Inceputurile vietii politice moderne. Constitutiile din Romania

Inceputurile vietii politice moderne. Constitutiile din Romania

In anul 1866, au loc doua evenimente importante in dezvoltarea politica a Romaniei moderne:

a)    Inscaunarea unui print strain

b)    Adoptarea unei constitutii liberale.

Detronarea lui Al. I. Cuza in februarie 1866, de pe tronul Principatelor Unite punea Romania intr-o situatie dificila deoarece Unirea fusese recunoscuta doar pe timpul domniei lui Cuza. Rusia si Turcia cer separarea si ocupatia militara, iar Puterile garante sunt extrem de ingrijorate datorita tendintelor republicane si de independenta a romanilor.

Pe plan intern, liberalii si conservatorii formeaza un guvern provizoriu si o locotenenta domneasca.

Singura solutie eficienta si sigura pentru stabilitatea politica si sociala era aducerea unui print strain pe tronul tarii. Astfel, cu sprijinul Frantei este adus in tara Carol de Hohenzollern Sigmoringen, nepotul regelui Prusiei si var cu Napoleon al III-lea.

La 10 mai 1866, Carol intra i Bucuresti unde este proclamat domn de catre Adunare si jura in fata acesteia sa pastreze legile Romaniei, drepturile si integritatea sa.

Adunarea constituita care a fost aleasa in aprilie 1866, adopta noua Constitutie promulgata de domn la 1 iulie 1866.

Caracteristicile Constitutiei din 1866:

Este realizata pentru prima data de fortele politice romanesti, este o constitutie interna romaneasca promulgata fara aprobarea Marilor Puteri.

Este alcatuitadupamodelul belgian, al constitutiei belgiene din1831 recunoscuta pentru caracterul ei democratic liberal.

Prevederile constitutiei din 1866:

Numele statului este Romania.

Suveranitate nationala

Forma de guvernamant este monarhia constitutionala.

Guvernarea reprezentativa si responsabila.

Principiul separarii puterilor in stat: domnia este ereditara iar Adunarea reprezentativa/Parlamentul este bicameral Adunarea Deputatilor si Senatul si este ales prin vot cenzitar.

Responsabilitatea ministeriala

Libertati si drepturi cetatenesti:

o Libertatea constiintei o Libertatea invatamantului o Libertatea presei

o  Libertatea intrunirilor si asocierilor

Principiul separarii puterilor in stat: Puterea executiva - este detinuta de domn. Atributiile acestuia erau multiple:

numeste si revoca ministrii

are drept de amnistie politica

numeste si confirma in toate functiile publice

are drept de a bate moneda

este seful suprem al armatei

are dreptul de a dizolva Parlamentul

dispune de dreptul de veto

acorda distinctii si decoratii

Guvernul exercita alaturi de domn puterea executiva.

Puterea legislativa. Elementul cheie al constructiei institutionale il constituia bicameralismul. Senatul in cele din urma acceptat de legiuitori avea drept caracteristici:

doua colegii (mai ridicat ca si varsta eligibilitatii) - mandat mai lung si institutia senatorilor de drept (mostenitorul tronului, mitropolitul, episcopul)

senatul era asociat intregului proces legislativ.

Atributiile:

drept de initiativasi sanctiune a legilor.

Drept de interpelare.

Acorda sau retrage increderea sa guvernului.

Adunarea Deputatilor discuta si voteaza bugetul.

In fine, constitutia definea statutul puterii judecatoresti care se exercita prin:

Curti de judecata.

Tribunale.

Instanta Suprema este Inalta Curte de Casatie.

Prin constitutie registratorilor li se garanta inamovibilitatea, constituirea juriului (pentru crime, delicte politice si de presa) si interdictia organizarii oricaror comisii sau tribunale exceptionale.

Pana la sfarsitul Primului Razboi Mondial, constitutia din 1866 a fost revizuita de mai multe ori.

Sistemul electoral era bazat pe vot cenzitar, pentru Adunarea Deputatilor 4 colegii iar pentru Senat 2 colegii.

Importanta Constitutiei din 1866, a creat cadrul necesar functionarii institutiilor moderne, a reglementat statutul monarhiei in Romania. Nu in ultimul rand, Constitutia din 1866 a fost perceputa pe plan extern ca o manifestare a independentei, prin ereditatea domniei si atributiile unui domn suveran, depasind statutul de autonomie recunoscut prin tratatele

internationale. In Constitutie nu se amintea nimic de suzeranitatea otomana si de garantia electiva a puterilor europene.

Constitutia din 1923

Constitutia Romaniei Mari, la sfarsitul Primului Razboi Mondial, a creat un nou cadru teritorial, demografic si social - economic care necesita adoptarea unui nou act constitutional.

