, "Raporturi de forte si actiuni pentru mentinerea echilibrului si pacii in sud-estul Europei (1853-1878)", in "Anuar" al Institutului pentru Studii Politice de Aparare si Istorie Militara, 1997, Editura "Pro Transilvania", Bucuresti.

"Pagini din gandirea militara romaneasca. 1821-1916", Editura Militara, Bucuresti, 1969.

"Istoria gandirii militare romanesti", Editura Militara, Bucuresti, 1974

VLADIMIR HANGA, "Mari legiuitori ai lumii: Hammurapi, Iustinian, Napoleon", Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1977,

AL. HERLEA, "Quelques aspects européens de l'integration juridique et de l'unification du droi", in Revista "Le nuove frontiere del diritto e il problema del l'unificazione", II, Bari, 1979,

TITU MAIORESCU, "Discursuri Parlamentare", I, Bucuresti, 1879.

Legea pentru secularizarea averilor manastiresti din 13/25 decembrie 1863, publicata in Jurnalul Oficial al Principatelor Unite Romane, nr. 251 din 17/29 decembrie 186

Legea rurala

Codul civil de la 1864

Codul penal de la 1864

Codul de procedura civila, 1864

Codul de procedura penala, 1864