Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Literatura


Qdidactic » didactica & scoala » literatura
Momentele subiectului Harap Alb



Momentele subiectului Harap Alb


Expozitiunea
Autorul porneste de la modelul popular, reactualizeaza teme de circulatie universale, dar le organizeaza conform propriei viziuni, intr-un text narativ mai complex decat al basmelor populare. Cele trei ipostaze ale protagonistului corespund, in plan compozitional, unor parti narative, etape ale drumului initiatic: etapa initiala, de pregatire pentru drum, la curtea craiului - "fiul craiului, "mezinul (naivul), parcurgerea drumului initiatic - Harap-Alb (novicele/ cel supus initierii), rasplata - imparatul (initiatul). Caracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale (concretizat in trecerea probelor) si modificarea statutului social al protagonistului.
Eroul nu are de trecut doar trei probe, ca in basmul popular, ci mai multe serii de probe, potrivit avertismentului dat de tata: "sa te feresti de omul ros, iar mai ales de omul span, cat ii putea, sa n-ai de-a face cu dansii ca sunt foarte sugubeti', Raul nu este intruchipat de fapturi himerice, ci de omul insemnat, de o inteligenta vicleana, cu doua ipostaze: Spanul si omul ros/ Imparatul Rosu. Nici protagonistul nu este un Fat-Frumos curajos, voinic, luptator priceput, iar calitatile dobandite in situatii-limita apartin planului psiho-moral.
"Cartea' primita de la Imparatul Verde, care neavand decat fete, are nevoie de un mostenitor la tron (motivul imparatului fara urmasi), este factorul perturbator al situatiei initiale si determina parcurgerea drumului (initiatic) de cel mai bun dintre fiii craiului (motivul superioritatii mezinului).
Destoinicia fiilor este probata mai intai de crai, deghizat in ursul de la pod. Aceasta este o proba a barbatiei/ a calitatilor razboinice, conditie initiate, obligatorie pentru eel care aspira la tronul imparatesc. Podul simbolizeaza trecerea la alta etapa a vietii si se face intr-un singur sens: trecerea primejdioasa de la un mod de existenta la altul: [] de la imaturitate la maturitate"(Mircea Eliade). Mezinul trece aceasta proba cu ajutorul calului nazdravan, care "da navala asupra ursului.

Intriga
Trecerea podului urmeaza unei etape de pregatiri. Drept rasplata pentru milostenia aratata Sfintei Duminici, deghizata in cersetoare (ii daruieste un ban), mezinul primeste sfaturi de la aceasta sa ia "calul, armele si hainele' cu care tatal sau a fost mire pentru a izbandi. Se sugereaza astfel ca tanarul va repeta initierea tatalui, in aceleasi conditii, ceea ce motiveaza "nemultumirea' lui ("Craiul, auzind aceasta, parca nu i-a prea venit la socoteala') si sfaturile date din dorinta de a-l proteja de pericolele pe care si el le-a traversat candva. Calul, descoperit cu tava de jaratec dupa trei incercari, va deveni tovarasul si sfatuitorul tanarului, dar are si puteri supranaturale: vorbeste si poate zbura. Intamplarile cu cersetoarea si calul pun in evidenta naivitatea, nepriceperea tanarului in a distinge realitatea de aparenta. Urmarile lipsei de maturitate nu sunt grave la curtea craiului: calul il sperie cand isi arata puterile, purtandu-1 in zbor pe fecior pana la nouri, luna si soare. In schimb, dincolo de spatiul protector al casei parintesti, lipsa de maturitate este sanctionata prin pierderea insemnelor originii si a dreptului de a deveni imparat: "Spanul pune mana pe cartea, pe banii si pe armele fiului de crai'.
Trecerea podului este urmata de ratacirea in padurea-labirint, simbol ambivalent, loc al mortii si al regenerarii, caci pentru tanar se va incheia o etapa si alta va incepe: "de la un loc i se inchide calea si incep a i se incurca cararile'. Cum are nevoie de un initiator, cele trei aparitii ale Spanului il determina sa incalce sfatul parintesc si, crezand ca se afla in "tara spanilor', il tocmeste ca sluga. Inca naiv, "boboc in felul sau la trebi de aieste', ii marturiseste ce 1-a sfatuit tatal si coboara in fantana, fara a se gandi la urmari.