Principiile constitutiei din 1923:

Principiul suveranitatii nationale. Regatul Romaniei era declarat stat national unitar si indivizibil, teritoriul sau fiind inalienabil. De asemenea puterea in statul roman apartinea natiunii.

Principiul separarii puterilor in stat: Puterea executiva, Puterea legislativa si Puterea judecatoreasca.

Puterea executiva era exercitata de catre Rege si Guvern, care avea raspundere politica fata de Parlament, raspundere penala fata de Curtea de Casatie si Justitie si nu in ultimul rand raspundere civila.

Regele si Guvernul conduc activitatile curente ale statului. Regele:

Numeste seful guvernului

Are dreptul de a elabora reglementarile pentru aplicarea legilor.

Este seful armatei

Are drept de a bate moneda

Are drept de gratiere si amnistie.

Orice act al regelui trebuie contrasemnat de un ministru care-si asuma astfel raspunderea.

Puterea legislativa este exercitata de Rege si Parlament care aveau drept de legiferare.

Parlamentul este ales prin vot universal - minoritatile sunt reprezentate de drept in Parlament.

Regele si Parlamentul au:

Initiativalegislativa; pentru intrarea in vigoare a legilor este nevoiede acordul ambelor institutii.

Puterea judecatoreasca - Curtea de Casatie si Justitie este institutia suprema in judecata. Se pronunta cu privire la constitutionalitatea legilor.

Judecatorii sunt inamovibili.

Constitutia din 1923 inscria si o serie de drepturi si libertati democratice:

Egalitatea tuturor in fata legii.

Desfiintarea privilegiilor de clasa.

Libertatea muncii.

Libertatea constiintei si a invatamantului.

Libertatea presei.

Garanta libertati individuale.

Ca importanta, Constitutia din 1923, este cea mai inaintata constitutie din istoria de pana atunci a Romaniei si una dintre cele mai avansate din Europa.

Constitutia din 1923 a asigurat functionarea regimului democratic din Romania.

Constitutia din 1938

Elaborata de reputatul jurist al perioadei interbelice Istrate Micescu, constitutia carolista - 1938 se intemeia pe critica regimului de partide si pe doctrina corporatismului. Monarhia autoritara a lui Carol al II-lea va duce la sfarsitul regimului Parlamentar. Politica dusa de Carol al II-lea in perioada 1930 - 1937 i-a oferit posibilitatea sa-si realizeze obiectivul politic propus si anume preluarea efectiva a puterii de stat.

La 28 decembrie 1937, regele il insarcineaza pe Octavian Goga (presedintele Partidului National Crestin) cu formarea noului guvern. Scopul nu era altul decat aducerea la putere a unui partid mai slab, oferindu-i timp suficient regelui pentru pregatirea instaurarii regimului personal. Astfel Carol al II-lea a intocmit guvernul Goga cu un guvern consultativ condus de Patriarhul Miron Cristea. In etapa urmatoare va adopta masuri in vederea consolidarii puterii.

Conform constitutiei din 1938 februarie, regele devine un factor politic activ, participand efectiv la activitatea de guvernare.

Conform constitutiei din 1938 atributiile regelui erau:

Detine puterea legislativa

Sanctioneaza si promulga legile

Are initiativa legislativa

Detine puterea executiva

Convoaca parlamentul

Numeste si revoca ministrii

Poate sa guverneze prin decrete-lege

Se numeste formal principiul separarii puterilor in stat. Este cert ca in anii 1938-1940, regimul personal al lui Carol al II-lea a modificat raportul de forte dintre puterile statului, anuland dreptul de control reciproc si a eliminat garantiile care protejau libertatile individuale.

Constitutiile Comuniste 1948-1965

Regimul comunist in Romania (perioada Gheorghe Gheorghiu Dej - 1947-1965)

Dupa proclamarea Republicii Populare Romane (RPR) - 30 decembrie 1947 s-a trecut la institutionalizarea comunismului prin transformarea treptata a societatii romanesti dupa modelul stalinist. Baza

juridica este asigurata prin constitutia din 1948 si constitutia din 1952, aceasta din urma copiind constitutia stalinista din 1936.

Sublinia rolul conducator al Partidului unic de stat

Principiul de baza al puterii de stat era Dictatura proletariatului

Exercitarea puterii prin intermediul organelor de stat, care erau cuprinse intr-un sistem

centralizat, ierarhizat.

In fapt, toate institutiile de stat erau subordonate fata de partid. In 1965 este anul schimbarii liderului politic, succesiunea lui Gh.

Gh.-Dej fiind preluata de Nicolae Ceausescu.

Bibliografie: manualul de istorie pentru clasa a XII-a autor Zoe Petre, editura Corint, Istoria Romanilor - Vlad Georgescu, Ed. Didactica si Pedagogica.