Consecintele primului razboi mondial si noua ordine internationala - conferinta de Pace de la Paris

Obiectivele capitolului

- Evocarea obiectivelor urmarite de marile puteri angajate in primul razboi mondial.

- De a urmari modul in care un "conflict" regional s-a transformat intr-un razboi mondial si razboi total

- De a reliefa impactul razboiului asupra organizarii ordinii politice mondiale postbelice

Concepte-cheie: Razboi mondial; Razboi total; Principul nationalitatilor

Conferinta de Pace de la Paris din 1919-1920; Revizionismul

Introducere

Pana in anul 1914 nu au existat nici un fel de razboaie mondiale, iar continentul european, incepand cu anul 1871, a cunoscut o perioada de "pace relativa". Echilibrul politic era mentinut de cei sase jucatori principali din partida internationala din Europa, cunoscuti sub numele de "Mari Puteri" (Anglia, Franta, Rusia, Austro-Ungaria, Prusia - din 1871 Germania mare, si dupa unificare Italia) la care se mai adaugau SUA si Japonia. Razboaiele in care au fost implicate Marile Puteri de-a lungul secolului al XIX-lea au fost relativ scurte si cu o participare redusa - erau implicate doua sau trei state - cum a fost in cazul Razboiului Crimeii (1853-1856).     

In vara anului 1914, "undeva in Balcani", un conflict dintre Serbia si Austro-Ungaria va genera un adevarat lant al confruntarilor si declaratiilor de razboi. El va capata dimensiuni apocaliptice, in urma escaladarii iresponsabile a loviturilor reciproce, a ambitiilor si provocarilor nemasurate ale celor mai mari puteri industriale ale lumii, inaugurand un secol de "violenta" la scara planetara. In viziunea lui John Barber, un conflict de asemenea proportii - soldat cu 9 milioane de morti pe campurile de lupta si un bilant al costurilor militare de 961 miliarde franci aur - "a fost generat, in principiu, de un ardent nationalism si de influenta celor doua sisteme potrivnice de aliante".

Razboiul a inceput la 28 iulie 1914, avand drept pretext asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand, savarsit la Sarajevo la 28 iunie. "Conflictul" dintre Austro-Ungaria si Serbia a generalizat iar marile puteri europene au intrat, rand pe rand, in razboi. La 1 august Germania a declarat razboi Rusiei, ce s-a situat de partea Serbiei; apoi la 3 august Frantei, iar la 4 august a declarat razboi Belgiei. Intr-un interval de doua saptamani razboiul a primit o dimensiune europeana. In august 1916, Romania a aderat la tabara Antantei pentru eliberarea Transilvaniei de sub stapanirea Austro-Ungariei. In sprijinul Angliei si Frantei in anul 1917 vin Statele Unite ale Americii si Grecia. Angajarea treptata in conflict a unor state din afara continentului european, animate de aceleasi proiecte imperialiste si colonialiste sau de sentimente nationale a transformat razboiul intr-un razboi mondial.

Nici una dintre marile puteri implicate nu banuiau urmarile gestului lor. Germania si Rusia tarilor nu avea nevoie de acest conflict care le va deturna de pe traiectoria unei evolutii economice promitatoare si le va expune unor pericole de moarte. Nici Franta si Marea Britanie nu intuiau ca lupta lor impotriva ascensiunii germane pe continent va duce la "inceputul sfarsitului" primatului europenilor si "avanpremiera" hegemoniei SUA.

Ignorand aceste aspecte, fiecare dintre marile puteri implicate in razboi urmarea realizarea unui anumit scop. Austro-Ungaria si-a directionat expansiunea politica si militara in Balcani, spre Dalmatia, Albania, Bosnia-Hertegovina. Reichul german, urmarea crearea unei Mitteleurope prin inglobarea unor teritorii din Europa si Asia si crearea unui imperiu colonial, desfiintarea Frantei ca mare putere.

Celor doua mari puteri - Austro-Ungaria si Germania lui Wilhelm al II-le le-a revenit raspunderea directa si imediata pentru declansarea primului razboi mondial.

Obiectivele si planurile celor doua mari puteri le situau automat pe pozitii adverse fata de Italia, Serbia si mai ales fata de Rusia tarista, "protectoarea" slavilor din regiune, prima "putere ortodoxa" a lumii si a continentului si principala competitoare, alaturi de Franta si Marea Britanie, in lupta pentru stapanirea stramtorilor Bosfor si Dardanele.

