Al doilea razboi mondial (1939-1945) - declansarea razboiului si primele operatiuni militare

Obiective

Elucidarea cauzelor ce au dus la declansarea celui de-al doilea razboi mondial si la esecul politicii de securitate colectiva promovata de Societatea Natiunilor.

Evocarea obiectivelor urmarite de statele agresoare si planurile ce le insoteau.

De a prezenta conditiile in care s-a creat Coalitia Antihitlerista si rolul documentelor programatice elaborate de Aliati.

Formarea deprinderilor de analiza comparata a evenimentelor din perioada celui de-al doilea razboi mondial.

De a urmari rolul conferintelor interaliate din perioada razboiului in organizarea postbelica a ordinii mondiale, aplicand metoda analizei si sintezei.

Cuvinte cheie: Germania, Planul alb, tratat de neagresiune, blitzkrig, razboi ciudat, Wermaht, Planul Barbarossa, Carta Atlanticului, Coalitia antihitlerista, Declaratia Natiunilor Unite, operatia Overlord, acordul de procentaj, Conferinta de la Teheran, Ialta, Potsdam, bomba atomica.

Introducere

Prin sistemul de tratate de la Versailles, comunitatea mondiala a intentionat sa evite pe cat era posibil o noua conflagratie mondiala. Evolutia evenimentelor in primul deceniu postbelic a demonstrat existenta unor forte politice care doreau modificarea statu-quo-ului stabilit prin tratate, revizuirea lor. In anii '30 pe arena mondiala tot mai multe state isi manifesta tendintele revizioniste si revansarde. Continentul european nu a reusit sa evite pericolul unei conflagratii, debutul fiind razboiul civil din Spania. Atitudinea marilor puteri a fost diferita: Marea Britanie si Franta au ocupat o pozitie de neamestec in afacerile interne ale Spaniei, pe cand alte state, Germania, Italia, Uniunea Sovietica au intervenit destul de active. In perioada urmatoare tendintele revizioniste s-au intentit, Germania nazista a incalcat deschis clauzele militare ale Tratatului de la Versailles.

Un loc deosebit in geneza celui de-al doilea razboi mondial ii revine Acordului de la Munchen, semnat la 29-30 septembrie 1938 de guvernele Marii Britanii, Frantei, Germaniei si Italiei, conform caruia Cehoslovacia a fost cedata agresorilor si in curand ea a incetat sa mai existe ca stat. Acordul de la Munchen a devenit apogeul politicii de conciliere promovata de statele occidentale fata de Germania.

Polonia a fost urmatoarea tara fata de care Germania avea pretentii teritoriale. Reprezentantii Reichului au cerut polonezilor «returnarea» orasului-port Danzig si a coridorului care ar fi unit acest oras cu Germania si Prusia Orientala. Aceste cereri au fost respinse de guvernul polonez, care miza pe sprijinul Marii Britanii si Frantei in cazul unui atac din partea Germaniei, sperand ca Polonia nu va fi sacrificata dupa modelul Cehoslovaciei. In cazul Poloniei, Germania nazista a reusit sa ajunga la o noua impartire cu Uniunea Sovietica, care a fost absenta la Munchen. Astfel, ambitiile revizioniste germane au contribuit la declansarea unui razboi care se va transforma in anii urmatori intr-unul mondial.

Declansarea razboiului si primele operatiuni militare

La 1 septembrie 1939, invadarea de catre trupele germane a teritoriului polonez a declansat cel de-al doilea razboi mondial (1939-1945). Ordinea politica mondiala, consacrata juridic prin tratatele semnate la Conferinta de pace de la Paris (1919-1920), a fost incalcata.

Care au fost cauzele ce au dus la declansarea razboiului? Istoricul Eric Hobsbawm mentionaza ca secolul al XX-lea a fost marcat de razboi, a trait si a gandit in termenii razboiului chiar si atunci cand tunurile si bombele nu exploadau. Istoricul A.J.P.Taylor, la randul sau, considera ca originele celui de-al doilea mondial sunt controversate. Printre sursele conflictului se regasesc esecurile organizarii postbelice a lumii: lipsa de coeziune a Marilor puteri la Conferinta de la Paris; neimplicarea SUA in aplicarea si respectarea propriilor principii; politica promovata de noua putere a Rusiei sovietice precum si politica revizionista si revansarda promovata de Germania, careia i s-a alaturat Italia, Japonia si alte state mai mici.

