Cultura si traditia rromilor

Cultura, obiceiurile si relatiile interetnice au multe de spus mai ales in cazul rromilor si modalitatile de a produce bani, fiind un caz foarte complex.

Traditia, cultura romilor si educatia lor, nu au un rol asa de important in posibilitatea de a face rost de bani, se poate spune "face rost" deoarece lor nu le place sa munceasca, lucru pe care l-am constat din observatiile realizate  in stagiul de cercetare.

Comparativ cu afirmatiile pe care le-au facut romii in legatura cu posibilitatea de trai si felul de a produce bani, lucrurile pe plan empiric nu sunt identice. Educatia lor comparativ cu conditiile de locuit pe care le au partea instarita nu se potrivesc chiar deloc, deoarece majoritatea romilor din cercetare sunt doar cu patru clase.

La modul cum se imbraca rromii nu se compara cu cel al altor etnii, mai ales femeile care au rochii lungi, ei le numesc toale. Cultura rromilor din Huedin, pastreaza caracteristicile etniei rrome din Carpati.

Familia rromilor din ardeal constituie elementul esential pentru punerea in siguranta a continuitatii neamului, temeiul pentru care la etnia rroma de gabori, casnicia asigura o intelegere intre parintii copiilor, acest lucru facand, ca numele familiei sa aiba o continuitate. Capul familiei la rromii carpatici este barbatul, el se ocupa cu aducerea hranei si a lucrurilor necesare traiului pentru o viata cat mai buna. Sotia este si ea implicata, avand atributii gospodaresti, implicandu-se mult in nasterea, educarea si cresterea copiilor. Mai nou, pentru asigurarea traiului necesar, o mare implicare o au copii si sotia. Cei mai numerosi rromi de vatra au fost remarcati de populatia majoritara, al caror mod de viata a fost adoptat. In acesta directie  munca lor este asemanatoare cu cea a majoritarilor, aici facand referire la rromii care practica meserii care i-au fost de folos sa-si descopere un loc de munca apartinand unei institutii si dobandind o anumita specializare.

Unii dintre rromi au un prestigiu recunoscut in societate, in majoritatea cazurilor prin urmarea unei scoli.

Exista rromi care traiesc in zone limitrofe ale orasului, care nu au putut sa faca fata conditiilor dure, consecinta cercului vicios in care s-au integrat, spatiul in care locuiesc fiind insalubru, cu pana la 5 persoane intr-o camera de 3-4 metri patrati, neavand apa si sursa de incalzire. Pentru a iesi din acel cerc, ajutorul provine din munca proprie dar si de la societatile civile, iar pentru iesirea din cerc exista o sansa pentru fiecare, dar copii si mamele sunt mai speciali.

Din punct de vedere al casatoriei, se face cu rromii din alte rude si rareori cu nerromi. Tinerii casatoriti au parte de intimitatea pe care le-o asigura parintii lor, in aceeasi casa, dar in camere separate.

Traditiile asociate de evenimentele importante ale vietii sunt nasterea, botezul si cununia, fiind bine patrunse in cultura rromilor. In cele ce urmeaza voi prezenta aceste evenimente importante de care am amintit mai sus.

Botezul:

Pruncul este tinut in casa timp de sase saptamani, nu se scoate din incapare, pentru a fi protejat de cele rele, care se pot nazari asupra lui. Mama noului nascut nu iese din casa in aceasta perioada, nici macar pana la fantana pentru a nu spurca apa. Neamurile si prietenii viziteaza pruncul, venind cu o diversitate de cadouri, cum ar fi imbracaminte si merinde mamei, avand hrana pentru copil. Trecand cele sase saptamani copilul este boteazat. Numele il aleg nasii, dar daca parintii nu sunt de acord, se poate propune o varietate de nume din care se alege cel preferat de toti. Pentru a-l proteja pe copil de deochi, i se pune la mana un material rosu.

Nunta:

Casatoria se face prin acordul bilateral al familiilor, nefiind necesara o oficializare externa, fiind recunoscuta de catre bulibasa, care are autoritate. Casatoria creeaza relatii de rudenie, aceastea incluzand: obligatii de ordin ritualic, solidaritate in spiritul fratiei, legaturi de schimb financiar in cadrul rudeniilor. Mirele este aranjat de doisprezece flacai, este tuns pe partea dreapta, i se taie parul de pe piciorul stang aproape de genunchi, urmand sa fie spalat de barbati.

Dupa ce se usca, se tunde si partea stanga, se tunde si la piciorul drept, apoi fiind imbracat in haine de sarbatoare.

Proiect: Lucrare scrisa la dendrologie Proiect: Marile Descoperiri Geografice

Mireasa isi despleteste parul, fiind spalat de douasprezece tinere necasatorite, podoaba capilara este unsa cu ulei de trandafiri, lacramioara, coaja de castana si frunza de nuc. Se scot funditele de culoare rosie de fecioara, se face impletirea parului ca pentru o dama maritata si se leaga in spate sub forma de coc, lucru care simbolizeaza integrarea in randul sotiilor, urmand sa se imbrace, si pe cap i se pune baticul de nevasta.

Nasul si nasa, cu o zi inaintea oficierii casatoriei de catre bulibasa, vor sosi la casa mirilor, acolo unde vor domicilia dupa casatorie, vor intra amandoi descultati, avand intre degetele de la picioare un ban, semnificand avutia adusa in locuinta. Nasa va spala picioarele copilului, daca va fi baiat, iar nasul picioarele copilului daca va fi fata, mirii vor spala membrele inferioare, baiatul membrul drept, fata membrul stang, vor savura o bautura fina din flori de tei, unde s-au strecurat cateva picaturi de sange, aceasta aratand semnul de inrudire vesnica. Nasii urmand sa mearga fara a fi petrecuti de miri.

Parintii-socri cu o zi inainte de nunta, noaptea la ora douasprezece, vor taia un miel avand sexul feminin si un cocos, unindu-le gaturile sangerande apoi inconjurand locuinta viitorilor miri, acest lucru facandu-l de 3 ori, tinand lesurile cu capul aplecat pana curge tot sangele.

Acest ritual este practicat pentru a goni duhurile rele si ca multumire adusa marelui zeu al casatoriei.

Fiecare nuntas trebuie sa acorde o suma de bani, ajutandu-i pe tinerii casatoriti pe drumul vietii.

Imbracamintea femeilor rrome este traditionala si cuprinde: basmaua, numita si batic, esarfa sau naframa. Materialul din care acestea este confectionat se numeste casmir de calitate superioara, avand culori vii inflorate, dar predomina galbenul insemnand bogatia, lumina, viata, perspicacitate, atractia si atentia culorii verzi insemnand calm, liniste, renastere, speranta.

"Ardeleanca rroma nu are in podoaba capilara salbe sau banuti, semnificand "adausurile de frumuseti" ca "impuritati" ale gandirii si curateniei feminine."

Cerceii sunt mari, din aur, atragand atentia inspre capul femeii captand atentia si simturile cu care este impodobita "rromanca".

Bluza si camasa sunt confectionate din acelasi material ca si fusta, imprimeurile florale sunt si ele prezente, nelipsind aceleasi culori, croiul fiind unul larg dorind sa semnifice gradul de libertate al miscarii, avand ca si componente dantela, lucru manual, in apropierea gatului, gulerul, rareori pieptul, manseta si maneca sunt provocatoare avand deschiderea larga, acest lucru lasand sa se intrevada sanii liberi, bine conturati, simbolul fertilitatii si sanatatii.

Jerseul acesta fiind confectionat din lana, culoarea verde, purat peste ilic, dand o protectie in zona rinichilor si spatelui impotriva imbolnavirii.

Fusta femeii rrome este din matase "grea" culoarea predominanta fiind galben sau verde, tivita cu dantela. Gradul de libertate si largire ii permite rromancei sa-si etaleze corpul de "amorfa" avand soldurile largi, insemnand sanatatea procreatiei.

Imbracamintea nuntii este toata alba, iar in ceremonia inmormantarii, rromi se imbraca in negru.

Sortul este din material matasos, culorile vii cu imprimeuri florale fiind prezente. Este construit conic cu temeiul in jos terminat cu dantela, fiind legat la spate si avand un buzunar larg in fata.

Incaltaminea, in anotimpul calduros femeia rroma poarta sandale sau umbla desculta iar, in anotimul racoros este incaltata cu pantofi negri de tip barbatesc purtand sosete barbatesti, verde topaz.

Costumul barbatului rrom este alcatuit din camasa, palarie, ilinc sau laibar, sacoul, haina, pantalonii, incaltamintea. In continuare voi descrie fiecare dintre acestea.

Palaria este confectionata din pasla facuta din fibre de lana presata, cu boruri largi avand panglica lata, curbura borului este cu deschidere spre partea din spate a capului cu inclinatie in partea din fata, fiind ridicata la ureche. Negrul este culoarea care predomina si scoate in evidenta aristocratia. Parul este tuns iar barba cu mustata, evidentiaza forta si masculinitatea atragatoare, scotind in evidenta provocarea sexuala si capul familiei.

Camasa este si aceasta confectionata din panza subtire numita matase sau casmir, fiind tot timpul de culoarea puritatii, sinceritatii si intelegerii, semnificand un simbol in cultura rroma.

Laibarul sau vesta are ca si material de baza stofa, care este folosita din ce in ce mai mult fiind un inlocuitor al pielii. Culoarea vestei este negru. Nasturii sunt din os, inlocuind argintul si metalul. Unica componenta ramasa este lantisorul de argint.

Haina este din stofa neagra, avand un croi simplu, deseori deschis si larg cu buzunar interior si nasturi de os, buzunarul adoposteste portmoneul niciodata gol. Cureaua este din piele neagra cu catarama lata.

Incaltamintea, vara, este foarte simpla, rromi purtand slapi sau sandale, pe picior avand ciorapi albi, niciodata nu se umbla descult. In anotimpurile racoroase, anume toamna si iarna se poarta pantofi din piele neagra.

In cultura rromilor din Huedin isi fac prezenta dansurile si jocurile. Rromii sunt caracterizati de jocul cingherita, semnificand "rupta tiganeasca". Nici o etnie sau rasa nu are in cultura ei acest tip de joc, ritmul alert apartinand acestui tip de dans.

Barbatul arata puterea seductiei avand la joc doua, trei femei pana la un numar de opt intr-o intrecere practicata in desertul Sancrit, scopul acestui joc este alegerea viitoarei consoarte.