Primul razboi mondial a implicat toate marile puteri si toate tarile europene, cu exceptia Spaniei, Olandei, a celor trei tari scandinave si a Elvetiei. S-au confruntat doua coalitii politico-militare - Antanta si Tripla Alianta; treptat, in orbita razboiului au fost cuprinse 28 de state cu o populatie de 1,5 mlrd. de locuitori. Forta militara angajata a fost impresionanta. Principalele state beligerante au mobilizat un contingent de 65 de milioane de soldati la care se adauga si tehnica militara cu o mare capacitate de a actiona si de distrugere. Utilizarea avionului si submarinului a oferit noi dimensiuni luptelor de pe uscat si pe apa, fiind sterse deosebirile dintre front si spatele frontului. Tancul si armele chimice au transformat razboiul de transee intr-unul de uzura.

Intrarea in razboi a Statelor Unite de partea Aliatilor, in 1917, a permis acestora sa il castige in anul 1918. Prabusirea puterilor centrale s-a produs in toamna anului 1918: Bulgaria a semnat armistitiul la 29 septembrie, Turcia la 30 octombrie, Austro-Ungaria la 4 noiembrie iar Germania cedeaza dupa abdicarea imparatului Wilhelm al II-lea, armistitiiul fiind semnat la Rethondes, langa Compiegne, la 11 noiembrie 1918.

In viziunea istoricului Camil Muresanu acest razboi, in prima sau ultima instanta, a stat la originea tuturor "evenimentelor de cosmar" ce au marcat atat de adanc si de tragic secolul al XX-lea. A fost intaiul razboi total: in actiuni fiind implicate nu numai efectivele armate ale tarilor beligerante ci si intreaga populatie, antrenata in organizarea unei uriase industrii militare; urmarile lui au fost resimtite pe intreg teritoriul statelor beligerante (chiar si pe al celor neutre), nu numai in zonele de operatiuni; a fost purtat in toate mediile fizice posibile: pe uscat, in aer, pe apa si sub apa. O alta fateta a razboiului a fost razboiul economic; blocada economica instituita de Antanta contribuind din plin la infrangerea blocului austro-german.

Urmarile sale au fost de o complexitate extraordinara: au fost inlaturate patru dinastii domnitoare - Romanovii din Rusia, Hohenzollernii din Germania, Habsburgii din Austro-Ungaria si Sultanii din Imperiul otoman; a crescut numarul republicilor in comparatie cu cel al monarhiilor; mai multe state au adoptat constitutii sau au realizat reforme democratice. Razboiul a slabit Europa, in primul rand in beneficiul Statelor Unite. Din situatia de debitori inainte de razboi, la sfarsitul acestuia, Statele Unite au devenit creditorii continentului european. Puterile europene au iesit din razboi decimate dupa care a urmat falimentul lor moral.

Conferinta de pace de la Paris

Tratatele de pace au fost pregatite la Conferinta de pace ce s-a reunit la Paris, incepand cu 18 ianuarie 1919. Dezbaterile au fost dominate initial de Consiliul celor zece, din care faceau parte cate doi reprezentanti ai Frantei, Statelor Unite, Marii Britanii, Italiei si Japoniei, apoi de Consiliul celor patru, care-i reunea pe presedintele guvernului francez, Georges Clemenceau, primul ministru britanic, Lloyd George, presedintele Statelor Unite, Woodrow Wilson si presedintele guvernului italian Vittorio Orlando. Un rol determinant l-au jucat doua persoane, Clemenceau si Wilson, Conferinta de pace semanand adesea "datorita conceptiilor lor opuse cu un duel. Multi au evidentiat, comparativ, realismul, chiar cinismul lui Clemenceau si idealismul lui Wilson". Principala preocupare a lui Clemenceau era obtinerea de garantii pentru securitatea Frantei in timp ce Wilson voia sa instaureze pacea universala. In acest scop, presedintele american considera ca doua elemente sunt decesive: dreptul popoarelor de a dispune de ele insele, ce ar determina disparitia principalei cauze a conflictelor si crearea unei "ligi a natiunilor", care sa reglementeze dreptul international prin impunerea autoritatii sale morale asupra tuturor statelor. Textul ce a servit baza pentru discutii a fost mesajul presedintelui american din 8 ianuarie 1918, Cele 14 puncte, in care pleda pentru dreptul popoarelor la autodeterminare si aplicarea principiului nationalitatilor.

