Civilizatia si istoria daco-getilor

Civilizatia si istoria daco-getilor

Procesul de indo-europenizare; etnogeneza tracilor

In perioada de trecere spre epoca bronzului (2700/2500 - 2000/1900 i. Hr. ) a avut loc procesul de indo-europenizare a spatiului carpato-danubiano-pontic prin patrunderea, din steeple nord-pontice, a unor valuri successive de comunitati de pastori indo-europeni, purtatori ai 'civilizatiei kurganelor

'. Patrunderea acestor triburi de pastori a determinat multiple transformari de ordin cultural, social, etnic. Indo-europenii si-au impus cultura materiala si spirituala si i-au asimilat pe autohtoni.

Infloritoarele culturi ale autohtonilor au fost distruse. Vechile culturi eneolitice (Petresti, Gumelnita, Cucuteni, Vadastra) cu ceramica pictata au disparut. In locul lor au aparut culturi noi (Foltesti, Cernavoda III, Cotofeni) cu:

ceramica grosolana, decorata cu motive incizate;

morminte tumulare, de inhumatie cu schelete presarate cu ocru

Locul gintilor matrilineare a fost luat de o organizare patriarhala, ierarhica a societatii.

Locuitorii au inceput sa vorbeasca o limba indo-europeana.

In epoca bronzului (2000/1900 - 1200/1950 i. Hr.) din populatia indo-europeana raspandita in S-E Europei, dupa un indelungat proces de diferentiere, au luat nastere popoarele atestate de izoarele scrise antice: grecii, ilirii, tracii.

Tracii au creat la noi civilizatia bronzului, ei sunt cei mai indepartati stramosi directi ai poporului nostru, raspanditi in Peninsula Balcanica si la nord de Dunare.

Geneza civilizatiei geto-dace

In timpul primei varste a fierului (1200/1150 - 450/400 i. Hr.) a avut loc diviziunea tracilor in doua ramuri:

tracii propriu-zisi (ramura sudica) si,

daco-getii (ramura nordica)

Din marele neam tracic s-au diferentiat daco-getii, ca ramura nordica a tracilor, in spatiul carpato-danubiano-pontic, deci ei sunt autohtoni in acest spatiu.

Daco-getii au fost creatorii si purtatorii culturii hallstattiene in spatiul carpato-danubiano-pontic dupa cum dovedesc vestigiile ansamblului cultural Basarabi descoperite pe intreg teritoriu carpato-dunarean.

Aparitia proprietatii private a determinat diferentierea sociala dupa avere care a condos la stratificarea societatii si aparitia claselor sociale:

tarabostes (pileati) - aristrocratia militara si sacerdotala;

comati - producatorii liberi, marea masa a populatiei (agricultori, mestesugari)

Daco-getii traiau organizati in triburi si uniuni de triburi conduse de sefi militari (regi).

Triburi daco-getice:

apulli - zona Alba Iulia

burii - malul Oltului

carpii - Moldova Centrala

costobocii - nordul Moldovdei si Maramures

crobyzii si tryzii - Dobrogea

Triburile stapaneau un teritoriu cu o asezare mare, fortificata (dava), adevarat centru administrativ:

Argedava (Dobrogea)

Buridava (jud. Valcea)

Piroboridava (jud. Galati)

Tamasidava (jud. Bacau)

Sucidava (jud. Olt)

Cotnari

Stancesti (jud. Botosani)

Batca Doamnei (jud. Neamt)

Cetateni (jud. Arges)

Sarmisegetusa (Muntii Orastiei) - centru politic inconjurat de un system de fortificatii alcatuit din cetatile:

Costesti

Blidaru

Piatra Rosie

Banita

Capalna

Tilisca

Cetatile intarite si mormintele priciare descoperite atesta existenta, in sec. al IV-lea i. Hr., a unor formatiuni politice in sudul Olteniei, nordul Dobrogei, nordul Moldovei.

Eseu: Letonia - asezare si limite, mediul Natural, potentialul uman, economia Eseu: Viitorul geopolitic al Rusiei

Dovezile arheologice, la care se adauga maruriile izvoarelor narrative, atesta existenta unor puternice uniuni de triburi conduse de 'basilei' (regi) si in secolele urmatoare:

sec. al IV-lea i. Hr. - uniunea de triburi condusa de 'rex Histrianorum' din Dobrogea care se opunea scitilor;

335 i. Hr. - uniunea de triburi din nordul Dunarii infranta de Alexandru Macedon;

300 i. Hr. Si 292 i. Hr. - confruntarile dintre uniunea de triburi din centrul Munteniei conduda de Dromichaites, cu resedinta la Helis si Lisimah, care este luat prizonier;

sec. al III-lea i. Hr. - mentionarea intr-o inscriptie de la Histria a uniunii de triburi din sudul Moldovei condusa de Zalmogedikos;

sec. II-III i. Hr. - uniunea de triburi condusa de regale Rhemaxos, apoi de fiul acestuia, din Dobrogea, care salveaza Histria atacata de tracii sudici ai lui Zoltes;

inceputul sec. al II-lea i. Hr. - uniunea de triburi condusa de Oroles, in estul Transilvaniei, care se lupta cu bastarnii;

inceputul sec. al II-lea i. Hr. - uniunea de triburi condusa de Rubobostes, in Transilvania.

