Harta politica a lumii

HARTA POLITICA A LUMII

Statul, fiind considerat o forta de origine divina la optica aristocratica, iar apoi o organizatie politica nationala sub protectia monarhiei absolute sau a republicii, a aparut inca din antichitate.

Principalele forme pe care le-a avut statul de-a lungul istoriei sunt de la orasele-state grecesti la imperiile Roman si Aztec, de la senioriile evului mediu la statele moderne. Statele moderne au aparut sub forma de trei generatii: prima generatie este reprezentata de statele natiunii aparute ca o reactie la structurile medievale, a doua generatie aparuta la sfarsitul primului razboi mondial si a treia aparuta in urma decolonizarilor.

Teoriile despre aparitia si evolutia statelor sunt clasificate de catre Peter J. Taylor in doua mari categorii : deterministe si functionaliste.Un adept al acestor teorii deterministe este Friederich Ratzel prin teoria organica a statului. In conceptia sa statul apare ca un organism, ce se naste, creste si dispare. Cele mai importante particularitati ale unui stat sunt intinderea, asezarea si hotarele.

William Morris Davis, geograf fizician, enunta in 1939 teoria ciclurilor evolutiei statului, in care statul este supus asupra patru cicluri de evolutie: copilarie, tinerete, maturitate, batranete.

O alta teorie importanta este cea a lui Norman Pounds intitulata teoria ariilor centrale, din 1963 conform careia statele s-au dezvoltat in jurul unor nuclee ce au devenit entitati politico-teritoriale superioare prin cresterea numarului populatiei si prin expansiune teritoriala.

Richard Hartshorne, profesor de geografie la Universitate din Wisconsin si presedinte al Asociatie Geografilor Americani este adeptul teoriilor functionaliste. Prin  teoria integrarii teritoriale publicata in anul 1950, statul este un spatiu organizat din punct de vedere politic si buna sa functionare este data de prezenta a doua tipuri de forte ce actioneaza simultan asupra integritatii sale teritoriale.In cazul in care aceste tipuri de forte nu-si mentin echilibrul, functionarea buna a statului dispare iar acesta poate intra in decline.

In 1954, Stephen B. Jones elaboreaza teoria teritoriului unificat, teorie in care idea politica, decizia politica, actiunea politica si suprafata organizata politic se succed consecutiv fiind intr-o legatura stransa.

O alta teorie functionalista  este cea a lui Karl Deutch numita teoria integrarii si dezintegrarii natiunii, publicata in 1953, dupa care autorul considera ca aparitia si evolutia unui stat se bazeaza pe parcurgerea a opt etape obligatorii:

1. trecerea de la o agricultara de subzistenta la o economie de schimb

2. aparita ariilor centrale

3. evolutia oraselor

4. dezvoltarea retelei de comunicatii

5. concentrarea capitalului

6. cresterea intereselor personale si de grup

7. nasterea constiintei entice

8. imbinarea constiintei entice cu constrangere politica si uneori stratificarea sociala

Elementele fundamentale ale existentei statului sunt: populatia, teritoriul si sistemul politica national

Eseu: Letonia - asezare si limite, mediul Natural, potentialul uman, economia Eseu: Viitorul geopolitic al Rusiei

Populatia reprezinta totalitatea locuitorilor intr-un stat, si, ipotetic disparitia totala a populatiei unui stat cauzeaza disparitia acelui stat.

Teritoriul unui stat reprezinta spatiul geographic in care este stabilita populatia acelui stat. Acesta cuprinde teritoriul terestru din interiorul granitelor precum si spatial aerian cuprins intre granite.

Frontiera de stat reprezinta o linie naturala sau conventionala care desparte teritoriul unui stat de teritoriul altor state sau de intinderi de apa care nu fac parte din teritoriul sau. Frontierele de stat pot fi din linii drepte si astronomice ce coincide cu paralela sau meridianul geografic. Frontierele naturale se impart la randul lor in frontiere terestre, fluviale, maritime si aeriene.

Sistemul politic reprezinta totalitatea institutiilor si proceselor ce permit cetatenilor unui stat sa elaboreze, sa aplice si sa modifice politicile publice. Acesta prezinta o serie de caracteristici:

este un ansamblu de elemente aflate in interactiune

are o structura proprie

interactiunile dintre elemente determina forme diferite de integralitate (forme de guvernamant, regiuni politice).

