O scrisoare pierduta - I.L.Caragiale - comentariu

O scrisoare pierduta - I.L.Caragiale - comentariu

Piesa O scrisoare pirduta este ca specie literara o comedie si mai exact o comedie de moravuri satirizand viata familiala si politica a burgheziei.

Intelegem prin comedie specia genului dramatic care reprezinta fapte intamplari personaje ce stranesc rasul avand un final vessel si satirizand defectele societatii.

Reprezentanti din literature universala:Aristofan"Broastele",William Shaskprear"Nunta lui Figaro",in literature romana Vasile Alecsandri"Cgirita in Iasi,Chirita in provincie si Chirita in balon,I.L.Caragiale"O scrisoare pirduta"Conu Leonida"Fata cu reactiunea"

Comdia "O scrisoare pirduta"a aparut in 1884 si reprezinta o cullme a dramaturgiei romanaesti si universale .Actiunea comediei este plasata intr-un orasel de munte capitala de judet in preajma alegerilor.Luptapentru desemnarea canditatului se da intre reprezentantii partidului liberal afalt la putere care sustineau candidature lui Farfuridi si reprezentantii ariei independente aflata la opozitite care sustineau candidature lui Nae Catavencu .

Conflictul comediei se complica prin pierderea unei scrisori amoroase de catre Zoe Trahanache primita de la Stefan Tipatescu,prefectul judetului.Scrisoarea va fi gasita de catre un cetatean turmentat de la care este susutrasa prin mijloace neoneste de catre Nae Catavencu care o foloseste drept arma de santaj amenintand pe cei trei:Zoe,Zaharia Trahanache si Stefan Tipatescu ca daca nu-l vor sustine in alegeri va publica scrisoarea in ziarul sau "Racnetul Carpatilor".

Prima care se teme sa nu fie dezonorata in fata conorasenilor este Zoe care incearca sa-l determine pe sot si amant sa sustina in alegeri candidature lui Nae Catavencu .Singurul care are putintica rabdare este Zaharia Trahanache care sties a-si dezarmeze adversarul prinzandu-l cu o polita falsificata cand totul parea ca evolueaza spre un final fericit, de la centru se anunta sa fie trecut pe lista candidatilor un oarecare Agamemon care se folosea si el tot de un santaj si tot de o scrisoare amoroasa insa la un nivel mai inalt becheru .In sedinta cand are loc anuntarea candidatului la sugestia lui Zaharia Trahanache,politaiul orasului Ghita Pristanda provoaca un scandal menit sa sa inchida gura lui Nae Catavencu .In incaierarea produsa Ctavencu isi pierde palaria in captuseala careia ascunsese scrisoarea.Palaria va fi gasita de acelasi cetatean turmentat care vrand s-o pun ape cap constata ca e prea strampta si rupand captuseala da peste scrisoare pe careamintindu-se ca a fost impartitor la postie ,adica factor postal ,o duce la destinatie.

In finalul actiunii cele 2 tabere care pareau a fi la inceput pe pozitii ireconciliabile se impaca ,imbracisandu-se si sarutandu-se pentru victoria in alegeri determinandu-l pe Nae Catavencu sa afirme :"Iata binefacerile unui sistem constitutional"

In privinta conflictului Caragiale foloseste tehnica bulgarului de zapada care in alunecarea sa lenta la vale se mareste asa cum si ghemul de interese se mareste pe parcursul desfasurarii actiunii .Pentru aceasta Caragiale ,utilizeaza 3 metode principale :repetitita,evolutia inverse a serilor de personaje si interferenta dintre acestea.

Repetitia este asigurata de pierderea si gasirea succesiva a scrisorii.Cetateanul Tturmentat ,amanand la infinit rezolvarea conflictului ,iar in final ,atunci cand duce scrisoarea la destinatar nu mai este crezut de nimeni.Evolutia inversa a serilor de personaje este asigurata de cei care la inceput precum Nae Catavencu se simte stapan pe situatie convinsi ca vor triunfa pentru ca in final sa simta cum le fuge pamantul de sub picioare devenind victime sigure iar cei care la inceput pareau victime precum Zoe,Zaharia Trahanache si Stefan Tipatescu vor triunfa ,in final chiar daca autorul lasa sa se inteleaga ca prin Victoria lui Agamemon Dandanache a castigat al treilea.