Coborarea in fantana are, in plan simbolic, semnificatia grotei (Jean Chevalier, Alin Gheerbrant, Dictionar de simboluri), spatiu al nasterii si al regenerarii. Schimbarea numelui/ a identitatii reprezinta inceputul initierii spirituale, unde va fi condus de Span. Personajul intra in fantana naiv fecior de crai, pentru a deveni Harap-Alb, rob al Spanului (initiatorul). "Rautatea' Spanului il va pune in situatii dificile, a caror traversare implica demonstrarea unor calitati morale necesare atunci cand va fi "mare si tare'. Juramantul din fantana include si conditia eliberarii (sfarsitul initierii): ,Jura-mi-te pe ascutisul palosului tau ca mi-i da ascultare intru toate []; si atata vreme sa ai a ma sluji, pana cand ii muri si iar ii invie'.

Desfasurarea actiunii
Ajunsi la curtea imparatului Verde, Spanul il supune la trei probe: aducerea salatilor din Gradina Ursului, aducerea pielii cerbului, "cu cap cu tot, asa batute cu pietre scumpe, cum se gasesc' si a fetei Imparatului Ros pentru casatoria Spanului. Mijloacele prin care trece probele tin de miraculos, iar ajutoarele au puteri supranaturale.
Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici, care il sfatuieste cum sa procedeze si ii da obiecte magice: pentru urs o licoare cu "somnoroasa', iar pentru cerb obrazarul si sabia lui Statu-Palma-Barba-Cot. Prima proba ii solicita curajul, iar a doua, mai complicata, pe langa curaj, manuirea sabiei, stapanirea de sine si respectarea juramantului, in pofida ispitei de a se imbogati.
A treia proba presupune o alta etapa a initierii, este mai complexa si necesita mai multe ajutoare. Drumul spre imparatul Ros, om cu "inima haina', incepe cu trecerea altui pod. Simbolistica este aceeasi, trecerea intr-o alta etapa a maturizarii, probata prin faptul ca Harap-Alb are acum initiativa actelor sale. Cum pe pod tocmai trece o nunta de furnici, tanarul' hotaraste sa protejeze viata acestora, punand-o in pericol pe a sa si pe a calului, pentru ca alege sa treaca inot "o apa mare'. Drept rasplata pentru bunatatea sa, primeste in dar de la craiasa furnicilor o aripa. Aceeasi rasplata o primeste de la craiasa albinelor pentru ca le face un stup. In plus, cel care va deveni candva imparat dovedeste pricepere, curaj si intelepciunea de a ajuta popoarele gazelor.
Ceata de monstri ii insoteste spre a-1 ajuta, pentru ca s-a aratat prietenos si comunicativ: Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila.
Pentru a-i da fata, imparatul Ros il supune pe Harap-Alb la o serie de probe, trecute datorita puterilor supranaturale ale ajutoarelor (personaje himerice si animaliere): casa de arama - cu ajutorul lui Gerila (proba focului), ospatul pantagruelic cu mancare si vin din belsug: "12 harabale cu pane, 12 ialovite fripte si 12 buti pline cu vin' - cu ajutorul lui Flamanzila si Setila (proba pamantului si a apei), alegerea macului de nisip - cu ajutorul fumicilor, straja nocturna la odaia fetei si prinderea fetei, transformata in pasare, "dupa luna - cu ajutorul lui Ochila si al lui Pasari-Lati-Lungila, ghicitul fetei - cu ajutorul albinei (motivul dublului).
Fata imparatului Ros, "o farmazoana cumplita' (are puteri supranaturale), impune o ultima proba: calul lui Harap-Alb si turturica ei trebuie sa aduca "trei smicele de mar si apa vie si apa moarta de unde se bat muntii in capete'. Proba fiind trecuta de cal (prin inselaciune), fata il insoteste pe Harap-Alb la curtea imparatului Verde. Pentru erou drumul acesta este cea mai dificila dintre probe, pentru ca se indragosteste de fata, dar, credincios juramantului facut, nu-i marturiseste adevarata sa identitate.
Fata il demasca pe Span, care il acuza pe Harap-Alb ca a divulgat secretul si ii taie capul. In felul acesta il dezleaga de juramant, semn ca initierea este incheiata, iar rolul Spanului ia sfarsit. Calul este acela care distruge intruchiparea raului; "zboara cu dansul in inaltul ceriului, si apoi, dandu-i drumul de acolo, se face Spanul pana jos praf si pulbere'.

