Evul mediu feudal

Evul mediu feudal

Au trecut 500 de ani de la decaderea Imperiului Roman de Apus. Lumea medievala cunoștea doua parți (Europa și Asia). Economia societații medievale era o economie naturala, caracterizata de schimburi produs contra produs (troc). Populația era rara, diferite regiuni erau izolate, iar orașele decazusera. Intre secolele X-XIV, continentul european a cunoscut o mare expansiune economica și demografica; au aparut tehnici noi, in agricultura, comerțul și meșteșugurile s-au dezvoltat, orașele au inflorit, s-a extins folosirea monedei, a crescut numarul de locuitori. Aceste progrese insa nu au fost liniare, din cauza calamitaților naturale, a epidemiilor și a razboaielor care au franat dezvoltarea europeana.

Catedrala Notre-Dame de Paris ce dateaza din evul mediu feudal.

Centre de putere

The Tapiteria de la Bayeux infațișeaza Batalia de la Hastings și evenimentele care au dus la aceasta.

Dupa decaderea Romei, barbarii s-au stabilit in Europa, intemeind noi state și regate, unele dintre ele adoptand limba latina. Treptat, dupa 500 de ani, s-au nascut statele europene (Franța, Anglia, Spania, Portugalia, etc). Dupa destramarea imperiului francilor, apoi a carolingienilor, a aparut un nou centru de putere: Imperiul Romano-German, acesta dorind sa reconstruiasca hotarele vechiului imperiu. Imparatul romano-german și Papa (suveran al religiei catolice) erau cei aflați la conducere. Religia catolica era raspandita in tot Apusul Europei. Centrele maritime italiene (ex:Veneția,Genova,Pisa, Amalfi) au dominat comerțul mediteranean cateva secole. In estul Europei, slavii rușii și bulgarii, slovenii, croații, bosniacii, slovacii și bielorușii. Statele romane au pastrat limba latina, continuand sa se dezvolte etnogeneza romaneasca. Un alt centru de putere era Imperiul Bizantin, capitala fiind la Constantinopol. Datorita splendorii acesteia, Imperiul Bizantin va rezista puternic pana in secolul XIII, atunci pierzand teritorii. Acesta va rezista pana in secolul XV, cand va fi cucerit de turcii. Religia oficiala este religia ortodoxa, fiind condusa de catre patriarh. Cele doua religii, catolica și ortodoxa vor fi desparțite in anul 1054, la schisma de la Niceea. Normanzi coborați in secolul IX din peninsula Scandinavica au intreprins incursiuni devastatoare pe teritoriul Angliei, Germaniei, Franței și Italiei. O parte din ei, (varegi) au ajuns in secolul X in zona Novgorodului, fiind potrivit legendei, intemeietorii primei dinastii din istoria cnezatelor rusești. In vestul Franței au intemeiat un ducat din care au plecat fondatorii dinastiei normande din Anglia și ai regatelor din sudul Italiei (Sicilia și Neapole). Asia

Unele regiuni ale imensului continent asiatic au devenit dezvoltate (India, China și Califatul arab). Orașele erau mult mai populate, iar economia avea caracter monetar. In Asia s-au inventat praful de pușca, in Arabia, busola, tiparul și hartia in China. Religia arabilor, predicata de Mahomed se numea islam, fiind raspandita in nordul Africii și in toata Arabia, cat și in Orientul Mijlociu. Ei vor fi alungați din Italia de catre normanzi, iar in Spania de catre regatele creștine. Mongoli, veniți din Asia au cucerit o mare intindere din Oceanul Pacific pana in Munții Carpați. Dupa dispariția Imperiului Bizantin și cucerirea Constantinopolului, turcii vor stapani nordul Africii, Orientul cat și peninsula Balcanica.

Modul de viața

Document online: Test grila geografie Document online: Geografie pentru clasa a IV - curriculum-ul actual

Tapiserie prezentand o scena tipic feudala

Mobilierul locuințelor țaranești, destul de rudimentar, se reducea la unul sau doua paturi (sau doar saltele din paie), banci, cateva scaune și o lada pentru pastrarea hainelor ori a painii sau a sarii și cuptorul pentru gatit. Casele nobililor erau din piatra, nici ele confortabile, dar cu mobilier foarte scump. Pereții erau ornamentați cu diferite desene sau cu un fel de tapiserii din panza groasa. Ei nu aveau instalații de curațire a apei. In schimb, in orient, nobilii traiau in lux și rafinament, avand bai, instalații sanitare și gradini.