Printre autorii morali se inscrie Adolf Hitler, creatia Versailles-ului si, pe de alta parte, creatia ideilor comune ale Europei contemporane. Mai mult decat atat, el a fost creatia istoriei germane si a prezentului german. "Hitler a fost - mentioneaza istoricul A.J.P.Taylor - placa de rezonanta pentru natiunea germana". Conducatorul U.R.S.S., I.V.Stalin, este si el, la randul sau, unul dintre autorii morali ai conflictului, prin semnarea pactului din 23 august 1939.

Prin atacarea Poloniei a fost pus in aplicare Planul alb, avizat de Hitler inca la 11 aprilie 1939. Initial, Italia si-a proclamat neutralitate, urmata de Japonia, apoi SUA. La 6 septembrie 1939 aceeasi pozitie a fost adoptata si de Consiliul de Coroana al Romaniei. In schimb, Franta si Marea Britanie au pus in aplicare garantiile acordate Poloniei in primavara si au declarat razboi Germaniei.

Atacul asupra Poloniei punea in aplicarea razboiul fulger - blitzkrieg-ul, armata poloneza fiind scoasa practic din lupta dupa primele zece zile. La 17 septembrie 1939, Stalin, punand in practica prevederile protocolului secret din 23 august, ordona atacarea Poloniei dinspre Est. Dupa ocuparea unei parti din teritoriul polonez, Uniunea Sovietica se indreapta in directia Nord-Vest, respectiv spre vecinii din zona baltica si Finlanda. Tratatele incheiate intre 29 septembrie si 10 octombrie cu Estonia, Letonia si Lituania, au creat cadrul propice pentru ocuparea lor de catre Armata Rosie, pentru stabilirea unui "cap de pod" in vederea ofensivei in directia Finlandei, atacata la 30 noiembrie 1939. Liga Natiunilor a declarat Uniunea Sovietica stat agresor si la 14 decembrie aceasta a fost exclusa din Liga.

Pe Frontul din Vest, atat trupele Wermachtul-lui, cat si cele ale francezilor si englezilor nu s-au antrenat in miscari consistente, situatia mentinandu-se pana la 9 mai 1940. Aceasta liniste relativa a fost catalogata drept "razboi ciudat", ceea ce inseamna de fapt lipsa unor actiuni militare ale partilor implicate in conflict.

Dupa blitzkrig-ul purtat in directia Vest, urmatoarea tinta va fi Franta, care va capitula la 22 iunie 1940. Germanii au tinut sa semneze armistitiul in acelasi vagon unde ei capitulasera in 1918, la Compiègne.

Urma un alt obiectiv - ocuparea Angliei, operatiune dificila ce implica resurse militare importante. Ofensiva, inceputa la 8 august 1940 printr-un atac al flotei aeriene germane Luftwaffe, a declansat o riposta engleza. Dupa atacul masiv asupra Londrei din 10 mai 1941, Hitler a abandonat ideea debarcarii in Marea Britanie.

O alta zona care dupa capitularea Frantei a atras atentia dictatorilor de la Berlin si Moscova a fost cea a Balcanilor si Sud-Estul Europei.

In 1940, Romania a fost prima victima fiind "silita" sa cedeze Basarabia si Nordul Bucovinei si partea de Nord-Vest a Transilvaniei. In aceste conditii, odata cu disparitia Romaniei Mari, noua conducere de la Bucuresti - maresalul Ion Antonescu - se va ralia la puterile Axei.

Turcia si-a declarat neutralitatea, statut pe care a reusit sa-l mentina pe parcursului conflagratiei mondiale. Soarta Greciei a fost hotarata de armata italiana, care a atacat-o la 28 octombrie 1940, sprijinita apoi de cea germana, desi Grecia isi proclamase anterior neutralitatea. La 25 martie 1941, Iugoslavia a aderat la Pactul Tripartit. La Belgrad se produce o lovitura de stat, iar noua conducere proclama neutralitatea Iugoslaviei. Germania declanseaza un atac in directia Belgradului, fiind sprijinita de trupele bulgare si ungare. Dupa capitularea Iugoslaviei la 17 aprilie, statul iugoslav este dezmembrat, iar Croatia isi proclama independenta, la 13 aprilie, sub domnia ducelui de Spoleto. Intregul teritoriu al tarii a fost cuprins de o ampla miscare de partizani, dar rezistenta era divizata: o parte era condusa de comunistul Tito, alta de colonelul Mihailovici, liderul cetnicilor.

