De la rusia tarista la u.r.s.s - incercari de extindere a comunismului

NOUA ORDINE INTERNATIONALA

1. NOILE FRONTIERE SI NOILE STATE

A. Conferinta de pace de la Paris s-a desfasurat cu participarea a 1000 de delegati din 27 de state, deciziile fiind luate de catre Consiliul celor 4 format din presedintele american Thomas Woodrow Wilson si primii ministrii britanic David Lloyd George, francez Georges Clemenceau si italian Vittorio Orlando. Baza discutiilor au fost cele 14 puncte ale presedintelui Wilson, dar au dominat interesele marilor puteri in dauna invinsilor si chiar a micilor aliati.

B. O noua harta a Europei este trasata prin tratatele cu Germania la Versailles, Austria la Saint Germain en Laye, Ungaria la Trianon, Bulgaria la Neuilly sur Seine si Turcia la Sevres. Tratatele consfinteau disolutia imperiilor central europene, reducerea Ungariei si Austriei la granitele lor etnice, renasterea statului polonez, intregirea teritoriala a Romaniei si Italiei, constituirea unor noi state cum ar fi Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Cehoslovacia si Jugoslavia, trecerea majoritatii teritoriilor arabe din fostul imperiu otoman sub mandat franco-britanic.

C. Dificultatile pacii sunt determinate de nemultumirile franceze si italiene in plan militaro-teritorial, retragerea in izolare a americanilor si problema creata de constituirea Uniunii sovietice. Turcia cunoaste o renastere nationala sub conducerea lui Mustafa Kemal Ataturk, care obtine recunoasterea actualelor granite prin tratatul de la Laussane - 1923 si initiaza un proces de laicizare, democratizare, occidentalizare si modernizare. Exista tensiuni teritoriale sovieto-baltice, sovieto-polone, sovieto-romane, polono-germane, jugoslavo-italiene, romano-maghiare, jugoslavo-maghiare si ceho-maghiare.

2. DE LA RUSIA TARISTA LA U.R.S.S

Regimul autoritarist si lipsa unor reforme au accelerat nemultumirile economice, sociale si nationale din Imperiul Tarist, care au izbucnit pe fondul crizei economice si a gravelor infrangeri militare de pe front. La demonstratiile populatiei din Petrograd s-au alaturat militarii si pe acest fond tarul Nicolae al-II-lea a abdicat(martie 1917) puterea trecand in mana liberalilor si social democratilor moderati condusi de A.F.Kerenski. incercarile lor de a efectúale reforme graduale si continuarea razboiului, au permis comunistilor condusi de V.I.Lenin sa pregateasca, sa organizeze si sa realizeze o lovitura de stat la 25 octombrie/7 noiembrie 1917.  Regimul bolsevic a incheiat pacea de la Brest-Litovsk(3 martie 1918) cu Germania cedandu-I spatiul de la vest de linia Riga-Minsk-Kiev-Nikolaev, dar a reusit sa mentina controlul Rusiei centrale si sa-si consolideze puterea cu ajutorul Armatei Rosii si al polotiei politice(CEKA). Victoriosi in razboiul civil(1918-1922) dus cu armatele nationaliste ale 'generalilior albi' Kolceak, Vranghel, ludenici, Miller, Kornilov, Krasnov si Denikin, dar si cu interventionistii Antantei, comunistii au creat URSS in care au inglobat ca republici unionale Asia centrala, Caucazul, Ucraina si Belarusia de vest.

3. INCERCARI DE EXTINDERE A COMUNISMULUI

In Germania, revolta marinarilor din portul Kiel a dus la extinderea valului revolutionar si pe fondul infrangerii militare imparatul Wilhefm al-II-lea a abdicat si a fugit in Olanda. Noul guvern social-democrat a semnat armistitiul cu Antanta, dar s-a confruntat cu anarhia economico-sociala si tentativa comunistilor de a prelua puterea. La solicitarea guvernului trupele de voluntari si ofiterii de dreapta au inabusit revolta muncitorilor berlinezi(15 ianuarie 1919) si republica sovietica din Bavaria(aprilie 1919).