Vestimentația

Țaranii purtau haine croite din panza groasa, lana și piele. Ei purtau ca incalțaminte saboți din lemn sau umblau desculți. Hainele nobililor erau elegante, facute din materiale mai scumpe (matase, stofa subțire) și purtau ghete din piele groasa sau cizme inalte. Din anii 1400, femeile purtau palarii inalte, numite ,,hennin'', care semanau cu turlele de biserica.

Hrana

Țaranii se bazau pe consumul cerealelor (orz, secara, grau) facand paine neagra. In schimb, nobilii aveau mese bogate in carne, oua și pește, mancand și legume și fructe, vinuri, dulciuri, unele aduse din Orient. In Europa se consuma mai multa carne decat in Orient.

Ciuma sau Moartea Neagra

Ciuma era reprezentata printr-un schelet calarind un purice (Moartea era simbolizata ca schelet).A aparut in anul 1338 și s-a raspandit din Asia pana in Europa. Aceasta se transmitea prin pișcatura șobolanilor de catre purici. Aceasta boala a ucis aproape un sfert din populația Europei (cam 25 milioane de oameni). Familii și sate intregi au fost șterse de pe suprafața pamantului.

Igiena

Apa de baut era foarte murdara și plina de boli (ex: lepra) și de aceea oamenii beau numai vin și alte bauturi alcoolice. Europenii nu erau foarte dornici sa se spele, dar cei cu bani puteau sa-și plateasca intrarea la o baie publica. Numai nobilii și [[regii aveau propria lor cada. Toaletele castelelor erau numite ,,garderobe''. Cei care nu aveau toalete, foloseau oale și le varsau, pur și simplu, pe strada.

Religia

Cruciadele au fost expediții militare ale feudalilor apuseni cu scopul de a cuceri și coloniza regiuni din Orientul Apropiat, indeosebi Palestina și Ierusalimul. Ele au aparut intr-o societate aflata in plina expansiune politica și militara și sunt o intregire a procesului de colonizare petrecut in Europa, la ele participand toate clasele și paturile sociale. Au loc Cruciadele in care englezii ii inving pe arabi și musulmani, cucerind Ierusalimul, Constantinopolul, Niceea etc. Cruciadele insa nu au putut rezolva problema raspandirii islamului.

Mongolii

Mongolii erau așezați in Mongolia, in Orientul indepartat. Mongolii se ocupau cu vanatoarea, pescuitul și creșterea animalelor. Erau nomazi și in cautare de pașuni se mutau dintr-un loc in altul. Erau organizați in triburi sau hoarde, conduse de catre hani. Erau inarmați cu sabii incovoiate și arcuri mari. Locuiau in corturi (iurte) de forma ovala sau rotunda. Temujin sau Ginghis Han, unul dintre cei mai mari cuceritori din toate timpurile. Acesta a cucerit o mare parte din Asia, fiind foarte asemanator cu personalitatea lui Alexandru cel Mare. Imperiul a fost imparțit in hanate: Hanatul Hoardei de Aur, Hanatul Mongol, Hanatul Persiei, Hanatul Chagatai și Hanatul Siberiei. Mongolii au atacat și cucerit Cnezatele rusești, Țarile romane, Boemia, Polonia și Ungaria, statul extinzandu-se din Oceanul Pacific pana in Munții Carpați. Populația a fost macelarita, au fost luați robi și orașe intregi au fost distruse. Acest stat barbar devenise o mare amenințare pentru Europa și Orient. In timp, Hanatul Hoardei de Aur s-a dezembrat. Insa la inceputul secolul XV, imperiul cunoscuse o mare expansiune in timpul lui Timur Lenk (Tamerlan), cucerind Orientul Mijlociu și Asia Mica. Ii invinge pe turci, chiar rapindu-l pe sultanul Baiazid. Dupa moartea sa, imperiul se dezmembreaza.

Adhémar de Monteil purtand mitra, in mana cu Lacea Sfanta, in timpul primei cruciade.