Planul Barbarossa

La 18 decembrie 1940, Hitler a semnat directiva nr. 21, cunoscuta sub numele Planul Barbarossa, ce avea drept obiectiv invadarea U.R.S.S.. Conform acestui plan, trupele germane, prin metoda blitzkrig-ului, trebuiau sa lichideze fortele principale ale trupelor sovietice din Rusia Occidentala.

Hitler a declansat la 22 iunie 1941 cea mai mare operatiune militara a epocii contemporane, mobilizand circa trei milioane de soldati germani, sprijiniti de aliati din Romania, Italia, Finlanda si Ungaria. Documentele publicate de istoricii rusi dupa 1992 demonstreaza ca a existat si un Plan operativ de razboi al U.R.S.S., elaborat in mai 1941, conform caruia Moscova la randul sau, pregatea un atac in directia Germaniei, pentru a elibera tarile europene de nazism. Termenul-limita de incepere a actiunilor era iulie 1941.

In primele luni, « razboiul fulger » a permis trupelor naziste sa cucereasca un intins teritoriu sovietic. Armata Rosie a inregistrat o serie de esecuri ce se datorau mai multor cause: consecintele sistemului politico-ideologic, instaurat de bolsevici; faptul ca U.R.S.S. se pregatea de un razboi de ofensiva si nu de defensiva, Armata Rosie nu era pregatita sa reziste in fata unui asemenea atac. Prima infrangere, armata germana o inregistreaza langa Moscova la inceputul lunii decembrie 1941, cand trupele sovietice au reusit sa treaca la contraofensiva.

Referat: Marile calde si marile reci Lucrare: Orasul Hirlau - istoric, asezare; vecini

Inceputul razboiului germano-sovietic a creat conditii pentru constituirea coalitiei antihitleriste. Premierul britanic, Winston Churchill, a anuntat imediat sprijinul Angliei pentru Uniunea Sovietica, iar la 13 iulie era semnat un tratat intre cele doua puteri. Carta Atlanticului, semnata de Churchill si Roosevelt la 14 august, va prefigura Marea Alianta. Uniunea Sovietica a aderat la Carta Atlanticului la 24 septembrie 1941.Sprijinul aliatilor s-a materializat in toamna anului 1941, cand la Moscova a fost semnat un protocol prin care Marea Britanie si SUA se angajau sa aprovizioneze cu material de razboi Uniunea Sovietica in urmatoarele noua luni. La 1 ianuarie 1942, la Washington, 26 de state au semnat "Declaratia Natiunilor Unite".

Intre 10 ianuarie-2 februarie 1943 Armata Rosie a reusit sa invinga armata germana in zona orasului Stalingrad, cea mai mare infrangere suferita pana in acel moment de Hitler.

Conferinta interaliata de la Teheran

Prima Conferinta a sefilor de guverne a U.R.S.S., S.U.A. si Marea Britanie a avut loc intre 28 noiembrie si 2 decembrie 1943 la Teheran. Conferinta avea scopul de a examina: coordonarea eforturilor aliatilor in lupta impotriva Germaniei si satelitilor ei; colaborarea postbelica si asigurarea unei paci trainice. A fost adoptata "Hotararea militara a Conferintei de la Teheran", conform careia operatia Overlord urma sa inceapa in mai 1944. La Conferinta s-a discutat problema viitorului Germaniei, Roosevelt propunand dezmembrarea ei in cinci state autonome, Churchill a sustinut planul sau de constituire a Confederatiei dunarene din care sa faca parte Austria, Ungaria si teritoriile de Sud ale Germaniei. Stalin a respins planurile celor doi, considerand ca Austria si Ungaria trebuie sa fie state independente.