In privinta creeri personajelor Caragiale foloeste intreaga gama de mijloace specifice de caracterizare a acestora si chiar unele proprii genului dramatic precum:chipocrou adica inlocuirea unui personaj prin altul .Modul de a actiona al acestora ,relatiile stabilite cu alte personaje si unele modalitati directe precum prezentarea de catre autor a listei personajelor de la inceputul actiunii si indicatiile de regie data pe parcursul desfasurarii actiunii.Caragiale isi construieste personajele in mainiera clasica creand tipologii de personaje avand o trasatura dominanta de character ce evolueaza pe parcursul desfasurarii actiunii ceea ce l-a determinat pe Garablet Ibraileanu sa afirme in articlul "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale ", autorul ar face concurenta starii civile .Astfel Stefan Tipatescu este tiptul junelui prim,Zaharia Trahanache este tipul ticaitului ,Zoe este tipul femei voluntare ,Farfuridi tipul prostului fudul,Nae Catavencu tipul demagogului,Ghita Pristanda tipul slujbasului ,Cetateanul Turmentat tipul naivului ,Agamemon Dandanache tipul canaliei.

Caracterizari "o scrisoare pierduta'"

Stefan Tipatescu este tipul amorezului, al junelui prim, prefectul judetului pe care il administreaza ca pe propria sa mosie, dovada oferirea diferitelor functii precum si a mosiei Zavoiu lui Nae Catavencu in schimbul scrisorii compromitatoare.

Asa cum precizeaza Zaharia Trahanache, Tipatescu este cam impulsiv, baiat bu n dar cam iute.

Cel mai plastic este caracterizat de Ghita Pristanda care spunea despre Tipatescu: " mosia-mosie" "functia-fonctie", "coana Joitica- coana Joitica" trai neneaca pe banii Babachi aluzie la Zaharia Trahanache.

Stefan Tipatescu face caz de imoralitatea lui Catavencu fiind el insusi un imoral dovada ca intretine relatie amoroasa cu sotia amicului sau Zaharia Trahanache

Lucrare: Sistemul circulator la om - inima, vasele de sange Lucrare: Boala lui parkinson

In calitate de prefect cenzureaza scrisorile oprindu-le pe cele care nu-i convin.

Numele ii vine de la "tip " = june prim.

Zaharia Trahanache este tipul incornoratului.

El nu crede in autencitatea scrisorii pe care o considera o mare plastografie.

El este seful factiunii local al partidului de guvernamant fara sa vada in naivitatea sa consideranduse un stalp al puterii locale si un aparator al onoarei de familist ca sotia sa Zoe il inseala cu amicul sau politic Stefan Tipatescu.

Sub masca bolomiei Trahanache ascunde o mare siretenie, stiind sa-si dezarmeze adversarul pe care il prinde cu o polita falsificata.

Incultura si prostia personajului rezulta din saracia vocabularului, din repetarea unor formule stereotipe precum: "ai putintica rabdare", "ma scoti din tatani" sau din citarea cuvintelor fiului ajungand la cacofonie : " o sotietate fara printipuri care va -sa-zica ca nu le are"

Nu este nici el strain la frauda electorala dovada falsificarea listelor de alegatori.

Zoe Trahanache este tipul femeii volantare care recurgand la intreaga gama a mijloacelor specifice feminine de la rugaminti pana la izbucnirea in plans si amenintari reuseste sa-si impuna vointa sotului si amantului pt a-l sustine in lege pe Catavencu.

Asa cum precizeaza Farfuridi: " partidul practic este Zoe , partidul este Zoe si apoi ceilalti!"

Numele sotului sau vine de la "zahariseala iar prenumele de la "trahana" adica o coca moale usor de modelat asa cu si personajul era usor de manipulat de toti ceilalti mai ales de sotia sa.

Nae Catavencu este tipul demagogului, al individului Latras care vorbeste toata ziua fara sa spuna ceva, numele luandu-si-l de la cata-cata iar cataveica inseamna o haina cu doua fete.

Cat timp este in posesia scrisorii compromitatoare Catavencu se simte stapan pe situatie incercand sa-i santajeze pe cei trei pt a-l sustine in alegeri pt ca in cele din final sa fie de 2 ori dezarmat o data prin pierderea scrisorii si a doua oara prin prinderea cu o polita falsificata fiind pus in situatia umilitoare de a accepta sa conduca sebarile ce se dau in cinstea noului ales Agamemnon Dandanache rivalul sau politic punandu-se astfel sub patronajul coanei Joitica ce-i va da de inteles ca s-ar putea sa castige in alegerile viitoare ca aceasta nu-i cea din urma camera.