Presedintele american promova si ideea constituirii unei organizatii a natiunilor ce trebuia sa garanteze pacea mondiala. In anii razboiului problema organizarii ordinii mondiale a generat numeroase dezbateri care s-au materializat in diverse proiecte, planuri, propuneri de organizare interstatala. Toate aceste cautari urmareau crearea unui sistem prin care pacea sa poata fi aparata, sa fie folosite doar mijloacele pasnice pentru rezolvarea conflictelor si eliminarea pe aceasta cale a razboiului. In proiectele elaborate se preconiza practic crearea unei Europe noi, organizata pe baza principiului nationalitatilor. Diverse documente adoptate in anii razboiului, care demonstrau preocuparea pentru organizarea postbelica, contineau principii care se vor regasi in viitorul Pact al Societatii Natiunilor: egalitatea intre state, dreptul de suveranitate asupra teritoriului national, inviolabilitatea acestui teritoriu, blamarea razboiului de agresiune si nerecunoasterea posesiunilor obtinute prin forta, neamestecul in treburile interne, acceptarea razboiului de aparare, asistenta reciproca a statelor, rezolvarea conflictelor de orice natura pe cale pasnica etc.

Au fost semnate tratate intre Aliati si tarile invinse, precedate de un preambul ce marca crearea Societatii Natiunilor. Tratatul de la Versailles, semnat cu Germania la 28 iunie 1919, era foarte dur pentru aceasta: Germania era declarata principala responsabila de declansarea razboiului, impreuna cu aliatii sai; a pierdut o parte din teritoriu si cele cateva colonii.

Tratatul de la Saint Germain-en Laye, semnat cu Austria (10 septembrie 1919), si cel de la Trianon, cu Ungaria (4 iunie 1920) au consfintit dezmembrarea Imperiului austro-ungar in noi state: Cehoslovacia, Iugoslavia, Austria, Ungaria si Polonia si au redat anumite regiuni statelor deja existente: Transilvania Romaniei, Triestul si o parte din Istria Italiei. Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria (27 noiembrie 1919) i-a amputat acesteia teritoriul in favoarea statelor vecine. Tratatul de la Sevres cu Turcia (10 august 1920), a demilitarizat stramtorile si a dezmembrat Imperiul otoman.

Referat: Marile calde si marile reci Lucrare: Orasul Hirlau - istoric, asezare; vecini

Harta Europei a fost schimbata prin crearea unor state nationale sau unificarea altora. Franta recapata Alsacia si Lorena, Germania pierdea o septime din teritoriu si era despartita de Prusia Orientala prin coridorul Danzig, destinat sa permita Poloniei accesul la mare prin portul cu acelasi nume, declarat oras liber. Pe harta politica a Europei a reaparut ca stat Polonia care cuprindea in granitele sale teritorii anexate de Austro-Ungaria, Germania si Rusia tarista. In urma destramarii imperiului dualist Boemia, Moravia si Slovacia s-au unit in 1918 si au format Cehoslovacia. In sud, Croatia, Bosnia si Dalmatia au format in jurul Serbiei si Muntenegru un alt stat, Regatul sarbilor, croatilor si slovenilor (din 1928 Iugoslavia). Austria si Ungaria au fost separate definitiv si reduse teritorial; Austriei i-a fost interzisa unirea cu Germania.

Turcia, mostenitoarea Imperiului otoman, a fost redusa la litoralul european al Constantinopolului si la Asia Mica iar stramtorile Bosfor si Dardanele erau deschise comertului liber. Bulgaria in calitate de stat invins a fost nevoita sa accepte cedarea unor teritorii in favoarea Greciei si Iugoslaviei. Au loc modificari pe harta politica si in estul Europei, unde in urma dezintegrarii fostului Imperiu tarist au obtinut independenta Letonia, Lituania, Estonia si Finlanda, recunoscute oficial de sovietici in 1920.

La Conferinta de la Paris dintre marile puteri care decideau anterior soarta continentului a lipsit Rusia, din cauza nerecunoasterii regimului instaurat de Lenin in octombrie 1917. A fost prezenta insa o delegatie de rusi care pretindeau ca reprezinta interesele viitoarei Rusiei Mari, pentru care luptau armatele albe pe fronturile razboiului civil din Rusia.