Evolutia hartii politice a lumii

Harta politica a lumii pana la inceputul istorie moderne (1642

Cele mai importante imperii in perioada antica au fost imperiile Chinez, Indian, Mesopotamian, Persan si Egiptean, ce au existat intre mileniile V si IV si vremea lui Hristos.

Imperiul Roman va determina formarea unei civilizatii sclavagiste determinand nasterea a numeroase popoare ca Spania, Portugalia, Romania.

Lumea araba incepe sa fie cunoscuta dupa secolul al VIII -lea. Expansiunea Arabia determina de asemenea formarea a numeroase state in Asia de S-V , Africa de N.

Revarsarea de popoare migratoare din Asia va determina formarea unor popoare sclavem fino-ungrice, celtice, pana in Europa de V si Peninsula Scandinavica.

In feudalismul timpuriu, unele conditii favorabile vor determina formarea imperiilor Spaniol, Englez, Francez, cu dezvoltari maxime dupa marile descoperiri geografice.

Harta politica a lumii in perioada moderna (1642 - 1917)

Principalele elemente care influentea harta politica a lumii in acest interval de timp sunt:

marile descoperiri geografice

revolutiile burghezo - democratice din 1846 in vestul Europei

aparitia industriei in Europa de Vest

existenta unor imperii care vor decade si ridicarea altora

colonianismul ce determina raporturi de subordonare intre "metropole" si "colonii"

lupta dintre imperii

Harta politica a lumii intre cele doua razboaie mondiale (1917- 1945)

Dupa primul razboi mondial asistam in Europa la dezintegrarea Imperiului Austro - Ungar si formarea statelor nationale unitare (Romania, Austria, Ungaria) sau federale (Iugoslavia, Cehoslovacia). Un alt eveniment important este cresterea rolului si influentei S.U.A., aparitia fascismului. Intre cele doua razboaie mondiale pe harta politica a lumii existau 71 de state independente repartizate astfel:

Europa - 31

America - 22

Asia - 12

Africa - 4

Oceania - 2

In 1945, doua treimi din populatia globului, care era atunci de 2,4 miliarde, traia in colonii si semicolonii.

Harta politica a lumii dupa cel de-al 2 - lea razboi mondial

Dupa cel de-al 2 - lea razboi mondial s-a ajuns la aparitia a inca 120 de state, in prezent find 191. Fenomele care au dus la aparitia acestor modificari sunt:

destramarea vechilor imperii coloniale, ce a dus la obtinerea independentei politice a numeroase state

aparitia unor forme de dominare economica, politica si financiara

aparitia sistemului comuniste euro - asiatic (13 state) si a Cubei

cresterea influentei U.R.S.S.

razboaie locale

"razboiul rece"

dezvoltarea economica a Germaniei, Japoniei.

Pentru continental Asiatic harta politica evolueaza, astfel ca in perioada 1945 - 1991 au aparut 33 de noi state.

Pentru Africa, care in 1945 avea doar 4 state, a urmat o crestere explozia ajungandu-se la 53 de state, in prezent fiind 35 de state.

Pentru Oceania, intre anii 1961- 1990 au aparut 12 noi state.

Noi modificari pe harta politica a lumii dupa 1989

Aceste modificari sunt: dezintegrarea U.R.S.S., dezintegrarea Iugoslaviei si aparitia de noi state balcanice, separarea pasnica a Cehiei de Slovacia, cresterea influentei S.U.A., influenta sporita a lumii musulmane in Asia Centrala si de Sud - Vest, conflicte regionale si locale in fosta U.R.S.S., cresterea rolului si a influentei Germaniei si Japoniei la nivel mondial.

Harta politica, in prezent figureaza 191 de state independente si 69 de state dependente.

Pe baza de consultari militare, in multe teritorii s-a hotarat apartenenta lor la vechile metropole.

In anumite cazuri, dupa indelungate negocieri s-a ajuns la solutii de obtinere a independentei si alipirii unor teritorii la statele in interiorul carora se afla (Hong Kong - China 1997).

O alta problema o constituie statutul Antarcticii, acesta fiind impartit intre marile puteri, Marea Britanie, Australia, Franta, Norvegia si altele, insa Antarctica reprezinta patrimonial comun al umanitatii.

In secolul XX, unele state si-au schimbat denumirea, mai ales dupa cel de-al 2 -lea razboi mondial, aceste schimbari avnd motivatii istorice, traditionale, sau etnice.