Jalaluddin Muhammad Akbar

Jalaluddin Muhammad Akbar sau Akbar cel Mare (n. 15 octombrie 1542 la Umarkot, Madhya Pradesh, †d. 15 octombrie 1605 la Agra) este Mare Mogul in Imperiul Mogul intre anii 1556-1605. Este succesorul tatalui sau, Nasir ud din Muhammad Humayun, si, impreuna cu Ashoka, se numara printre cei mai insemnati stapanitori mongoli ai Indiei.

Biografia

In tinerete, in perioada regentei, l-a avut ca tutore pe Bairam Khan. Imperiul Mogulilor se afla in acel timp intr-o criza serioasa, mogulul avand sub control numai orasul Delhi, cu unele localitati din regiune.
Akbar, impreuna cu tutorele sau, inving in batalia a doua de la Panipat (1556) pe Hemu, un ministru al lui Suri. In octombrie 1556, Akbar ocupa Delhi, declarandu-l independent.
In anul 1560 preia conducerea de la regentul Bairam Khan, iar in 1561 permite ca fratele sau, Adham Khan, sa fie ucis de tabara opusa.
Ajungand la putere, intreprinde o serie de incursiuni razboinice, incununate cu succes.
In aceste razboaie foloseste elefanti de lupta, o cavalerie mobila si usoara, tunuri de artilerie, muschetari si o trupa de recunoastere (pionieri).
Trupele sale militare erau antrenate si in perioadele de pace, prin actiuni de vanatoare.
In multe ciocniri militare participa personal la lupta, dand dovada de iscusinta si curaj.
Diplomatia lui consta in tratarea cu marinimie a adversarului invins, cu scopul de a-l castiga ca aliat. Cu aceeasi diplomatie incheie casatorii, asigurandu-si aliati puternici .
De partea raiputilor, adversarii lui Akbar, erau conducatorul rana Udai Singh (reg. 1537-1572) si conducatorul merawar Pratap Singh (reg. 1572-1597). In 1567-1568, Akbar ataca Chitor. Udai Singh se retrage si intemeiaza Udaipurul.
Dupa cucerirea Chitorului, Akbar permite ca populatia locala sa fie macelarita fara rost.
Cu toate ca grosul trupelor raipute n-a capitulat niciodata in fata lui Akbar, acesta izbuteste sa atraga de partea sa o parte din conducatori (de ex.Raja von Amber).
Pana in anul 1580, Akbar reuseste sa intemeieze un imperiu stabil in nordul Indiei, care se intindea de la orasul Kabul pana in provincia Bengal.
Imperiul este amenintat de doua rascoale mari: a nobililor musulmani afgani si a turco-mongolilor. Acestia voiau sa-l aduca pe tron pe fratele lui vitreg, Hakim, print de Kabul.
Aceste razvratiri au loc intre anii 1580-1581. Akbar recucereste personal orasul Kabul.
Din izvoarele istorice reiese ca nemultumirile erau mai putin de natura religioasa, ci mai mult provocate de regimul central, care favoriza unele grupe etnice.
In anii 1564 si 1580 (Dshisja), Akbar scuteste de impozit religios pe cei de alta religie decat cea musulmana, acordand multe drepturi calaretilor hindu. Kabul fiind condus de un hindu, Akbar cauta sa evite o noua revolta in oras, casatorindu-se cu printese hindu.
Operele musulmane ca, de exemplu, Mahabharata, au fost traduse in limba hindu de musulmanul ortodox Badauni, acesta fiind sarbatorit la curte, unde limba oficiala era cea persana.
Inainte de moartea lui Akbar apar conflicte generate de rivalitatea dintre Akbar si fiul sau cel mare, Selim (Jahangir). Acesta il ucide pe ministrul Abu Fasl si porneste contra orasului Agra. La interventia femeilor, se ajunge la o impacare (1602-1603) .
Cu toate ca Akbar voia sa-l indeparteze de la tron pe fiul sau Selim, nu are de ales, deoarece ceilalti doi fii ai sai sunt decedati.

