Poezia Un rasunet de Andrei Muresanu - comentariu

Un rasunet de Andrei Muresanu

Desteapta-te, Romane, din somnul cel de moarte,
In care te-adancira barbarii de tirani!
Acum ori niciodata croieste-ti alta soarte,
La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani!

Acum ori niciodata sa dam dovezi la lume
Ca-n aste mani mai curge un sange de roman,
Si ca-n a noastre piepturi pastram cu fala-un nume
Triumfatori in lupte, un nume de Traian!

Inalta-ti lata frunte si cata-n giur de tine,
Cum stau ca brazi in munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai asteapta si sar ca lupi in stane,
Batrani, barbati, juni, tineri, din munti si din campii!

Priviti, marete umbre, Mihai, Stefan, Corvine,
Romana natiune, ai vostri stranepoti,
Cu bratele armate, cu focul vostru-n vine,
"Vieata-n libertate ori moarte!" striga toti.

Pre voi va nimicira a pizmei rautate
Si oarba neunire la Milcov si Carpati!
Dar noi, patrunsi la suflet de santa libertate,
Juram ca vom da mana, sa fim pururea frati!

O mama vaduvita de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fiii-si azi mana d-ajutori,
Si blastama cu lacrami in ochi pe orisicare,
In astfel pe pericul s-ar face vanzatori!

De fulgere sa piara, de trasnet si pucioasa,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Cand patria sau mama, cu inima duioasa,
Va cere ca sa trecem prin sabie si foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A carui plagi fatale si azi le mai simtim;
Acum se vara cnuta in vetrele strabune,
Dar martor ne e Domnul ca vii nu o primim!

N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al carui jug din seculi ca vitele-l purtam;
Acum se-ncearca cruzii, in oarba lor trufie,
Sa ne rapeasca limba, dar morti numai o dam!

Romani din patru unghiuri, acum ori niciodata
Uniti-va in cuget, uniti-va-n simtiri!
Strigati in lumea larga ca Dunarea-i furata
Prin intriga si sila, viclene uneltiri!

Preoti, cu crucea-n frunte! caci oastea e crestina,
Deviza-i libertate si scopul ei preasant.
Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina,
Decat sa fim sclavi iarasi in vechiul nost' pamant!

COMENTARIU

Eseu: ADN-ul exista in genomul uman Document online: Proiect didactic biologie - transmiterea caracterelor ereditare-teoria cromozomiala a ereditatii

10. Calinescu, George (1982) : Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, Editura Minerva, Bucuresti.

11. Marino, Al. (1967) : Opera lui Al. Macedonski, E.P.L., Bucuresti.

SCENARIU DIDACTIC

Moment organizatoric : (2 min.)

- pregatirea elevilor pentru sustinerea, in bune conditii, a activitatii ;

- distribuirea materialelor necesare;

Captarea atentiei (2 min.)

metode : problematizarea, conversatia, metoda Picasso - cuvinte cheie, brainstorming;

mod de organizare a activitatii : frontal;

materiale didactice : foaie de flipchart, flipchart, imagine inspirata de lucrarile lui Picasso, marker, inregistrari audio

metoda Picasso are ca obiective constientizarea diferentelor individuale si acceptarea si valorizarea modurilor diferite de a privi lucrurile; elevii primesc sarcina de a reprezenta printr-un cuvant ideea, sentimentul sugerate de imagine; toate cuvintele vor fi notate pe foaia de flipchart, in interiorul desenului ;

Enuntarea temei si a obiectivelor lectiei, precum si a competentelor si abilitatilor pe care elevii trebuie sa si le formeze sau sa le aprofundeze : (2 min.)

metoda : explicatia, Sinelg;

mod de organizare a activitatii : frontal;

se enunta tema si obiectivele, trasandu-se, astfel, firul lectiei ;

se prezinta sarcinile de invatare : analizarea unui text poetic ce apartine lui Al. Macedonski - Rondelul rozelor ce mor evidentiind relatia dintre continutul de sentimente si idei si forma artistica, dintre tematica, motive si mijloacele de realizare a expresivitatii limbajului - titlu, eu liric si ipostazieri ale acestuia, cuvinte - cheie si camp semantic, sistem de imagini artistice, particularitati stilistice, topica si versificatie; definirea rondelului; identificarea elementelor simboliste, parnasiene si clasice in textul liric;

se distribuie fisele tip Sinelg si se explica modul de completare a acestora;

Actualizarea notiunilor si a conceptelor - ancora evocare (5 min.)