Cel de-al doilea front a fost dechis de anglo-americani la 6 iunie 1944, in Normandia (Franta de Nord). Dupa debarcarea in Normandia trupele anglo-americane au realizat un sir de operatiuni reusite. La sfarsitul lunii septembrie anglo-americanii au eliberat aproape in intregime Franta si Belgia. In paralel, operatiunile aliatilor in Vest erau sustinute de ample operatiuni militare ale Armatei Rosii in Estul continentului. Operatia Iasi-Chisinau a avut drept rezultat lichidarea grupului de armate "Ucraina de Sud", reocuparea teritoriului romanesc dintre Nistru si Prut si inaintarea Armatei Rosii peste Prut. La 23 august 1944, Romania a iesit din randurile Axei si a luat decizia de a se alatura Natiunilor Unite. Decizia regelui Mihai I a contribuit la prabusirea frontului german din Balcani, fiind deschis drumul spre Sofia, Belgrad, Viena, Budapesta, iar trupele romane au completat efectivul Natiunilor Unite cu jumatate de milion de ostasi, cu petrol si produse alimentare.

Bulgaria n-a trimis trupe pe Frontul de Est, dar a fost una dintre aliatele Germaniei. La 5 septembrie 1944, U.R.S.S. a declarat razboi Bulgariei, iar la 6 septembrie, trupele Armatei Rosii au intrat pe teritoriul ei. La 9 septembrie, guvernul a fost inlaturat, fiind impus un guvern comunist, care a anuntat aderarea Bulgariei la Coalitia antihitlerista.

Guvernul finlandez a declarat ca este de acord sa semneze armistitiul la 4 septembrie 1944, rupe relatiile cu Germania si inceteaza razboiul cu U.R.S.S.

Dupa Finlanda singurul aliat al Germaniei ramasese Ungaria. Luptele de pe teritoriul ei au fot crancene si au durat pana in aprilie 1945.

Iugoslavia a fost eliberata de Armata Populara de Eliberare, sprijinita de Armata Rosie. In aceste conditii germanii au fost siliti sa-si retraga trupele din Grecia si Albania.

In octombrie 1944, premierul britanic Winston Churchill a intreprins o vizita la Moscova pentru a discuta problema Poloniei si situatia din Balcani. Pentru a reglementa situatia din aceasta zona, Churchill a propus delimitarea sferelor de influenta a Uniunii Sovietice si a Aliatilor, propuneri care se regaseau in asa-numitul "acord de procentaj": "Romania - Rusia-90 %; altii - 10%; Grecia: Marea Britanie in acord cu SUA- 90 %, Rusia - 10 %; Iugoslavia: 50 % - 50 %; Ungaria: 50 %- 50 %; Bulgaria: Rusia - 75%, altii 25 %".

Conferinta de la Ialta - 4-11 februarie 1945

La inceputul anului 1945, razboiul intra deja in faza finala. Existau o serie de probleme ce trebuiau rezolvate in cadrul unei noi intalniri ale celor "trei mari". Conferinta a avut loc in perioada 4-11 februarie 1945 la Ialta (U.R.S.S.). Printre probleme majore abordate in cadrul Conferintei se afla : statutul postbelic al Germaniei, zonele de ocupatie si participarea Frantei cu propria zona, problema Poloniei, care era una « de onoare » pentru Churchill si alta de "securitate" pentru Stalin; aprobarea documentelor Conferintei de la Dumbarton Oaks din august-septembrie 1944, ce au dus la infiintarea Organizatiei Natiunilor Unite. La Conferinta a fost adoptat un document important "Declaratia cu privire la Europa eliberata".

La 30 aprilie 1945, Hitler s-a sinucis. Succesorul lui, amiralul Karl Donitz, se pronunta pentru iesirea din razboi. In orasul Reims, unde se afla Cartierul General al lui D. Eisenhower, la 7 mai 1945 a fost semnat actul de capitulare neconditionata a Germaniei. Stalin, indignat de faptul ca actul de capitulare a Germaniei nu s-a semnat la Berlin, a insistat pe langa W.Churchill si H.Truman sa considere actul de la Reims drept unul prealabil si a cerut germanilor sa semneze altul, la Berlin, la 8 mai, ora 24⁰⁰ (ora locala) sau 9 mai ora 2⁰⁰ (ora Moscovei).

