Marxismul - cea de a doua tendinta majora in gandirea economica moderna si contemporana

MARXISMUL - CEA DE A DOUA TENDINTA MAJORA IN GANDIREA ECONOMICA MODERNA SI CONTEMPORANA

1. Principalele probleme economico-sociale in Europa Occidentala

la mijlocul sec. XIX.

Marxismul a fost criticat, dar a reprezentat unul din punctele fierbinti ale gandirii moderne si contemporane.

Pentru a intelege continutul, rolul si locul ocupat de marxism, rezolvarea problemelor occidentale in sec. XIX.

. profunde crize pe plan social sec. XIX

Anglia- revolutia. industriala;

dezv. pietelor nationale si mondiale;

cresterea volumului de marfuri, comertului, operatiunilor financiar-bancare;

. incepand cu 1825:

- manifestarea crizelor economice;

franarea expansiunii economice in tarile mai putin dezvoltate;

inegalitatile sociale si nationale au dus la inmultirea criticilor la adresa liberalismului economic clasic, au impus o schimbare a gandirii economice;

2.     Gandirea lui Marx la confluenta dintre liberalismul clasic si socialismul premarxist

Marx - persoana cea mai controversata in Europa;

din familie de avocati, si-a insusit ideile burghezo-liberale, apropiindu-se de hegelienii radicali;

ca ziarist a avut o pozitie democratica si umanista;

ca intelectual a studiat diversitatea de opinii si le-a supus unei analize riguroase pentru a descoperii elementele pozitive si negative;

. Dupa cum el insusi apreciaza, intreaga sa opera se bazeaza pe 3 izvoare:

filosofia clasica germana (dialectica lui Hegel si materialismul lui Feurbah);

economia politica clasica burgheza (W. Petty, A. Smith,

D. Ricardo, J. Mille);

socialismul utopic francez (St. Simon, Ch. Fourier,

R. Owen);

. Ca om politic:

democrat convins;

optiunea-idealul socialist;

o societate mai buna si mai dreapta, fata de ce era pe timpul sau;

. Opera sa:,,Capitalul" 4 volume

-Procesulde productie capitalist-1867;

-Procesul de circulatie      a capitalului-1885;

-Procesul de ansamblu al productiei capitaliste-1849;

- Teorii asupra plusvalorii-1905-1910

In anul 1859 publica ,,Contributii la critica economiei politice"

3.     Noua metoda elaborata de K. Marx pentru cercetarea economiei moderne de piata: materialismul dialectic si istoric

Analiza facuta de Marx - a descoperit lacune si erori de perspectiva ale liberalismului clasic.

Aceste deficiente:

excese de absolutizare a metodei didacticii;

cunostinte slabe la socialistii utopici;

subaprecierea legilor obiective la romantici;

. Concluzia lui Marx

regandirea metodei de cercetare a fenomenelor economice;

sinteza a dialecticii materialiste si a materialismului istoric;

a elaborat un nou instrument metodologic;

viziunea sistemica despre societate;

abordarea dinamica a structurilor economice, prioritatea structurilor fata de comportamentul indivizilor;

independenta dintre fenomene si esenta lor;

relatia dintre elementele durabile si cele occidentale;

. Marx a mai folosit o serie de:

metode empirice si logice;

analiza si sinteza;

inductia si deductia;

comparatia, matematica, modelarea economica, ipoteza etc.

Eseu: Letonia - asezare si limite, mediul Natural, potentialul uman, economia Eseu: Viitorul geopolitic al Rusiei

. Elemente slabe ale gandirii lui Marx:

insuficient sau succint a tratat piata mondiala;

subaprecierea mediului natural si al raritatii resurselor;

rolul factorului democratic si al celui psihologic in evolutia fenomenelor economice.

4. Cateva aspecte definitorii ale economiei politice marxiste

Marx a considerat economia politica o stiinta sociala, a desprins urmatoarele aspecte esentiale:

1. sistemul categoriilor economiei de piata si legile obiective care le guverneaza;
2. teoria reproductiei simple si largite a capitalului si ciclicitatea economica;
3. concurenta pe piata mondiala si caracterul neechivalent al schimburilor economice dintre tarile cu nivele diferit de dezvoltare;
4. perspectivele economiei de piata, inevitabilitatea inlocuirii capitalismului cu socialismul;
5. analiza unor conceptii din gandirea economica a predecesorilor sai;

A.     Conceptia lui Marx despre sistemul categoriilor economiei de piata si a legilor obiective, porneste de la analiza marfii ca celula de baza a acestei economii. In spatele acestora stau producatorii lor.