Prostia si incultura se observa din folosirea un limbaj incoerent fara logica dovada discursul tinut in fata alegatorilor in car vorbeste despre tarisoara sa, despre societatea enciclopedica Aurora Romana despre o tara de gogomani in care el este cel dintai pt ca in cele din urma sa izbucneasca in plans si sa nu mai poata spune nimic.

Ghita Pristanda este politaiul orasului reprezentatull aparatului administrativ pus in slujba celor aflati la conducere.

Cel mai plastic este caracterizat de sotia sa : " Ghita pupa-l in bot si papa-i tot ca satulul nu-l crede pe al flamand".

Este umil cautand sa traga foloase din orice situatie oferita.

Fata de Nae Catavencu are o pozitie dublicitare in sensul ca si-l aresteaza la sugestia lui Stefan Tipatescu chiar daca este constient ca incalca legea, iar pe de alta parte se poarta si frumos convins ca s-ar putea sa castige alegerile si sa-i fie superior.

Prostia si incultura se observa din repetarea aproape masinala a cuvantului " curat" " curat constitutional" "curat violare la domiciliu"  ajungand pana la nonsens " curat-murdar".

Numele ii vine de la un joc ardelenesc pristadaua care se joaca asa cum striga conducatorul jocului.

Farfuridi este tipul prostului fudul aflandu-se in permanenta i preajma lui Branzovenescu intrucat cei doi se completeaza unul pe altul.

Daca Farfuridi este cam impulsiv, Branzovenescu este calm cautand sa-si tempereze amicul caruia ii precizeaza: " Tache. Tache fi zalos!"

Numele celor doi cu aluzii culinare amintesc de conditia joasa a lor.

Neintelegand legaturile dintre Catavencu si cei trei Zoe Zaharia Trahanache si Stefan Tipatescu convinsi ca prefectul a tradat ei accepta si tradarea dar cu conditia sa fie cunoscuta si de ei.

Tradare tradare daca interesele partidului o cer dar sa stim si noi!

Prostia lor se vede si din depesa pe care vor sa o trimita la centru semnand-o dar sa o dea anonima.

Prostia lui Farfuridi se vede sin discursul pe care il tine pe tema revizuirii constitutiei in fata alegatorilor in care foloseste un limbaj bombastic pe care nu-l intelege nici el ajungand la

nonsens " ori sa se revizuiasca prin mers dar sa nu se schimbe nimic ori sa nu se revizuiasca nimic dar atunci sa se schimbe pe ici pe acolo prin punctele esentiale.

Agamemnon Dandanache este asa cum precuizeaza insusi autorul mai prost decat Farfuridi si mai canalie decat Catavencu.

Spre deosebire de Catavencu, Dandanache tinde spre un santaj permanent.

Se folosea si el tot de o scrisoare de dragoste insa la un nivel mai inalt a unui oarecare Becheru.

In timp ce Catavencu promitea restituirea scrisorii dupa victoria in alegeri Dandanache pastreaza scrisoarea spre a o folosi si in alte ocazii precizand: " mai trebuie s-altadata, pac la razboiu"

Este un reprezentant al ramolismentului politic un sasait pronuntand formule stereotipe precum: neicusorul, puisorul confundand mai tot timpul pe Tipatescu cu Trahanache.

Numele sau este comic tocmai din aceata alaturare nefericita dintre numele eroului grec Agamemnon si Dandanache care reprezinta un om al scandalurilor politice al incurcaturilor.

Cetateanul turmentat este tipul individului naiv care reprezinta masa de alegatori manipulata de propaganda electorala.

Nu este nici el cinstit dovada ca in momentul in care gaseste scrisoarea in loc sa o duca la destinatie o citeste sub un felinar prilejuindu-i lui Catavencu sa o substraga prin mijloace necinstite.

Este derutat nestiind cu cine sa voteze pt ca in cele din urma sa voteze cu minte cu cine ii recomanda Zoe Trahanache.

In aceaata comedie Caragiale a folosit intreaga gama a comicului de ;a cel de situatie pana la cel de caracter, de nume si de limbaj unde Caragiale