Conferinta de la Potsdam - 17 iulie-2 august 1945

Dupa capitularea Germaniei era nevoie de coordonarea actiunilor politico-diplomatice si militare ale Aliatilor. Conferinta si-a inceput lucrarile la 17 iulie 1945, la Potsdam. La ea au participat reprezentantii "Celor Trei Mari": delegatia sovietica, condusa de I.V.Stalin, cea americana, condusa de H.Truman, succesorul lui Roosevelt, si cea britanica, condusa initial de W. Churchill, iar din 28 iulie de Clement R. Atlee, noul prim-ministru al Marii Britanii. Problemele discutate: crearea Consiliului Ministrilor de Externe, care trebuiau sa elaboreze tratatele de pace cu fostele aliate ale Germaniei; problema Germaniei - cea mai intens dezbatuta; chestiunea reparatiilor, soarta Austriei, Poloniei etc.

In privinta Germaniei au decis ca ea sa fie impartita in patru zone de ocupatie, supuse unui control din partea Comisiei centrale. Principiile politice si economice, cu unele completari si precizari, au fost aprobate in unanimitate de catre sefii delegatiilor. Ele insa nu erau lipsite de anumite carente: daca unul dintre cei patru conducatori nu era, de exemplu, de acord cu o hotarare adoptata in comun, el lua decizia de unul singur in zona sa de ocupatie, ceea ce conducea la dezmembrarea Germaniei.

La Potsdam, dupa ce a fost informat ca testarea bombei atomice se defasurase cu succes, presedintele american, H.Truman i-a spus lui Stalin ca Statele Unite au o arma noua "de-o forta distructiva neobisnuita". Stalin a primit cu calm vestea, spunand numai ca spera ca americanii "vor folosi asa cum trebuie aceasta arma impotriva japonezilor". La vremea respectiva, retelele spionajului sovietic il tinusera pe Stalin la curent cu desfasurarea lucrarilor legate de bomba atomica, desi stirea despre experimentul reusit nu-i parvenise prin aceste canale.

Presedintele american, adoptand recomandarea unui grup politico-stiintific, numit Comitetul Interimar, creat pentru al consilia in legatura cu folosirea bombei atomice, a aprobat operatiunea de aruncare a bombei asupra unor tinte civilo-militare din Japonia. Bombardamentul s-a produs in zilele de 6, si respectiv, 9 august 1945, cand au fost lansate primele bombe atomice asupra oraselor Hiroshima si Nagasaki. Aceasta decizie a dus la controverse nesfarsite, dar Truman a ramas mereu cu convingerea ferma ca a actionat corect. Cele doua bombe au fost singurele arme nucleare folosite vreodata in razboi. Astfel, Statele Unite au demarat practic procesul inarmarii nucleare, detinand initial monopolul in aceasta directie. "Monopolul nuclear" s-a dovedit a avea un efect neinsemnat asupra desfasurarii evenimentelor internationale de la mijlocul anilor '40 si inceputul "razboiului rece". In acel moment, nimeni nu a prezis o viata lunga monopolului american, el fiind inlaturat la scurt timp de catre U.R.S.S..

Subiecte pentru pregatirea evaluarii finale:

1. Cauzele declansarii celui de-al doilea razboi mondial.
2. Scopul urmarit de statele agresoare.
3. Coalitia antihitlerista: cand a fost creata si care era scopul ei?
4. Enumerati cauzele esecurilor inregistrate de Armata Rosie la inceputul razboiului.
5. Care a fost scopul primei Conferinte interaliate de la Teheran si ce urmarea fiecare membru al Aliantei?
6. Importanta deschiderii celui de-al doilea front asupra mersului razboiului si eliberarea Europei de sub ocupatia nazista.
7. Scopul urmarit de Churchill prin «acordul de procentaj» si pozitia lui Stalin
8. Conferinta de la Ialta : scopul convocarii si rolul documentelor adoptate.
9. Care era situatia URSS in ajunul Conferintei de la Ialta si dupa?
10. Ce modificari substantiale s-au produs la sfarsitul razboiului si ce impact au avut ele asupra relatiilor internationale ?

Testul 1.

I. Raspundeti prin Adevarat sau Fals

1. Uniunea Sovietica a fost declarata stat aggressor pentru atacarea Finlandei la 30 noiembrie 1939.

A.

2. Directiva nr. 21, cunoscuta sub numele de Planul Alb, avea drept obiectiv atacarea Greciei.

F.

3. Carta Atlanticului a fost semnata la 14 august 1941 de Winston Churchill, Roosevelt si I.V.Stalin.

F

4. la Teheran a fost adoptata Hotararea privind inceperea operatiei Overlord in mai 1944.