In Ungaria, infrangerea militara a adus la putere guvernul liberal al contelui Karoly. Pe fondul crizei economice si a nemultumirilor create de prevederile tratatului de la Trianon, se proclama la 21 martie 1919 Republica Sfaturilor. Sub conducerea lui Bela Kun armatele comuniste maghiare ataca Cehoslovacia si Romania pentru a reocupa teritoriile cedate. Cu acordul aliatilor, armata romana trece Tisa, ocupa la 4 august 1919 Budapesta si inlatura pe comunisti.

4. GERMANIA SI TRATATUL DE LA VERSAILLES

A. Problema germana si tratatul de la Versailles au o legatura indisolubila, caci ea stabilea pierderea de catre germani, a coloniilor, flotei, armamentului, reducerea armatei la 100.000 de oameni, trecerea Saar-ului si Danzigului sub control international, demilitarizarea Renaniei, retrocedarea Alsaciei si Lorenei catre Franta, a cantoanelor Eupen si Malmedy catre Belgia, a Schleswigului de nord catre Danemarca si a Posnaniei, Pomeraniei de est, Sileziei superioare si Podlasiei catre Polonia. La aceasta se adauga plata unei despagubiri de razboi de 132 miliarde marci aur.

B. Revizionismul german are la baza pierderea a 8 milioane de locuitori si 88.000 kmp, dar si a statutului de mare putere, concomitent cu refuzul acceptarii unirii cu Austria si a celor 3 milioane de sudeti germani din Cehoslovacia. Pe fondul acestor probleme si a dificultatilor crizei economice, prinde avant discursul rasist si nationalist propus de nazistii condusi de Hitler.

5. SCHIMBARI IN ORIENTUL APROPIAT SI IN CEL MIJLOCIU

In cazul Turciei, inca din 1916 acodul Sykes-Picot prevedea divizarea Imperiului Otoman, iar tratatul de pace de la Sevres, prevedea cedarea teritoriilor arabe, independenta kurzilor si armenilor, internationalizarea Constantinopolelui si a stramtorilor, cedarea coastelor egeene catre greci. Nemultumirile nationale s-au grupat in jurul generalului Mustafa Kemal. Acesta a organizat un parlament la Ankara si a reusit sa alunge pe greci si pe englezi, dupa care a inlaturat sultanatul. Noul stat turc cu granite recunoscute prin tratatul de la Lausanne din 1924, a devenit un stat laic si a trecut la un proces de modernizare si europenizare.

In teritoriile arabe, revolta araba sustinuta de englezi a dus la crearea regatului Arabiei Saudite(sub wahhabiti) a unor protectorate engleze(Irak,Transiordania, Palestina) si franceze(Siria, Liban), dar si la un focar de conflict prin aceptarea de catre englezi a colonizarii evreiesti in Palestina.

SITUATII POLITICE SI SOCIALE IN EXTREMUL ORIENT

India, in schimbul contributiei militare si economice elitele locale au solicitat englezilor statutul de dominion dar acesta le-a fost refuzat. A urmat o larga miscare non-violenta de nesupunere civila condusa de Mahatma Gandlii si in ciuda represiunii armate englezii au acordat Indiei o autonomie sporita.

China, a devenit prin Tratatul celor noua puteri o semicolonie, supusa politicii 'portilor deschise'. Situatia interna a degenerat incepand cu 1926 intr-un lung razboi civil care a opus partidul nationalistm, Kuomintang condus de generalul Jiang Jieshi, comunistilor condusi de Mao Zedong.

7. SOCIETATEA NATIUNILOR SI POLITICA SECURITATII COLECTIVE

A. Societatea Natiunilor fondata la Conferinta de la Paris avea ca scop egalitatea membrilor, evitarea conflictelor si apararea pacii. Lipsita de instrumente de impunere a pacii, subminata de neparticiparea SUA si URSS, de luptele de intere franco-britanice si de politica revizionista a Germaniei, Italiei si Japoniei, organizatia nu a putut impiedica agresiunea japoneza in China - 1931, ceea italiana asupra Etiopiei - 1935 si nici incalcarea prevederilor pacii de regimul lui Hitler.

