Jocurile logico-matematice - psihopedagogia invatarii matematice

JOCURILE  LOGICO-MATEMATICE

Psihopedagogia invatarii matematice a demonstrat drumul pe care trebuie sa-l urmeze matematica, acela de actiune in plan extern cu obiectele, bazat pe o actiune logica si apoi formarea unor reprezentari si utilizarea simbolurilor.

Matematicianul de origine maghiara Z. P. Dienes, inovatorul psiho -pedagogiei invatarii matematice, a pornit de la notiunea de mediu pe care o considera capitala in sensul ca, invatarea echivaleaza cu un proces de adaptare a organismului la mediu.

Z. P. Dienes afirma: ,, copiii si chiar adultii invata mai usor matematica construind conceptele pe baza experientei lor proprii decat prin manipularile simbolice''.

Aceasta perioada de invatare ocupa un loc si spatiu mai mare, precedata fiind de o perioada de invatare prematematica, unde copilul este pus in fata unor situatii variate in care trebuie sa actioneze, sa inteleaga, sa analizeze.

Jocurile logico-matematice se desfasoara cu materiale speciale ale trusei Dienes, material astfel conceput incat conduce copiii catre o intelegere intuitiva, avand pentru inceput un caracter imitativ, plecand de la premisa ca jocurile logico-matematice ajuta la descoperirea matematicii dirijate si nu spontane, independente.

Jocurile logico-matematice cunosc urmatoarea clasificare:

a.      jocuri libere;

b.      jocuri pentru construirea multimilor;

c.       jocuri de aranjare a pieselor in tablou;

d.      jocuri de diferente;

e.      jocuri cu cercuri;

f.        jocuri de formare a perechilor;

g.      jocuri de transformari;

h.      jocuri cu multimi echivalente.

Experienta dovedeste ca in organizarea acestor jocuri trebuie sa se tina seama de cunostintele acumulate de elevi in constituirea unor multimi formate din obiecte din lumea inconjuratoare, intr-o maniera diversificata: margele, jucarii, creioane, caiete etc., pe baza unor proprietati distincte ca: forma, marime, culoare etc., aceste proprietati inlesnind drumul de cunoastere a atributelor ce apartin pieselor trusei, dar si redarea pozitiilor spatiale relative ale obiectelor: sus, jos, in, langa, departe, aproape etc.

Piesele trusei Dienes se disting prin patru variabile, fiecare variabila avand o serie de valori distincte:

a.      forma - cu patru valori (cerc, patrat, triunghi, dreptunghi);

b.      marime - cu doua valori (mare, mic);

c.       culoare - cu trei valori (rosu, galben, albastru);

d.      grosime - cu doua valori (gros, subtire).

Trusa Dienes poseda 48 piese, fiecare piesa fiind unicat prin atributul pe care-l poseda.

Desfasurarea acestor jocuri parcurge doua etape succesive: etapa jocurilor cu exercitii pregatitoare; etapa jocurilor logice propriu-zise.

Jocurile pregatitoare au un caracter explorator-manipulativ, in care copilul se joaca liber, construieste, manipuland materialul trusei dupa forma, culoare, marime si grosime.

Aceasta activitate o numim activitate de explorare, copilul nefiind de la inceput constient de procesul explorator pe care-l intreprinde.

Aceste jocuri devin suport de trezire si manifestare a curiozitatii si initiativei in joc.

Tot in aceasta perioada distingem jocul reprezentativ, jocul in care copilul atribuie figurilor geometrice alte proprietati asemanatoare cu proprietatile obiectelor din lumea care-l inconjoara. Astfel, dintr-un patrat si un triunghi el construieste o casa, din mai multe triunghiuri da contur unui brad, cercului i se confera semnificatia soarelui etc.

In acelasi timp cu figurile geometrice se pot folosi si alte materiale cu functionalitati multiple ca: obiecte in miniatura, lotouri, jetoane, seturi cu rotite colorate, dominouri cu figuri geometrice etc., toate acestea reprezentand si un eficient mijloc de realizare a jocurilor si exercitiilor senzoriale.

Uneori, aceste jocuri reprezentative sunt insotite de indicatii verbale sau povestiri pretext sugerate de invatator sau chiar de catre ei insisi.