A.

II. Un singur raspuns corect:

Planul Barbarossa avea drept obiectiv invadarea

a.      Iugoslaviei

b.      Danemarcei

c.       Poloniei

d.      Uniunea Sovietica.

R. d.

Cel de-al doilea front aliatii anglo-americani urmau sa-l deschida in

a.      Balcani.

b.      Normandia.

c.       Africa de Nord

d.      Italia.

R. b.

III.  Ordonati variantele de raspuns :

Operatia Iasi-Chisinau

Conferinta de la Teheran

Planul operativ de razboi elaborat de URSS

Semnarea de citre 26 de state a Declaratiei Natiunilor Unite

R. 3421

1. Uniunea Sovietica a semnat Carta Atlanticului

2. Operatia Overlord

3. Capitularea Iugoslaviei

4. Prima infrangere suferita de armata germana pe frontul sovietic.

R. 3142.

IV. Completati

In octombrie 1944 premierul britanic . . . . a intreprins o vizita la . . . . pentru a discuta cu . . . . situatia din . . . .

Winston Churchill Moscova Stalin Balcani

Actul de capitulare a Germaniei a fost semnat de doua ori : prima oara de generalul . . . in orasul . . . . la 7 mai si apoi la . . . . de catre maresalul . . . . . la 8 mai, orele 24.

Eisenhower          Reims Berlin Jukov

Testul 2.

I.            Raspundeti prin Adevarat sau Fals

Iugoslavia a fost eliberata de Armata Rosie sprijinita de Armata Populara de Eliberare.

F.

Bulgaria a fost singurul aliat al Germaniei care nu a declarat razboi Uniunii Sovietice.

A.

Prin acordul de procentaj in Ungaria, Bulgaria si Romania sferele de influenta erau impartite 50 la 50 intre Rusia si Aliati.

F.

La 17 septembrie 1939 Stalin a ordonat atacarea poloniei dinspre Est, punand in aplivare prevederile Protocolului aditional secret din 23 august 1939.

A.

Un singur raspuns corect :

Conform Protocolului aditional secret Germania si-a manifestat dezinteresul fata de :

1. Ucraina si Bielorusia de Vest
2. Polonia
3. Statele Baltice
4. Basarabia

R. d.

Printre aliatii Germaniei naziste in cel de-al doilea razboi mondial au fost urmatoarele state :

1. Ungaria, Italia, Grecia, Bulgaria, Romania, Finlanda
2. Ungaria, Italia, Romania, Finlanda, Bulgaria
3. Italia, Bulgaria, Ungaria, Austria, Polonia, Romania
4. Romania, Finlanda, Italia, Austria, Bulgaria, Ungaria.

R. b.

Ordonati varianta de raspuns

1. Uniunea Sovietica este exclusa din Liga Natiunilor.
2. Adolf Hitler avizeaza Planul Alb
3. Romania iese din randurile tarilor Axei.
4. Armata Rosie invinge armata germana in zona orasului Stalingrad

R. 2143

1. Razboiul ciudat de pe Frontul din Vest.
2. Ocuparea Statelor Baltice de catre Uniunea Sovietica
3. Semnarea "acordului de procentaj"
4. Conferinta de la Potsdam

R. 2134

Completati

La Conferinta de la . . . din iulie 1945 delegatiile celor Trei Mari erau conduse de: cea sovietica de . . . , cea americana de . . .. si cea britanica initial de . . .. apoi de . . . . . .

Potsdam Stalin Truman Churchill Clement Atlee

Printre problemele majore discutate la Conferinta de la . . . . . se afla statutul postbelic al Germaniei; zonele de ocupatie; problema . . . ., aprobarea documentelor Conferintei de la . . . . . .

Ialta        Poloniei Dumbarton Oaks

Tema de casa :

Comentati rezultatele vizitei lui W.Churchill la Moscova in octombrie 1944 intr-un mini-eseu de 1000 de semne pe care il trimitti pe adresa de mail.

Studiu de caz. Comparati fragmentele din  Cartei Atlanticului(Anexa 1) si Declaratia privind Europa eliberata (Anexa 2). Elaborati un comentariu privind impactul acestor documente programatice asupra organizarii ordinii internationale dupa razboi (2000 de semne)