metode : conversatia, problematizarea, explicatia, procedeul intrebare - raspuns, metoda cuvintelor - cheie initiale, Sinelg ;

mod de organizare a activitatii : frontal ;

actualizarea cunostintelor anterioare are la baza metoda cuvintelor - cheie initiale : Simbolism - corespondente - Macedonski - romantism - lirism  ; prin procedeul intrebare - raspuns se va viza definirea corecta a simbolismului si descrierea particularitatilor acestui curent, informatii de care elevii vor avea nevoie in analizarea textului propus, cunostinte despre universul liric macedonskian si despre particularitatile  receptarii genului liric

Prezentarea noului continut si a sarcinilor de invatare - evocare: (5 min. )

metode : explicatia, prelegerea intensificata, Sinelg;

mod de organizare a activitatii : frontal si individual;

se prezinta informatiile legate de aparitia Poemei rondelurilor, structura volumului,  incadrarea in opera lui Macedonski si in lirica romaneasca si in cea europeana, importanta si specificul acestei specii lirice ;

se accentueaza caracteristicile creatiei lirice, in general, cu scopul constientizarii modului special in care trebuie analizata si receptata o astfel de creatie ;

Dirijarea invatarii - realizarea sensului : (20 min.)

Poezia 'Un rasunet' de Andrei Muresanu constituie imnul national al Romaniei ,fiind creata in atmosfera revolutionara a anului 1848 si raspandita pe foi volante ,cu titlul 'Desteapta-te ,romane!' . Melodia ii apartine lui Anton Pann . Aceasta creatie este un raspuns, o replica sau un ecou, adica 'un rasunet' la poezia 'Catre romani', (Desteptarea Romaniei) a lui Vasile Alecsandri, publicata anterior (cu patru numere inainte) in aceeasi revista brasoveana, ulterior titlul ei fiind schimbat in 'Desteapta-te, romane!'

Reprezinta culmea creatiei poetice a lui Andrei Muresanu. Se spune ca poezia ar avea urmatoarea legenda: ,, Andrei Muresanu se simte intr-o dimineata din luna lui Mai a anului 1848, impins ca de o putere nevazuta spre varful muntelui Tampa din Brasov. Urca potecile piciorului de munte ca tarat de o vraja, tot mai sus, mereu mai sus, spre taria cerului. Sosit pe cea mai inalta culme a Tampei , privi Brasovul inca adormit. Se uita spre Scheiul romanesc si se gandi cu amor la poporul robit si la neputinta lui de a-I putea fi de vreun folos. Mintea i se dusese spre robia de odinioara a altor popoare. Fara vrere se gandi si la literatorii neamurilor din vremurile vechi si se hotari ca precum Moise odinioara a dat poruncile Decalogului, tot astfel sa intocmeasca si el pentru romani niste ,,legi "de reinnoire, de redesteptare, de chemare la o noua viata. Prima varianta a poeziei ar fi avut zece strofe. Prietenii brasoveni ii sugereaza a unsprezecea strofa."

Mai plauzibile, in privinta genezei poeziei sunt marturiile sotiei poetului.Dupa adunarea de pe Campia Libertatii, Andrei Muresanu s-a intors intr-o evidenta ,,febra" creatoare :,,El nu s-a culcat , ci s-a asezat la masa de scris si a scris pana tarziu , dupa ce se facuse ziua, mai sculandu-se din cand in cand , de la masa, si plimbandu-se prin odaie, citind ceea ce scrisese. Erau strofele din Desteapta-te, romane! "

Poezia are ca idee poetica de baza lupta pentru libertate si unitate nationala a intregului nostru popor. Alcatuita din 11 strofe, creatia impresioneaza prin tonul solemn, profetic si prin patosul chemarii la lupta .

La nivelul expresiei, cele trei idei- libertate, unitate, lupta- sunt redate prin cuvinte cheie - ,, desteptare", ,,somn", ,,moarte", ,,dusmani", ,,frati" si prin simboluri - Mihai, Stefan, Corvin- domnitori luminati din cele trei provincii.

Textul este construit dintr-o serie de indemnuri prin care romanii trebuie sa actioneze pentru ,, a-si croi o alta soarte". Prin fapte, poporul nostru este un urmas demn al romanilor. Poetul subliniaza dorinta arzatoare a romanilor de a duce mai departe idealul de libertate si unitate nationala. Atat de,, patrunsi la suflet"sunt romanii, incat jura sa implineasca visul de unire nerealizat la Milcov si Carpati. Patria devine simbolul mamei care cere fiilor sa treaca s i ,,prin sabie si f oc"pentru realizarea Unirii.
Poporul a indurat robia turceasca si despotismul,,cu-n treaga lui orbie", dar a pastrat cu sfintenie limba romaneasca. Poetul ii indeamna pe romanii ,,din patru unghiuri"sa fie uniti ,,in cuget si-n simtiri".

Asadar imnul national al Romaniei se dovedeste a fi un testament romanesc adresat urmasilor si ,nu in ultimul rand ,umanitatii .