In cursul jocului apar si unele reguli ca: sa respecte indicatiile primite, sa lucreze corect si ritmic pentru a nu ramane in urma povestirii, sa foloseasca piesele corespunzatoare. Apar astfel jocurile cu reguli, in care copilul depune o activitate mult mai sustinuta in ceea ce priveste efortul intelectual. Aceste jocuri conduc la stabilirea anumitor relatii de ordin afectiv intre copil si invatator, relatii de apropiere, de integrare, relatii de ordin cognitiv de largire si imbogatire a reprezentarilor matematice.

Eficienta acestor jocuri consta in stimularea gandirii, a spiritului de observatie, a imaginatiei, a creativitatii si a dezvoltarii limbajului intr-un context matematic.

Folosirea jocului logico-matematic in procesul instructiv-educativ face ca elevul sa invete cu placere, sa devina interesat de activitatea ce se desfasoara, face ca cei timizi sa devina volubili, activi, curajosi, sa capete mai multa incredere in capacitatile lor intelectuale, mai multa siguranta si tenacitate in raspunsuri.

Scopul principal al jocului logico-matematic este de a-i inzestra pe copii cu un aparat logic suplu si polivalent, care sa le permita a se orienta in problemele realitatii inconjuratoare, sa exprime judecati si rationamente variate intr-un limbaj simplu, familiar, sa calauzeasca primii pasi ai copiilor spre matematica.

In jocul ,,Saculetul fermecat'' scopul pe care l-am urmarit a fost de percepere corecta a insusirilor unei piese ascunse folosind simtul tactil (pentru recunoasterea formei, marimii si grosimii) si apoi deductia culorii. In desfasurarea acestui joc am folosit trusa completa, piesele asezandu-le intr-un saculet confectionat dintr-un material netransparent.

Tic-Pitic, personaj folosit in desfasurarea jocului, a adus sacul, l-a prezentat copiilor si le-a cerut sa ghiceasca ce are in el. Fiind invitati pe rand de Tic-Tac, copiii au separat cate o piesa in sac, au pipait-o si au precizat verbal ce forma, marime si grosime are piesa.

Analiza: Simboluri chimice - element chimic se numeste simbol chimic Referat: Determinarea energiei de activare Arrhenius - reactia tiosulfatul de sodiu cu acidul sulfuric

,,Am gasit in saculet un cerc mare si subtire'' etc.

Neputand preciza si culoarea poate raspunde: ,,Cred ca are culoarea albastra''.

Piesa a fost scoasa din saculet si infatisata copiilor. Ei au putut aproba raspunsul corect al colegului ce a ghicit piesa, sau raspunsurile incorecte. Tic-Pitic multumeste copilului, iar piesa este asezata la vederea copiilor.

Jocul a continuat in acelasi mod, insa, pe masura ce din saculet au fost scoase mai multe piese de acelasi fel, una sau chiar doua, s-au putut face discutii corecte asupra culorii. Astfel, daca din saculet au fost scoase patratele mici, groase, albastre si rosii, celelalte patrate mici, groase nu pot fi decat de culoare galbena.

Finalul jocului a cuprins fise in care copiii au fost nevoiti sa deduca culoarea formelor geometrice necolorate si sa le coloreze.

 

Fisa de evaluare: ,,Ce culoare lipseste

Variante de joc: ,,Spune-mi cine si cum sunt '', ,,Baba-oarba''.

Obiectivul urmarit in aceste variante a fost acelasi ca in jocul ,,Saculetul fermecat'', cu deosebirea ca in aceste jocuri, copilul desemnat sa ghiceasca piesa si atributele ei, a fost legat la ochi cu o panglica netransparenta.

Jocul ,,Santierul de constructii'':

Obiectivul urmarit a fost constituirea de multimi pe baza unei caracteristici date: forma, marime, culoare, grosime, precum si denumirea pieselor cu ajutorul propozitiilor.

Sarcina didactica a constat in denumirea corecta a pieselor alese si determinarea lor prin toate atributele invatate.

Regula jocului a determinat copiii in a sorta si aranja piesele trusei dupa forma intr-un tablou denumit ,,magazia santierului''.

Jocul l-am desfasurat cu intreaga clasa folosind ca material didactic trusa Dienes cu toate cele 48 piese, rolul de magaziner revenindu-mi mie ca invatatoare, copiii reprezentand meseriasii santierului (zidari, tamplari, faiantari etc.).