Deznodamantul
Decapitarea eroului este ultima treapta si finalul initierii, avand semnificatia coborarii in Infern a mortii initiatice: ťA cobori in Infern insemna a cunoaste o moarte initiatica, o experienta susceptibila de a intemeia un nou mod de existenta' (Mircea Eliade). Invierea este realizata de farmazoana, cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. Eroul reintra in posesia palosului si primeste recompensa: pe fata imparatului Ros si imparatia. Nunta si schimbarea statutului social (devine imparat) confirma maturizarea eroului. Deznodamantul consta in refacerea echilibrului si rasplata eroului.




Tot parintii sun cei care hotarasc in numele copiilor si in ceea ce priveste studiile, la fel cum se intampla si cu Iorgovan din nuvela Padureanca, cand reintors de la studii, pe care nu le finalizase,vine la munca campului, unde nici aici nu excela, dar nici nu trebuia, ca doar era feciorul celui mai bogat om din sat, Busuioc ironizandu-l oarecum: ,,[.] tot mai bine plugar de frunte decat boier de rand."

In nuvela Budulea Taichii, lucrurile stau cu totul altfel, ca baiatul este cel care vrea sa mearga la studii, iar tatal sau se opune cu vehementa, la incercarile dascalului Claita de a-l convinge ca are un copil care poate sa ajunga departe daca il sustine: ,,Budulea ramase incremenit. Hutu dascal? Nu stia daca viseaza ori Claita vorbeste intr-aiurea. - Nu se poate, zise el. Hutu e prost; il stiu eu:e copilul meu." Spre final va fi mandru de reusitele copilului sau, reusind in cele din urma sa-l atraga tot la sat, convins ca studiile il indepartase prea mult de ce-i dragi.

Ca o concluzie a celor afirmate anterior, Ion Breazu sustinea ideea ca: ,,Slavici a intuit prea bine si rotatia caracterului intr-o familie, fenomen mai insemnat si mai vadit intr-o societate rudimentara. Cu toate ca s-ar parea ca stau fata in fata tinerii cu noua mentalitate si batranii intepeniti in prejudecati, de fapt nu e vorba decat de o scurta criza de transmitere a deprinderilor ereditare. Cei tineri au intocmai aceleasi ideii preconcepute ca si batranii si suferinta lor vine din calcarea lor. Iar vitiile parintilor rasar reimprospatate la copii."[10]

Pot afirma, ca nu exista un conflict intre generatii, ci mai degraba mici neintelegeri ca urmare a lipsei de experienta a celor tineri, care vor cu ardoare sa dovedeasca parintilor ca pot sa-si duca planurile la bun sfartit, dar mai inainte de toate vor ca ei insisi sa aiba constiinta impacata ca au incercat macar sa-si croiasca singuri un drum, daca chiar nu au reusit.


II.3.2.PE CATEGORII ECONOMICE


Personajele din nuvelele lui Slavici nu respecta anumite tipare, sunt personaje simple, dar cu o mare incarcatura sufleteasca, capabile sa treaca peste orice obstacol al vietii, gata in orice moment sa o i-a de la capat, lasand trecutul in urma.