Limba daco-getilor

Dacii si getii vorbeau aceeasi limba, afirma geograful antic Strabo. Ei au fost numiti geti in izvoarele grecesti si daci in izvoarele latine, dar ei erau unul si acelasi popor.

Limba daco-getilor este un dialect al limbii traco-dace care face parte din familia limbilor indo-europene, dintr-un grup care mai cuprinde: sanscrita, persana, sciatica, limbile popoarelor baltice, limbile slave (grupul satem). Celalalt grup cuprinde greaca, latina, celtica, germana (grupul kentum).

Limba traco-daca a disparut, s-au pastrat putine urme: nume de plante medicinale, nume proprii de personae, locuri, rauri (cca. 160 de cuvinte).

Religia daco-getilor

o      daco-getii credeau in zei:

zeul suprem al cerului si al pamantului a fost Zalmoxis (sau Gebeleizis)

un zeu al razboiului, Derzelas sau Derzid,

o zeitate feminina pe nume Bendis, ce corespunde zeitelor Artemis sau Diana din mitologia greaca, respectiv romana.

o      Daco-getii credeau in nemurire, in viata de dincolo de moarte alaturi de Zalmoxis, zeul suprem. De aceea ei primeau moartea cu seninatate.

o      Mortii erau incinerati iar cenusa era depusa in urne ce se ingropau in pamant.

o      Cultul consta in slujbe, ceremonii si incantatii facute de preoti, de obicei pe munte.

o      Slujbele religioase aveau loc in sanctuare cum sunt cele descoperite la Costsesti, Blidaru, Piatra Rosie, etc.

o      La fiecare 4 ani ei comunicau cu Zalmoxis prin intermediul unui razboinic dac sacrificat, ce urma sa-I vorbeasca zeului supreme despre nevoile lor.

Contacte cu alte popoare

Alaturi de daco-geti, in unele regiuni au patruns, in diferite perioade:

ilirii (Oltenia, sec. al VIII-lea i. Hr.)

scitii (Transilvania, 600 i. Hr.)

tracii sudici (Dobrogea, sec al IV-lea i. Hr.)

bastarnii (Moldova mijl. sec. Al III-lea i. Hr.)

celtii, creatorii culturii La Tene, in sec. al III-lea i. Hr., au patruns in Dacia (in Transilvania, Maramures, Oltenia) contribuind la dezvoltarea metalurgiei fierului, olaritului (roata olarului) si emiterea monedelor.

Acestia au fost asimilati de daci.

grecii, pe tarmul dobrogean an Pontului Euxin unde au intemeiat, incepand cu a doua jumatate a sec.  al VII-lea i. Hr., coloniile;

Histria, pe malul golfului, astazi lacul Sinoe;

Tomis (Constanta);

Callatis (Mangalia).

Au avut loc schimburi culturale care au determinat progresul dacilor. Acestia au preluat de la greci:

roata olarului;

tehnici noi de metalurgie;

folosirea monedei;

modele de organizare politica.

Izvoarele scrise despre daco-geti:

Hecataios din Milet (sec. VI-V i. Hr.) aminteste de getii de la sud de Dunare;

Herodot, 'Istorii' (sec. al VI-lea i. Hr.) vorbeste despre rezistenta dacilor impotriva lui Darius la trecerea lui prin Dobrogea pentru a-i infrange pe sciti;

Tucidide, 'Razboiul Peloponesiac' (sec.  al V-lea i. Hr.) mentioneaza pe geti ca fiind aliati ai Atenei;

Strabon, geograf grec;

Trogus Pompeius (sec I i. Hr.) - informatii despre getii din Dobrogea din sec. al. IV-lea i. Hr. si din Transilvania si Moldova din sec. al II-lea i. Hr.;

Iustinus, istoric roman din sec. al. II-lea i. Hr. ofera informatii despre getii din sec. al. Iv-lea i. Hr.;

Flavius Arianus, istoric si geograf grec (sec. al II-lea i. Hr.), in 'Anabasis' relateaza expeditia lui Alexandru Macedon (335 i. Hr.) impotriva dacilor de la nordul Dunarii;

Diodor din Sicilla (sec. I i. Hr.) aminteste despre existenta dacilor in Campia Dunarii in sec IV-III i. Hr.;

Inscriptiile de la Histria din sec. III-II i. Hr.