Pretextul jocului a constat in imposibilitatea magazinerului de a sorta, inregistra si aranja in magazie materialele de constructie (piesele trusei), solicitand astfel ajutorul meseriasilor (copiilor).

Fiecare copil a luat astfel cate o piesa, determinand-o prin toate atributele ei si a asezat-o in magazia santierului, cerand magazinerului inregistrarea sa. Exemplu: ,,Scrieti o piesa mare, de forma dreptunghiulara, albastra si subtire pe care o asez in magazia destinata pieselor dreptunghiulare''. Jocul a continuat pana ce toate piesele isi gasesc locul potrivit. La eventualele greseli, elevul a fost ajutat de ceilalti meseriasi (colegi).

Fisele de evaluare au cuprins conturul punctat al figurilor geometrice, sarcina elevului fiind aceea de trasare corecta a figurilor geometrice prin unirea punctelor ce delimiteaza fiecare figura in parte si semnalizarea prin sageata spre magazia ce ii este destinata.

Variante de joc: ,,Magazinul universal'', ,, La biblioteca'', urmarind prin desfasurarea lor constituirea de multimi dupa o anumita caracteristica si folosirea conjunctiilor in determinarea pieselor.

Jocul ,,Tabloul tricolor'' face parte din categoria jocurilor de aranjare a pieselor in tablou si l-am realizat cu elevii claselor mai mari, printr-o noua varianta de aranjare, fie a pieselor mici, groase si subtiri, fie a pieselor mari, groase si subtiri.

Obiectivul urmarit a fost de aranjare a pieselor in cele trei coloane rezervate culorilor, piesele de aceeasi forma fiind dispuse in linii consecutive, asigurandu-se astfel o alternanta a grosimii pieselor.

In varianta ,,Tabloul tricolor'' realizat numai cu piesele mici, groase si subtiri, sarcina didactica a constat in alegerea si asezarea pieselor incepand cu cercurile mici, subtiri, cercuri de culoare rosie in prima coloana, cercuri de culoare galbena in a doua coloana, cercuri de culoare albastra in a treia coloana, urmate fiind de cercurile mici, groase, in aranjarea carora s-a tinut cont de pastrarea culorii coloanelor.

Rand pe rand, copiii au motivat:

,,Eu asez in prima coloana cercul de culoare rosie, mic si subtire''.

,,Eu asez in a doua coloana cercul de culoare galbena, mic si subtire''.

Eu asez in a treia coloana cercul de culoare albastra, mic si subtire''.

Cercurile ramase in multimea pieselor nearanjate au fost asezate

pastrandu-se ordinea culorii coloanelor.

Astfel, cercul de culoare rosie, mic si gros a fost asezat in coloana rosie, cercul de culoare galbena, mic si gros a fost asezat in coloana de culoare galbena si cercul de culoare albastra, mic si gros a fost asezat in coloana de culoare albastra.

Jocul a continuat in acelasi mod de aranjare si a celorlalte figuri geometrice (patrate, triunghiuri, dreptunghiuri) constituind intregul tablou destinat figurilor geometrice mici, subtiri si groase.

Tabloul constituit de copii in jocul ,,Tabloul tricolor'':

Jocurile logico-matematice adecvate particularitatilor de varsta si psihice ale copiilor contribuie la ilustrarea celor mai generale notiuni de matematica, in desfasurarea carora trebuie sa intervina elemente de simplificare fara a se renunta la functionalitatea lor privind realizarea operatiilor logico-matematice.

Jocurile logico-matematice contribuie la realizarea proceselor de abstractizare si generalizare a cunostintelor de matematica menite sa faciliteze intelegerea notiunii de numar si a operatiilor numerice.

Bibliografie:

Antone, V., Gheorghinoiu, C., Obeada, M., Metodica predarii matematicii. Jocul didactic matematic, Editura Ex Libris, Braila, 2002

***, Invatamantul primar, nr. 1-3/2006, Revista dedicata cadrelor didactice, Editura Miniped, Bucuresti, 2006

Piaget,J., Psihologia copilului (traducere), E.D.P., Bucuresti, 1988

Inv.: GIURA  GHEORGHE

SCOALA  CU CLASELE I-VIII MARGARITESTI

COMUNA VOINEASA JUDETUL OLT