B. Destinderea si dezarmarea au fost legate de tensiunile franco-germane in problema reparatiilor si ocuparea de catre Franta in 1923 a regiunii industrial miniere Ruhr. Conferinta dezarmarii de la Geneva - 1932 a esuat datorita antagonismului franco-britanic si a deschis calea revizionismului.

C. Sistemul securitatii colective a pornit de la dorinta franceza de a izola revizionismul german si a bloca exportul de revolutie sovietic prin crearea unui cordon sanitar din vecinii vestici ai URSS. Sub obladuirea franceza se constituie Mica Intelegere - 1921(Romania, Cehoslovacia, Jugoslavia), se pun bazele pactului Briand-Kellogg - 1928(semnatarii se angajau sa nu foloseasca razboiul ca mijloc de reglementare a litigiilor) si se constituie Intelegerea Balcanica - 1934(Romania, Jugoslavia, Grecia, Turcia)

Referat: Europa suprafata si intindere - limite, relieful si tarmurile Europei Lucrare: Hazardele naturale si calitatea mediului in perspectiva dezvoltarii durabile in Carpatii si Subcarpatii de la curbura

SPRE UN NOU RAZBOI

In Extremul Orient, expansionismul japonez a profitat de razboiul civil din China pentru a impune in nord-estul acesteia statul marioneta Manciuko(1932) si din 1933 sa extinda conflictul intoata China.

In Africa, Italia a atacat octombrie 1935, Etiopia pe care a cucerit-o datorita zdrobitorei superioritati militare si a neimplicarii Angliei si Frantei.

In Germania, regimul nazist a lui Hitler face pasi spre eludarea tratatelor de pace reusind sa reanexeze prin plebiscit regiunea Saar(ianuarie 1935), reintroduce serviciul militar obligatoriu(martie 1935), remilitarizeaza Renania(martie 1936), creaza axa Roma-Berlin-Tokyo(noiembrie 1937), anexeaza Austria (martie 1938) si mutileaza Cehoslovacia, luandu-i regiunea Sudeta, prin acordul de la Munchen(septembrie 1938) si in final ocupa Cehia in martie 1939.

9. ISTORIA ALTFEL

SITUATIA TERITORIALA A IMPERIULUI OTOMAN

La sfarsitul razboiului, Imperiul Otoman s-a prabusit complet si a fost impartit intre puterile victorioase ale Antantei, dupa semanarea Tratatului de la Sèvres de pe 10 august . Prabusirea imperiului a dus la crearea Orientului Mijlociu modern. Liga Natiunilor a oferit Frantei mandate asupra Siriei si Libanului, iar Regatului Unit mandate asupra Irakului si Palestinei (formata din doua regiuni autonome: Palestina si Transiordania). O parte a teritoriilor otomane din Peninsula Arabica au devenit ceea ce sunt azi Arabia Saudita si Yemen. Italia si Grecia au primit de asemnenea parti importante din Anatolia. La sugestia lui Woodrow Wilson, Republica Democrata Armeana a fost extinsa spre sud-est in teritoriul Turciei din zilele noastre, ca despagubire pentru genocidul armenilor. Kurzilor le-a fost promis un teritoriu autonom.Pana in cele din urma, revolutionarii turci condusi de Mustafa Kemal Atatürk au respins prevederile cu privire la impartirea Anatoliei si au respins trupele grecesti si armenesti, cele italiene neajungand inca sa ocupe teritoriile prevazute in tratatul de pace. Atatürk a inabusit tentativele din deceniul al treilea ale kurzilor de a-si proclama independenta. Dupa ce revolutionarii turci au preluat ferm controlul aupra intregii Anatolii, Tratatul de la Sèvres a fost inlocuit de Tratatul de la Lausanne, care a pus capat in mod oficial tuturor ostilitatilor si a dus la crearea Republicii Turce moderne. Noul tratat recunostea mandatele Natiunilor Unite din Orientul Mijlociu, cedarea de teritorii otomane din Peninsula Arabica si suveranitata britanica asupra Ciprului. De asemenea, acest tratat definitiva frontierele nord-estice ale Turciei cu Uniunea Sovietica, asa cum fusesera determinate prin Tratatul de la Kars. Tratatul de la Kars stabilea ca bolsevicii cedau fostele provincii armensti si georgiene Kars, Iğdır, Ardahan si Artvin Turciei in schimbul Adjariei. Tratatul a fost semant la Erevan pe 11 septembrie , dupa ce retsul Armeniei devenise parte a URSS-ului.