Noua configuratie a frontierelor europene, fondata pe principiul nationalitatilor, era departe de a fi perfecta. Noua ordine nu a reusit sa rezolve toate pretentiile teritoriale ale invingatorilor iar dupa incheierea tratatelor au ramas multe nelamuriri: anumite regiuni vor fi obligate sa decida prin referendum carei tari vor sa ii apartina, in timp ce anumite orase sunt declarate libere. O alta problema cu care se vor confrunta noile state este cea a minoritatilor nationale, care au acceptat cu greu sa se integreze. Nemultumirile celor invinsi precum si cele aparute in randul unor minoritati au contribuit la aparitia revizionismului.

Tratatele, laborios si dificil elaborate, desi au rezolvat o serie de probleme, au generat si altele noi. Ele au fost semnate intr-o atmosfera incordata, dominata mai mult de insatisfactie decat de multumire, toata lumea fiind constienta de faptul ca "desi nu fusese posibil sa se realizeze ceva mai bun, aceste tratate creau numeroase tensiuni, nu multumeau pe nimeni, revoltau pe multi".

Principala consecinta a razboiului pentru Europa a fost semnalul propriului ei declin. In viziunea unor autori razboiul a contribuit la aparitia unei Europe "si mai fragila decat era dinainte de razboi, o Europa la fel de invrajbita, discreditata - si saracita pe deasupra".

Subiecte pentru pregatirea evaluarii finale:

1. Prin ce anume primul razboi mondial a fost diferit de toate celelalte razboaie purtate pana atunci?
2. De ce primul razboi mondial a fost catalogat drept primul "razboi total"?
3. Obiectivele urmarite de marile puteri implicate in conflagratie.
4. Impactul razboiului asupra imperiilor si popoarelor care intrau in componenta lor.
5. Care a fost principiul care a dominat Conferinta de pace si impactul sau asupra tratatelor?
6. Care au fost sursele revizionismului?

Test pentru autoevaluare 1

I.            Raspundeti prin adevarat sau fals.

1. Tripla Alianta a luptat in primul razboi mondial impotriva Sfintei Aliante.

R. Fals

2. In urma razboiului au disparut de pe harta Europei patru mari imperii - Austro-Ungar, Rus, German si Otoman

R. Adevarat

3. Conform prevederilor Tratatului de la Versailles Franta a reusit sa intre in posesia Alsaciei, Lorenei si regiunii Rhur.

R.Fals

4. Anul 1917 este considerat an de cotitura in desfasurarea razboiului dupa intrarea in razboi a SUA de partea Antantei

R. Adevarat

II. Ordonarea variantelor de raspuns

5. In ce ordine Germania a declarat razboi urmatoarelor tari:

a)Franta

b)Belgia

c)Rusia

R. c b a

6. Aliatii Germaniei au semnat in toamna anului 1918 armistitiile in urmatoarea ordine:

a)Austro-Ungaria

b)Bugaria

c)Turcia

R. b c a

7.La Conferinta de pace de la Paris tratatele de pace au fost semnate in urmatoarea ordine:

a)Tratatul de la Sevres

b)Tratatul de la Trianon

c)Tratatul de la Paris

d)Tratatul de la Versailles

e)Tratatul de la Saint Germain-en Laye

f)Tratatul de la Neuilly

R. d e f b a c

III. Potrivire de intrebari si raspunsuri:

1. Presedintele guvernului francez a. Woodrow Wilson

2. Presedintele guvernului italian b. Georges Clemenceau

3. Presedintele american c. David Lloyd Georges

4. Premierul britanic d. Vittorio Emanuele Orlando

R. 1-b; 2-d; 3-a; 4-c

1. Boemia, Slovacia si Moravia a. Regatul sarbilor, slovenilor si croatilor

2. Galitia, Poznan b. Cehoslovacia

3. Basarabia, Bucovina, Transilvania c. Polonia

4. Croatia, Bosnia si Dalmatia d. Romania

R. 1-b; 2-c; 3-d; 4-a.

IV. Completare spatii libere:

La Conferinta de la dintre marile puteri care decideau anterior soarta continentului a lipsit , din cauza nerecunoasterii regimului instaurat de .

1. Paris 2. Rusia 3. Lenin

..urmarea crearea unei .prin inglobarea unor teritorii din Europa si Asia si crearea unui ., desfiintarea Frantei ca mare putere.

