Literatura
Momentele subiectului Harap Alb
Expozitiunea
Autorul porneste de la modelul popular, reactualizeaza teme de
circulatie universale, dar le organizeaza conform propriei viziuni,
intr-un text narativ mai complex decat al basmelor populare. Cele trei ipostaze
ale protagonistului corespund, in plan compozitional, unor parti narative,
etape ale drumului initiatic: etapa initiala, de pregatire pentru drum, la
curtea craiului - "fiul craiului, "mezinul (naivul), parcurgerea drumului
initiatic - Harap-Alb (novicele/ cel supus initierii), rasplata -
imparatul (initiatul). Caracterul de bildungsroman al basmului
presupune parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale (concretizat in
trecerea probelor) si modificarea statutului social al protagonistului.
Eroul nu are de trecut doar trei probe, ca in basmul popular, ci mai multe
serii de probe, potrivit avertismentului dat de tata: "sa te
feresti de omul ros, iar mai ales de omul span, cat ii putea, sa
n-ai de-a face cu dansii ca sunt foarte sugubeti',
Raul nu este intruchipat de fapturi himerice, ci de omul insemnat, de o
inteligenta vicleana, cu doua ipostaze: Spanul si omul
ros/ Imparatul Rosu. Nici protagonistul nu este un Fat-Frumos
curajos, voinic, luptator priceput, iar calitatile dobandite in situatii-limita
apartin planului psiho-moral.
"Cartea' primita de la Imparatul Verde, care neavand decat fete,
are nevoie de un mostenitor la tron (motivul imparatului fara
urmasi), este factorul perturbator al situatiei initiale si determina
parcurgerea drumului (initiatic) de cel mai bun dintre fiii craiului
(motivul superioritatii mezinului).
Destoinicia fiilor este probata mai intai de crai, deghizat in ursul de la pod.
Aceasta este o proba a barbatiei/ a calitatilor razboinice, conditie initiate,
obligatorie pentru eel care aspira la tronul imparatesc. Podul simbolizeaza
trecerea la alta etapa a vietii si se face intr-un singur sens: trecerea
primejdioasa de la un mod de existenta la altul: [] de la
imaturitate la maturitate"(Mircea Eliade). Mezinul trece aceasta proba cu
ajutorul calului nazdravan, care "da navala asupra ursului.
Intriga
Trecerea podului urmeaza unei etape de pregatiri. Drept
rasplata pentru milostenia aratata Sfintei Duminici, deghizata in
cersetoare (ii daruieste un ban), mezinul primeste sfaturi de la
aceasta sa ia "calul, armele si hainele' cu care tatal sau a fost
mire pentru a izbandi. Se sugereaza astfel ca tanarul va repeta
initierea tatalui, in aceleasi conditii, ceea ce motiveaza
"nemultumirea' lui ("Craiul, auzind aceasta, parca nu i-a prea
venit la socoteala') si sfaturile date din dorinta de a-l
proteja de pericolele pe care si el le-a traversat candva. Calul,
descoperit cu tava de jaratec dupa trei incercari, va deveni
tovarasul si sfatuitorul tanarului, dar are si
puteri supranaturale: vorbeste si poate zbura. Intamplarile cu
cersetoarea si calul pun in evidenta naivitatea,
nepriceperea tanarului in a distinge realitatea de aparenta.
Urmarile lipsei de maturitate nu sunt grave la curtea craiului: calul il
sperie cand isi arata puterile, purtandu-1 in zbor pe fecior
pana la nouri, luna si soare. In schimb, dincolo de spatiul
protector al casei parintesti, lipsa de maturitate este sanctionata
prin pierderea insemnelor originii si a dreptului de a deveni imparat: "Spanul
pune mana pe cartea, pe banii si pe armele fiului de crai'.
Trecerea podului este urmata de ratacirea in padurea-labirint,
simbol ambivalent, loc al mortii si al regenerarii, caci pentru
tanar se va incheia o etapa si alta va incepe: "de la un loc i se
inchide calea si incep a i se incurca cararile'. Cum are nevoie
de un initiator, cele trei aparitii ale Spanului il determina
sa incalce sfatul parintesc si, crezand ca se afla in
"tara spanilor', il tocmeste ca sluga. Inca naiv,
"boboc in felul sau la trebi de aieste', ii marturiseste ce 1-a
sfatuit tatal si coboara in fantana, fara a
se gandi la urmari.