Statul dac (sec. I i. Hr. - sec. I d. Hr. )

Sec. I i. Hr. -societatea geto-daca a cunoscut un accentuat proces de structurare care a condos la aparitia statului dac, care era o monarhie militara.

Burebista (82-44 i. Hr.) - primul rege dac

A unit triburile geto-dace si a creat un stat puternic cu centrul la Sarmizegetusa Regia in zona Muntilor Orastie.

A construit o armata puternica cu care a cucerit teritorii intinse:

- in jurul anului 50 i. Hr.  - supune cetatile grecesti pontice, de la gurile Bugului pana la Dionysopolis;

- incepand cu anul 60 i. Hr. - cucereste teritoriile ocupate de celti, in sud-vestul si nord-vestul Daciei;

- in anul 48 i. Hr. - campanile la sud de Dunare, in Peninsula Balcanica.

Limitele statului dac in timpul lui Burebista, conform geografului antic Strabo erau:

in nord - Carpatii Padurosi;

in vest - Dunarea mijlocie si Slovacia;

in sud - Muntii Haemus (Balcani);

in est - gurile Bugului si Marea Neagra.

Imperiul roman constituia un pericol pentru statul dac, motiv pentru care Burebista s-a amestecat in razboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompei, ajutandu-l pe Pompei. Victoria lui Caesar a fost urmata de organizarea unei expeditii de pedepsire a lui Burebista intrerupta de moartea conducatorului roman(44 i. Hr.).

La moartea lui Burebista, statul dac s-a destramat. S-au format patru, apoi cinci unitati statale: in Transilvania, in Moldova, in Maramures, in regiunea subcarpatica a Munteniei.

Urmasii lui Burebista

Deceneu (44 i. Hr.) - rege si mare poet (concentra in mainile sale puterea laica si religioasa), a preluat conducerea statului lui Burebista, dar statul condos de acesta se limita in zona Muntilor Orastie.

Comosicus - a fost rege si mare poet al statului dac din Transilvania.

Coryllos-Scorilo (? - 68/69 i. Hr.) - a fost rege timp de 40 de ani in statul dac cu centrul in Muntii Orastie.

Diurpaneus-Duras (68/69 - 87 d. Hr.) - a condus statul dac cu centrul in Muntii Orastiei. In iarna 85/86 d. Hr., dacii au facut o incursiune in provincial Moesia impotriva romanilor pe care ii infrang. Domitian a impartit Moesia in Moesia Superior si Moesia Inferior si a pregatit o campanie in Dacia.

Coson - rege al statului dac in nordul Munteniei, s-a amestecat in razboaiele civile de la Roma in timpul lui Octavian Augustus.

Cotiso (sf. sec. I d. Hr. - inc. sec. II d. Hr.) - rege al statului dac din Banat, a facut incursiuni la sud de Dunare.

Dicomes - rege al unui stat din centrul si sudul Moldovei, a participat la lupta de la Actium (31 d. Hr.) dintre Octavianus si Marc Antonius, de partea celui din urma.

Roles (sf. sec. I i. Hr.) - rege al unui stat dac din Dobrogea, s-a aliat cu romanii in iarna 29/28 i. Hr. si a luptat impotriva celorlalti regi daci din Dobrogea, Dapix si Zyraxes care se impotriveau romanilor.

DECEBAL (87-106 d. Hr.)

A refacut unitatea statului dac care era mai putin intins decat statul lui Burebista, dar mai puternic. Statul dac condus de Decebal, cu capitala la Sarmizegetusa Regia, cuprindea Transilvania, Banat, Oltenia, centrul si sudul Moldovei.

A avut mai multe confruntari cu romanii:

- 87 d. Hr., armata romana condusa de gen. Cornelius Fuscus a atacat Dacia si a fost infranta la Turnu Rosu;

- 88 d. Hr., o armata romana condusa de gen. Tettius Iulianus a atacat Dacia prin Banat. Decebal a incheiat pace cu Domitian si a devenit client al Romei (89 d. Hr.)

- 101 - 102, armata romana condusa de imparatul Traian (98 - 117) a atacat Dacia si a provocat grele infrangeri dacilor; Decebal a cedat si incheiat pacea cu romanii in conditii foarte grele pentru Dacia.

- 105 - 106, Traian, dupa construirea podului peste Dunare de la Drobeta, ataca din nou Dacia pe care o cucereste in intregime sip e care o transforma in provincie romana.