. Relatia marfa-bani, are la baza agentii economici implicati in producerea si vinderea lor - Marx le numeste relatii de productie.

. Relatiile marfa sau relatiile sociale pot avea diferite denumiri si categorii sociale: marfa, valoare, bani, capital, pret, salariu, profit, renta, etc., care au un caracter istoric trecator.

O importanta esentiala o reprezinta 6 categorii: marfa, valoare, bani, pret, capital si plusvaloare, care au imbracat forma unor teorii economice: a valorii, a capitalului si a plusvalorii.

a. Teoria valorii bazate pe munca si actiunea legii valorii.

Teoria bazata pe factorul munca descoperire a liberalismului economic clasic. Marx a dezvaluit radacinile sociale ale categoriilor marfa, valoare, bani, pret si a particularitatilor actiunii legii valorii in evolutia societatii.

. Marfa - Marx - fetisismul marfii-

valoarea de intrebuintare;

valoarea/timpul pentru producerea ei;

. Aparitia banilor - Marx - marfa generala cu rol echivalent;

devine marfa insasi forta de munca;

. Marx - de acord cu ideile liberalilor clasici cu problemele legate de pret:

izvorul valorii este munca;

marimea valorii-cantitatea de munca cheltuita pentru producerea marfii;

masura acesteia este timpul de munca;

Pe aceasta baza a elaborat noi categorii economice:

timp de munca socialmente necesar;

munca vie, munca trecuta, pret productie, bani metalici, bani de hartie;

. Analizand legea valorii - concluzia este ca, pretul oscileaza in jurul pretului de productie. 

b. Teoria capitalului si a rolului lui in economia de piata.

Analizand capitalul K. Marx arata - nu numai o suma de bani;

sau suma de bunuri materiale;

o relatie de productie intre capitalisti si salariati;

. izvorul capitalului - valoarea acumulata -

. rolul de comanda al capitalistilor influenteaza toate deciziile;

. analizand structura capitalului il clasifica in doua feluri:

capital constant;

capital variabil;

dupa modul de circulatie:

capital fix;

capital circulant;

. K. Marx introduce categoria economica de compozitie organica a capitalului - realizeaza modelul de functionare al economiei de piata, adica procesul reproductiei capitalului social.

c. Teoria plusvalorii si a formelor ei concrete.

Veniturile celor bogati, au ca izvor valoarea nou creata de muncitori a fost aratata si de liberalii clasici - renta, profit, supravaloare, plusvaloare etc.

K. Marx - plusvaloarea este diferenta intre valoarea nou creata de muncitori si salariul primit de acestia, ea reprezinta scopul activitatii capitaliste - stimulent, principalul mobilizator.

analizeaza munca fizica si intelectuala;

K. Marx - salariul pret al fortei de munca, ca marfa.

Caile de sporire a plusvalorii:

prelungirea timpului de munca;

ziua de munca, 8 ore;

K. Marx - procesul de ansamblu al productiei capitaliste.

productie, repartitie, schimb, consum;

Explica - profitul, renta, dobanda bancherilor.

B. Analiza societatii la nivel macroeconomic, fundamenteaza teoria reproductiei simple si largite si ciclicitatea economica.

Contributii

impartirea produsului social total si a venitului national;

mijloacele de productie si bunuri de consum;

capitalul constant si capitalul variabil;

Analiza macroeconomica - K. Marx :

aceasta teorie are o importanta stiintifica incontestabila,  imbina analiza cantitativa, respectiv modelarea economico-matematica a reproductiei sociale, cu analiza calitativa;

limitele deciziilor individuale ale agentilor economici;

rolul progresului tehnico-stiintific in analiza reproductiei largite - de aici, contradictiile intre caracterul organizat al productiei la nivelul intreprinderii si anarhia ce domneste in societate, cresterea nelimitata a productiei si caracterul limitat al consumului;

intre capitalisti si muncitori;

pe termen lung, ciclicitatea economica si periodicitatea crizelor economice.