In nuvelele sale locul fruntas e ,,ocupat" de cei cu capacitati intelectuale deosebite, si cei bogatii care se simt intr-o oarecare masura stapani ai locului unde isi duc existenta. Insa sunt si personaje care din dorinta de a-si depasi conditia, recurg la lucruri nu tocmai ortodoxe, efectele rasfrangandu-se asupra intregii familii provocand multa suferinta: ,,Stim ca in Comoara banul era inca ochiul dracului, iar in Moara cu noroc filosofia scriitorului se exprima prin aceea a batranei:<< multumeste-te cu ce ai, mult-putin, nu provoca soarta!>>Tragedia izbucneste , in parte datorita setei de bani, in parte datorita fortarii soartei."[11]

Pornind de la nuvela amintita anterior, Moara cu noroc, vom observa ca destinul tragic al personajelor se va datora tocmai datorita dorintei arzatoare a lui Ghita de a-si depasi conditia, patima pentru banii fiind mai puternica decat dragostea pentru familie: ,,Ghita intaia oara in viata lui ar fi voit sa n-aiba nevasta si copii, pentru ca sa poata zice: <<Prea putin imi pasa!>>.Se gandea la castigul pe care l-ar putea face in tovarasie cu Lica, vedea banii gramada inaintea sa si i se impaienjeneau parca ochi: de dragul acestui castig ar fi fost gata sa-si puna pe un an, doi capul in primejdie." Dar e de la sine inteles ca: ,, orice bun castigat prea repede, deci pe nedrept, va trebui rascumparat printr-un chin ulterior. Vina lui sta in prima si de fapt ultima hotarare a vietii, aceea de a-si dobandi linistea dobandita prin traditii, pentru un belsug usor si indoielnic acordat de initiativa.El a sfidat atunci soarta si a provocat-o."[12]

Slavici ofera si o alta imagine a situatiei familiei de la han, si anume aceea de la inceputul nuvelei cand prosperitatea era in floare: ,,Nu trecuse nici jumatate de an de zile de cand se afla la Moara cu noroc, si trebile-i mergeau din ce in ce mai bine: avea porci la ingrasere, doua vaci cu lapte, caruta pe razoare, doi cai buni, avea bani in lada, nu prea multi, dara destui, pentru ca sa poata trai un an, doi dintr-insi." Dar dupa cum stim situatia se va schimba caci Ghita: ,,a depasit cu totul masura necesara unui om care ravneste spre fireasca multumire materiala si morala, si de aceea prabusirea sa este iremediabila.[.] Viata il pune in situatii diferite, in care setea de inavutire ia forme monstruase, iar umanitatea personajului se micsoreaza pana la disparitia totala, prin compromisuri treptate, nocive si degradante."[13]

O alta modalitate de a depasi conditia, este una mai grea, multi ar spune, invatatura, lucru care se intampla in nuvela Budulea taichii, si prin harnicie si pricepere si vointa ca in nuvela Popa Tanda. In cadrul primeia dintre ele, George Calinescu surprinde un moment deosebit, unde: ,,Toate elementele sunt intrunite , nelipsind mai ales acel tipic fundamental, revelator al unei firi imperturbabile in hotarare:<< indata ce sosea acasa, el se dezbraca,  isi curata hainele, le impaturea cu multa bagare de seama, si le punea in lada, , apoi lua cartea si invata lectile."[14]

Averea e factorul esential in realizarea casatoriilor, un bun prilej pentru Slavici, de a etala ca o carte deschisa, avera ambelor familii, sau doar a uneia, cand unul dintre ei are o stare materiala modesta.

In acest sens un bun exemplu, este nuvela Gura satului, sccena petitului fiind un moment despre care George Calinescu spunea ca: ,,ea constituie un document eminent de arhiva etnografica si o mare pagina literara. Aranjarea <<intamplatoare<


Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright