Pitagora(c.
580 i.Hr. - c.500 i.Hr.) a fost un filozof si matematician grec, originar
din insula Samos, intemeietorul pitagorismului, care punea la baza intregii
realitati teoria numerelor si a armoniei.
Despre Pitagora a scris Eudoxios in Descrierea Pamantului, cartea a VIl-a.
El aratase atata curatenie, atata grija de a se feri de
omoruri si de ucigasi, incat, nu numai ca se infrana de la tot
ce avusese viata, dar nu se apropia nicicand de macelari si
de vanatori.
In afara celor scrise de Eudoxios, Antiphon, in tratatul sau Despre
viata celor iubitori de virtute, spune cate ceva si despre asceza sa
din Egipt.
Se spune ca de mic Pitagora fusese atras, de viata preotilor
egipteni, de MARILE MISTERE, iar atunci cand varsta i-a permis, Pitagora il
ruga pe tiranul Polycrates, regele Greciei, sa-i scrie regelului
Egiptului, Amasis, prietenul si oaspetele sau, ca sa-i
ingaduie sa fie partas la invataturile pe
care le primeau cei ce urmau sa ajunga preoti. Sosit la Amasis,
el a obtinut cele necesare ca sa fie primit in mijlocul
preotilor din Heliopolis, dupa care a fost trimis la Memphis, la
preoti mai varstnici decat el, dar acesta fusese doar un motiv pentru a-l
tine departe de Cunoasterea pe care el o cauta, acestia
trimitandu-l mai departe la cei din Diospolis.
Pentru ca acesti preoti nu prea mai aveau unde sa-l
trimita, si pentru ca se temeau de rege, n-au mai putut sa
spuna nimic, dar s-au gandit sa-l abata de la tinta
si sa-l supuna la grele incercari, fara nici o
legatura cu traiul dus de greci. El pe toate le-a implinit cu
bucurie, si ajunsese atat de faimos, incat ii fu ingaduit sa
aduca sacrificii zeilor dupa cum ii era voia, si sa
participe la ritualurile lor. Lucrul acesta nicicand nu s-a mai petrecut cu
vreun alt strain.
Odata intors in Grecia, el a intemeiat o scoala numita
'hemiciclul lui Pitagora', unde locuitorii din Samos se adunau pentru
a se sfatui cu privire la treburile cetatii. Se spune ca
pentru aceasta, el a gasit o pestera potrivita in care
sa-si predea filozofia, si unde isi petrecea o buna
parte din zile si nopti intovarasit de adeptii
sai. Ajuns la varsta de 4o de ani el s-a mutat in Italia, Sicilia, unde a
infiintat o scoala filizofica faimoasa
Diogenes, un alt istoric, povesteste despre Pitagora ca a mers la
egipteni, la arabi, la chaldeeni si la evrei, care Ii dezvaluira
stiinta deslusirii viselor; el a fost cel dintai care a
facut preziceri folosindu-se de tamaie. In Egipt, el a stat in
preajma preotilor, s-a impartasit din inte¬lepciunea
lor, si a invatat limba egipteana, si cele trei feluri
de scrieri ale lor: epistolo-grafica, hieroglifica si
simbolica, care sunt luate in sens propriu, prin imitatie (cu forma
obiectelor) sau in sens alegoric, corespunzator anumitor taine; tot aici,
el cauta sa afle cat mai multe despre zei. Pitagora a mers apoi
in Arabia, unde se spune ca statea in preajma regelui; la Babilon,
s-a intalnit cu chaldeenii si s-a dus sa-l caute pe Zoroastru, care
l-a purificat de necura¬teniile vietii sale anterioare si
l-a invatat lucrurile de la care trebuie sa se infraneze oamenii
buni pentru a ramane puri; el a ascultat apoi invatatura
despre natura si a aflat care sunt Legile universului. Caci in
timpul calatoriilor pe care le-a facut la aceste popoare
si-a insusit Pitagora tot ce este mai bun in intelepciunea lui.
Cat priveste vorbele pe care le spunea celor apropiati, nimeni nu
este in stare sa si le aminteasca intocmai, caci,
intr-adevar, intre ei domnea o tacere de neinchipuit. Cu toate
acestea, invataturile asupra carora nu exista indoieli
sunt urmatoarele: mai intai ca sufletul este nemuritor; apoi, ca
el trece in alte vietuitoare; in plus, ca dupa perioade de timp
determinate ceea ce a murit renaste; ca nimic nu este cu
desavarsire nou; ca toate fiintele vii fac parte din
aceeasi categorie, se mai spune ca prevestea fara gres
cutremurele de pamant, ca degraba starpea bolile, ca oprea
vanturile naprasnice si caderea grindinei, ca linistea
apele involburate ale raurilor si marii
Se spune ca spunea tuturor grupurilor care-l
ascul¬tau, multe sau putine, aceasta maxima:trebuie sa
alungam prin toate mijloacele - cu focul, cu fierul sau cu oricare alte
unelte - boala din trup, nestiinta din suflet, abuzul din pantece,
dezbinarea din cetate, fatarnicia din familie, si din toate
lipsa de masura.