1.Reichul german 2. Mitteleurope 3. imperiu colonial

La 10 septembrie 1919, in localitatea . a fost semnat Tratatul de Pace cu

1. Saint Germain 2. Austria

V. Mai multe raspunsuri corecte

Mentionati principiile ce se vor regasi in Pactul Societatii Natiunilor:

a. egalitatea intre state,

b. practicarea diplomatiei secrete

c. dreptul de suveranitate asupra teritoriului national, inviolabilitatea acestui teritoriu

d. acceptarea razboiului ca modalitate de solutionare a crizelor

e. nerecunoasterea posesiunilor obtinute prin forta

R. a+c+e

Test pentru autoevaluare

II.          Raspundeti prin adevarat sau fals.

1. Tratatele de pace de la Paris au fost semnate de toti membrii Consiliului celor patru.

R. Fals

2. Rusia a intrat in razboi pentru a sprijini Serbia.

R. Adevarat

3. Franta la Conferinta de pace a fost reprezentata de presedintele consiliului de ministri Andre Maurois.

R.Fals

4. Tratatul de la Versailles interzicea Germaniei sa aiba submarine, nave de linie, avioane militare, tancuri.

R. Adevarat

II. Ordonarea variantelor de raspuns .

Ordonati tarile dupa anul intrarii in razboi :

a)Romania

b)Serbia

c)SUA

R. b a c

Ordinea in care s-au unit provinciile romanesti cu tara:

a)Bucovina

b)Basarabia

c)Transilvania

R. b a c

In ce ordine au fost inlaturate urmatoarele dinastii domnitoare:

a) Hohenzollern

b) Habsburg

c) Romanov

R. c b a

III. Potrivire de intrebari si raspunsuri:

1. Tratatul de la Trianon a. Bulgaria

2.Tratatul de la Saint Germain b. Germania

3.Tratatul de la Versailles c. Ungaria

4. Tratatul de la Neuilly d. Austria

R. 1-c; 2-d; 3-b; 4-a

1. Imperiul german a. Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda

2. Imperiul Austro-Ungar b. Boemia, Moravia, Croatia, Dalmatia

3. Imperiul otoman c. Alsacia, Lorena, Poznan

4. Imperiul rus d. Palestina, Mesopotamia, Tracia

R. 1-b; 2-c; 3-d; 4-a.

IV. Completare spatii libere:

La 28 iunie 1919 la .. a fost semnat tratatul de pace cu .

1. Versailles 2. Germania

Ungaria a recunoscut independenta politica a .., a sarbilor, croatilor si slovenilor si a renuntat la drepturile si titlurile pe care le-a avut fosta austro-ungara.

1. Cehoslovaciei 2. Regatul 3. monarhie.

Rusia era alaturi de Franta si . principala competitoare in lupta pentru stramtorile .. si

1. Marea Britanie 2. Bosfor 3. Dardanele

V. Mai multe raspunsuri corecte

Sursele revizionismului au fost:

a. aplicarea principiului nationalitatilor

b. nemultumirile celor invinsi de prevederile tratatelor de pace

c. respectarea principiului legitimitatii monarhice

d. problemele generate de integrarea unor minoritati nationale

e. chestiunea reparatiilor

R. b+d+e

Tema de casa:

Consultati documentul intitulat "14 puncte" ale presedintelui SUA W.Wilson si urmariti cum s-au aplicat ele in procesul de organizare a noii ordini internationale.

Glosar

Razboi total- sintagma a fost atribuita primului razboi mondial la care au participat pe langa soldati si populatia civila, in special femeile si minorii, care a fost mobilizata sa spijine eforturile de razboi ale beligerantilor. Amploarea resurselor umane si materiale angajate au facut din acest razboi un eveniment de exceptie al secolului al XX-lea.

Orase libere - orase revindicate de doua sau mai multe state, puse sub controlul Societatii Natiunilor, in care se permitea accesul liber al tuturor pretendentilor.

Revizionism - politica de revizuire a tratatelor de la Paris (1919-1920) promovata in perioada interbelica de catre statele nemultumite de prevederile lor, pentru a obtine o situatie mai buna si de a recupera teritoriile pierdute.

Principiul nationalitatilor- principiu statuat dupa primul razboi mondial care isi avea radacinile in Revolutia franceza, care recunostea dreptul natiunilor de a se constitui intr-un stat independent, dreptul la autodeterminare.

Capitolul urmator este consacrat problemelor Rusiei anului 1917, evolutiei evenimentelor din aceasta tara in ultimul an de razboi, care a cunoscut un alt traiect in perioada urmatoare.