C. Analiza pietei mondiale, idei esentiale:

. Tendinta tarilor dezvoltate spre o expansiune externa, caredetermina contradictii si chiar conflicte intre state, la nivel mondial.

Politica externa a diferitelor state are la baza starea lor interna, cat si o conjunctura mondiala.

Structura eterogena a economiei mondiale determina, ca schimburile economice pe piata mondiala sa aiba anumite particularitati.

K. Marx - analiza economica mondiala aduce doua contributii:

teoria schimbului neechivalent intre tarile inegal dezvoltate din punct de vedere economic;

rezultatele practice ale celor doua forme de politica economica: liberul schimb si protectionismul.

Schimburi neechivalente, datorita diferentelor de productivitate a muncii nationale, tarile agrare sunt exploatate de tarile industrializate pe calea comertului exterior.

D. Conceptia lui K. Marx privind perspectivele economiei moderne de piata

. Se bazeaza pe disfunctii si ipoteza inlocuirii cu o forma superioara de organizare economico-sociala, bazata pe proprietatea colectiva sau comuna asupra mijloacelor de productie.

. El a aderat la teza democratica si umanista, elaborata in sec. XVI-XVIII, coincide cu crezul lui politic; economia capitalista- alienarea, instrainarea.

. Teza lui infirmata de practica sociala.

Dintre slabiciunile lui K. Marx

subaprecierea capacitatii de adaptare a proprietatii private la noile practici sociale;

preluarea cu usurinta a unor deziderate generale de la precedesorii sai;

insuficienta clarificare a obiectivelor infaptuirii revolutiei socialiste, instaurarea dictaturii proletariatului;

perioada de tranzitie de la capitalism la socialism - ulterior de la socialism la capitalism;

disparitia productiei de marfuri in socialism.

Ulterior in unele tari trecerea la socialism:

abuzuri voluntariste;

dogmatism pe plan teoretic;

totalitarism in politica si economie;

costurile trecerii la socialism a indepartat opinia publica de socialism, pregatind terenul pentru revenirea la economia libera de piata, descentralizata, bazata pe libera initiativa a agentilor economici si limitarea interventiei statului in economie.

E. Critica economiei politice considerata de K. Marx, conditia progresului in gandirea economica.

Aceasta investigatie - lucrarea ,, Teorii asupra plusvalorii".

K. Marx - accent pe istoricul analizei catorva categorii economice: valoarea - cheia oscilatiei pretului; plusvaloarea si formele ei.

Face analiza - mercantilisti- circulatia monetara;

economistii liberali- cunoasterea stiintifica a economiei moderne: W. Petty, J. Locke, D. Hume, B. Franclin;

fiziocratii- analiza in profunzime a contributiei teoretice:

A.       Smith, D. Ricardo; in problemele de microanaliza, macroanaliza si mondoanaliza.

5. Destinul istoric al teoriei si doctrinei economice marxiste.

Dupa Paul Samuelson, K. Marx ramane unul dintre gigantii gandirii economice moderne, alaturi de Smith si Keynes.

. Mesajul democratic - contestatar - adeziunea;

intelectualilor apropiati maselor populare;

social-democratilor;

dezidenti din gandirea conventionala.

. Simpatia fata de marxism creste dupa primul razboi mondial - primele revolutii.

. Indepartarea de opera originala a lui K. Marx:

deformarea acesteia;

apologia triumfalista;

dogmatism care a evoluat spre totalitarism;

. Diferite pozitii ale ganditorilor asupra operei lui K. Marx:

atitudini extremiste;

altii au luat in deradere performantele;

altii au cautat sa o transforme intr-o ,,credinta";

D-na Joan Robinson, reprezentanta scolii britanice de la Cambridge, arata:

. daca K. Marx ar fi fost studiat cu atentie, economistii contemporani, ar fi fost scutiti de o mare pierdere de timp;

. este o prostie sa respingi o analiza, pentru ca nu esti de acord cu cel care a formulat-o.

J. A. Schumpeter apreciaza ansamblul viziunii economice a lui K. Marx:

izvorul unei incantari intelectuale;

unul dintre cei mai mari economisti ai lumii moderne;

Partea vulnerabila

trecerea de la capitalism la socialism;

maturizarea socialismului;

esecul inregistrat de economia tarilor socialiste.