Imperiul otoman

Turcii sunt la origine o populație traitoare din Asia centrala. Aceștia au devenit islamici prin contactul cu negustorii arabi in secolul VII. Cateva triburi turcice, cele ale selgiucizilor au devenit razboinici de temut in secolul X, cucerind Bagdadul, conducatorul lor fiind recunoscut drept sultan. Dupa trei secole de dominație asupra Asiei, imperiul turcilor selgiucizi s-a dezmembrat in mai multe state. In fruntea unuia dintre ele, in nord-vestul Asiei Mici a fost ales emir Osman I(Othman). Acesta a cucerit teritorii de la Bizanț, inclusiv Bursa (Brusa), devenita reședința statului. De la numele lui Osman (Othman), supușii sai au luat numele de osmanlai sau otomani, iar statul a fost denumit otoman. Mehmed II (Mahomed) (1451-1481), cel de-al treilea fiu al sultanului Murad II a ajuns sultan la varsta de 19 ani. A fost unul dintre cei mai cuceritori sultani din istoria Imperiului Otoman. In anul 1453, cucerește Constantinopolul, iar ultimul imparat bizantin, Constantin XI a cazut eroic in lupta. De atunci, Constantinopolul a fost numit Istanbul care a devenit capitala Imperiului Otoman. In timpul domniei lui Mehmed, turcii cuceresc Serbia, Grecia, Bosnia și Rasaritul Asiei Mici. Pentru marile succese ale sale, el a fost numit Fatih (Cuceritorul). Deși a avut puține infrangeri din partea Țarilor Romane (Iancu de Hunedoara in 1456, Vlad Țepeș in 1462 și Ștefan cel Mare in 1476), mulți istorici il considera pe Mehmed II ca adevaratul intemeietor al Imperiului Otoman. Era de propașire a Imperiului Otoman poate fi imparțita in doua perioade caracteristice. Prima dintre ele era una de creșteri teritoriale și cuceriri constante, de la cucerirea Constantinopolelui din 1453 pana la moartea lui Soliman Magnificul din 1566. Aceasta a fost o perioada de realizari nemaipomenite pentru Imperiul Otoman. Dupa cucerirea capitalei Imperiului Bizantin, otomanii au pus capat puterii Serbiei prin batalia de la Kosovopolie, victorie care a deschis poarta expansiunii catre inima Europei. Sultanul Selim I (1512-1520) a extins frontierele estice ale imperiului dupa ce a invins Persia Safavida in Batalia de la Chaldiran și a pus bazele unei flote a Marii Roșii.

Razboiul de 100 ani

Razboiul de o suta de ani dintre Anglia și Franța a durat din 1337 pana in 1453. Acesta nu a fost de fapt un singur razboi, ci o serie de conflicte intrerupte de perioade lungi de pace. Principala sa cauza, daca privim in urma la cucerirea normanda din 1066, era faptul ca regele Angliei era și unul dintre cei mai mari nobili ai Franței, controland teritorii intinse din interiorul acesteia. Regii francezi au privit aceasta situație ca pe o amenințare și au incercat sa reduca din proprietațile monarhului englez. Din acest punct de vedere, razboiul de o suta de ani reprezenta etapa finala a unui conflict ce durase deja peste 300 de ani.

Mehmed  II

Cavalerismul

Coifuri, armuri și componente ale armurilor de cavaleri din secolele XIII-XIV. Se observa componentele armurii: Coiful, platoșa, manușile, cotierele, aparatorile de brațe și picioare precum și țepușele in prelungirea bombeului bocancilor pentru impungerea cailor inamici in lupta de aproape (armura din stanga). Vizierele coifurilor prezinta numeroase orificii destinate ușurarii respirației cavalerului in situația unui efort fizic prelungit in arșița verii. Foarte mulți cavaleri mureau din cauza efortului intr-o armura incinsa de caldura soarelui. Camașa de zale din metal. Se purta de catre cavaler pe sub armura pentru protejarea zonelor vulnerabile neacoperite de platoșa. In stanga, detaliu asupra inelelor de fier care compun camașa de zale. buzdugane și ciocane de lupta folosite in evul mediu, tipuri de spade folosite de cavaleri in perioada clasica a evului mediu. Se pot observa ornamentele de pe maner și garda Jos, spada (floreta) din perioada renascentista. Se observa trecerea de la o epoca la alta, de la portul armurii la cel al capei muschetarilor francezi. Se observa la floreta inscripția de pe lama. Iatagane turcești: cu taiș pe interior (stanga) și cu taiș pe exteriorul lamei curbate (dreapta). Se observa decorația manerelor și a tecilor. Pumnale orientale: indian (stanga, cu lama in forma de șarpe) și otoman (dreapta). Se observa decorația cu pietre semiprețioase. In ceea ce privește pumnalul indian se observa cu ușurința influența mediului asupra lamei pumnalului. Arme folosite de ieniceri și de alte categorii de trupe otomane in evul mediu. Se observa decorația cu elemente florare și geometrice pe scutul, coiful, aparatoarea pentru capul de cal și pe lama celor doua securi.

Cavaler