SITUATIA TERITORIALA A GERMANIEI

Alsacia-Lorena (apartinand, din sec. al XVII-lea pana in ) Frantei, prin politica expansionista a lui Ludovic al XIV-lea, a fost redata Frantei (14.522 km², 1.815.000 locuitori); Nordul Schleswigului, zona Tønder in Schleswig-Holstein, dupa Plebiscitul Schleswig, a fost redat Danemarcei (3.228 km² sau 3.938km²); majoritatea teritoriului din Marea Poloniei si estul regiunii Pomerania (Prusia de Vest), pe care Prusia il cucerise in Glasvandul Poloniei, au fost redate Poloniei dupa Marea Rascoala Poloneza (53.800 km² cu 4.224.000 locuitori - in 1931 -, inclusiv 510 km² si 26.000 locuitori din Silezia Superioara); zona Hulczyn din Silezia Superioara, a fost acordata Cehoslovaciei (316 sau 333 km² si 49.000 locuitori); Estul Sileziei Superioare, dupa plebiscit, a fost redat Poloniei (3.214 km² cu 965.000 locuitori); zona oraselor germane Eupen si Malmedy a fost acordata Belgiei; zona Soldau din Prusia de Est, incluzand (calea ferata pe ruta Varsovia-Gdansk) a fost acordata Poloniei (492 km²).

10. CRONOLOGIE

noiembrie 1918: Carol I de Habsburg abdica; Austria si Ungaria devin republici

octombrie-noiembrie 1918: Este constituita Cehoslovacia

1 decembrie Adunarea de la Alba-Iulia; constituirea Romaniei Mari

decembrie 1918: Este constituita Iugoslavia

Razboiul civil din Rusia

28 iunie 1919: Tratatul de la Versailles

Conferinta de pace de la Paris

Se constituie Mica intelegere

Conferinta de la Washington

Constituirea U.R.S.S.

Tratatul de la Rapallo favoriza modernizarea tehnicii de lupta sovietice si inarmarea Germaniei.

Franta ocupa zona Ruhr; criza reparatiilor

Este aprobat Planul Dawes, prin care datoriile germane erau esalonate pe cinci ani.

Pactul de la Locarno, prin care Germania recunoaste si garanteaza fron­tierele Belgiei si Frantei.

Germania devine membra a Societatii Natiunilor.

Stalin trece la o economie plani­ficata, impunand primul "plan cincinal'.

Cerand revizuirea reparatiilor de razboi, Germania beneficiaza de Planul Young, prin care i se reduc datoriile.

pactul Briand-Kellogg

Ca urmare a crizei economice mondiale, Germania beneficiaza de Mora­toriul Hoover, se amana cu un an platile de razboi.

Japonia ataca China si ocupa Manciuria.

Conferinta de la Lausanne reduce datoria Germaniei la 3 miliarde marci-aur, platibile cand situatia ei se va redresa.

conferinta dezarmarii de la Londra ce definea notiunile de agresiune si agresor

Adolf Hitler este numit cancelar al Germaniei

Germania se retrage din Societatea Natiunilor.