Cultura

Diwan-i-Khas, Hala privata de audienta din Fatehpur Sikri

In 227 i.Hr., Kleomenes III da o lovitura de stat. el a inlaturat eforatul, pe motiv ca Lykurgos nu.l instituise. A exilat 80 mari propietari funciari dintre cei mai importanti, a sters datoriile si a redistribuit pamanturile. A restaurat constitutia lui Lykurgos si vechile regulamente si concepte militare. Politica lui Kleomenes III a du la o crestere considerabila a fortei militare a Saprtei, dupa parerea lui Bengtson, programul sau intern a constituit premisa pentru activizarea politicii externe spartane, al carei tel consta in instituirea hegemoniei spartane asupra Peloponesului. Trebuie spus ca surcele privitoare la Kleomenes III si reformele sale sunt contradictorii. Plutarch se intemeiaza pe relatarea lui Phylarchos, care era favorabil lui Kleomenes. Existau informatii si la Polybios, care are ca sursa pe Aratos, strategul Ligii Ahaice si adversarul lu Kleomenes III.

Plutarch, Kleomenes 18 subliniaza ca regele spartan se imagina drept un Lykurgos sau un Solon. El era asistat de filosoful stoic Sphairos. Kleomenes si-a organizat o armata dura, cu o instructie severa, pe care o opreste de la jaf, si inarmata dupa model macedonean. El va cuceri in 226 i.Hr. Mantineea si Tegeea, infrangand Liga Ahaica la Hekatombaion (Plutarch, Kleomenes 14; Aratos 39). In fata acestei primejdii, Liga se va alia cu Antigonos Doson. Regele spartan continua ofensiva si se pare ca in 225 i.Hr. cucereste Argosul, inamicul secular al Spartei. Aratos reuseste sa cucereasca Argosul, ceea ce a facut ca si alte orase cucerite de Kleomenes sa revina la Liga Ahaica. In contextul ostilitatilor, Antigonos Doson reia Akrokorinthos, pierdut in 241 i.Hr. in fata lui Aratos, dar care nu mai poate reactiona. In acelasi an, regele macedonean, in buna traditie a predecesorilor sai, intemeiaza o noua Liga Hellenica: Achaia, Epyr, Akarnania, Phokaia, Lokroi, Boetia, Eubeea. Liga reprezinta o alianta generala defensiva si ofensiva sub hegemonia macedoneana (Polybios 2. 54, 4.9; 11.5). Trebuie precizat ca liga e alcatuita din confederatii si nu din cetati. Membrii ei isi pastrau autonomia, iar deciziile sunt executorii doar cu acordul cetatilor, ceea ce, remarca Polybios 4. 26, paraliza orice actiune concreta. Antigonos Doson il infrange in iulie 222 i.Hr. pe Kleomenes III la Sellasia (Polybios 2. 65-9). Reg

Pe langa talentele sale militare, Akbar era un filozof si un ganditor. Cu toate ca Badauni il numeste cu dusmanie gunoiul Islamului, pe Akbar l-a preocupat o viata intreaga cautarea credintei adevarate. Gandirea lui toleranta este numita de musulmani Sufism si de hindu Bhakti, Sikhismus.

El a chemat la curte reprezentanti ai diferitelor religii, printre care si pe iezuitii portughezi, ca de exemplu Rodolfo Acquaviva din Goa.
In 1579, a tinut personal o predica in moschea din Fatehpur Sikri.
Toleranta lui fata de diferitele religii din Imperiu ii asigura stabilitatea domniei.
Pe langa acestea, Akbar este interesat de muzica. La curtea sa este adus Mian Tansen (1562), un muzician hindu cu renume legendar. Dovedeste interes si pentru arhitectura, facand planul unei noi capitale (1569-1576) in Fatehpur Sikri, situat in Casmir, localitate aproape nelocuita in zilele noastre.