Se constituie intelegerea Balcanica

Germania a reintrodus serviciul militar obligatoriu.

Italia ataca Abisinia

Germania ocupa si remilitarizeaza Renania.

Pactul Anticomintern

S-a format Axa Berlin-Roma-Tokio, alianta politico-mllitara.

Aprilie 1938: Germania anexeaza Austria (Anschluss), iar cateva luni mai tarziu sudeta care apartinea Cehoslovaciei.

28-30 septembrie 1938: Conferinta de la München; inceputul dezmembrarii Cehoslovaciei

Slovacia s-a desprins de Cehia.

august 1939: Tratatul de neagresiune germano-sovietic (Pactul Ribbentrop-Molotov)

11. DICTIONAR

Interventionism: Politica de interven­tie .a unui stat in treburile interne ale altui stat.

Regim de mandat: Forma de admi­nistrare sub egida Societatii Natiunilor, in care colonii si teritorii care au apartinut statelor invinse in primul razboi mondial sunt incredintate sta­telor invingatoare (Anglia, Japonia, Franta etc.)

Revizionism: Curent politic care isi propune modificarea unor tratate internationale.

Zona libera: Teritoriu revendicat de doua sau mai multe state, aflat sub controlul Societatii Natiunilor, in care se permitea accesul liber tuturor pretendentilor.

Demilitarizare: Prevedere in urma unor conventii sau tratate internatio­nale prin care se exclude, partial sau total, prezenta militara (trupe, arma­ment, fortificatii militare).

Reparatii/ despagubiri de razboi: Compensarea pagubelor si distrugerilor provocate altui stat in caz de razboi, stabilite prin tratate de pace.

Securitatea colectiva: Masuri comu­ne intre mai multe state pentru menti­nerea pacii, integritatii teritoriale si respectarea angajamentelor

Demilitarizare: desfiintarea, in urma unei conventii sau a unui tratat, a oricarei armate si excluderea armamentului sau a instalatiilor militare pe un anumit teritoriu.

Federalizare: transformarea unui stat centralizat intr-o federatie de state autonome, avand fiecare organisme de conducere liber alese si conduse dupa legi proprii.

Minoritate: grup etnic ce traieste intr-un stat in care cea mai mare parte a popu­latiei o constituie un alt grup etnic.

Acordul Sykes-Picot: conventie franco-britanica negociata la Cairo, in februarie 1916, de catre sir Mark Sykes, reprezentantul Marii Britanii, si Georges Picot, consulul general al Frantei la Cairo, prin care cele doua puteri isi delimitau viitoarele zone de influenta in teritoriile otomane din Orientul Apropiat. Rusia a fost informata, si sovieticii au deconspirat conventia in 1918, ceea ce a provocat un scandal international.

Djihad: razboi sfant, conform legii islamice, indreptat impotriva popoarelor avand o alta religie.

Wahhabiti: secta islamica puritana si militara, infiintata in 1740 de Muhammad ibn al Wahhab ibn Saud. in zona Nedjed. Fondatorul actualei dinastiei saudite era membru al acestei secte

Inflatie: fenomen economic concre­tizat prin cresterea cantitatii de bani fara acoperire in aur sau marfuri si scaderea puterii de cumparare a acestora.

Moratoriu: amanarea platii datoriilor unui debitor; amanarea legala a executarii obligatiilor financiare internationale, deter­minata de o situatie exceptionala (criza economica, razboi etc).

Conciliatorism: impaciuitorism; atitu­dine care duce spre impacare, spre rea­lizarea unui acord sau a unui compromis

Fascism: ideologie politica si miscare sociala de extrema dreapta; aparuta in perioada interbelica in Italia si in alte state, ea promova antisemitismul, nationalismul, agresivitatea in relatiile internationale si revizionismul.

Codicil: adaos, anexa.

Mutual: care se face in mod reciproc si simultan.

Pact de neagresiune: tratat prin care doua sau mai multe state se obliga sa nu intreprinda actiuni dusmanoase unul fata de celalalt.