Coborarea in fantana are, in plan simbolic, semnificatia grotei
(Jean Chevalier, Alin Gheerbrant, Dictionar de simboluri), spatiu al
nasterii si al regenerarii. Schimbarea numelui/ a
identitatii reprezinta inceputul initierii spirituale, unde
va fi condus de Span. Personajul intra in fantana naiv fecior de
crai, pentru a deveni Harap-Alb, rob al Spanului (initiatorul).
"Rautatea' Spanului il va pune in situatii dificile, a caror
traversare implica demonstrarea unor calitati morale necesare atunci cand va fi
"mare si tare'. Juramantul din fantana include si conditia eliberarii
(sfarsitul initierii): ,Jura-mi-te pe ascutisul
palosului tau ca mi-i da ascultare intru toate []; si atata
vreme sa ai a ma sluji, pana cand ii muri si iar ii
invie'.
Desfasurarea actiunii
Ajunsi la curtea imparatului Verde, Spanul il supune la trei probe: aducerea
salatilor din Gradina Ursului, aducerea pielii cerbului, "cu cap
cu tot, asa batute cu pietre scumpe, cum se gasesc' si
a fetei Imparatului Ros pentru casatoria Spanului.
Mijloacele prin care trece probele tin de miraculos, iar ajutoarele au puteri
supranaturale.
Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici, care il
sfatuieste cum sa procedeze si ii da obiecte magice: pentru urs o
licoare cu "somnoroasa', iar pentru cerb obrazarul si sabia
lui Statu-Palma-Barba-Cot. Prima proba ii solicita curajul, iar a
doua, mai complicata, pe langa curaj, manuirea sabiei, stapanirea de sine si
respectarea juramantului, in pofida ispitei de a se imbogati.
A treia proba presupune o alta etapa a initierii, este mai complexa si necesita
mai multe ajutoare. Drumul spre imparatul Ros, om cu "inima
haina', incepe cu trecerea altui pod. Simbolistica este aceeasi,
trecerea intr-o alta etapa a maturizarii, probata prin faptul ca Harap-Alb are
acum initiativa actelor sale. Cum pe pod tocmai trece o nunta de furnici,
tanarul' hotaraste sa protejeze viata acestora, punand-o in
pericol pe a sa si pe a calului, pentru ca alege sa treaca inot "o apa
mare'. Drept rasplata pentru bunatatea sa, primeste in dar de la craiasa
furnicilor o aripa. Aceeasi rasplata o primeste de la craiasa
albinelor pentru ca le face un stup. In plus, cel care va deveni candva
imparat dovedeste pricepere, curaj si intelepciunea de a
ajuta popoarele gazelor.
Ceata de monstri ii insoteste spre a-1 ajuta, pentru ca s-a
aratat prietenos si comunicativ: Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila
si Pasari-Lati-Lungila.
Pentru a-i da fata, imparatul Ros il supune pe Harap-Alb la o serie
de probe, trecute datorita puterilor supranaturale ale ajutoarelor (personaje
himerice si animaliere): casa de arama - cu ajutorul lui Gerila
(proba focului), ospatul pantagruelic cu mancare si vin din
belsug: "12 harabale cu pane, 12 ialovite fripte si 12 buti
pline cu vin' - cu ajutorul lui Flamanzila si Setila
(proba pamantului si a apei), alegerea macului de nisip - cu ajutorul
fumicilor, straja nocturna la odaia fetei si prinderea fetei, transformata
in pasare, "dupa luna - cu ajutorul lui Ochila si al lui
Pasari-Lati-Lungila, ghicitul fetei - cu ajutorul
albinei (motivul dublului).
Fata imparatului Ros, "o farmazoana cumplita' (are puteri
supranaturale), impune o ultima proba: calul lui Harap-Alb si turturica ei
trebuie sa aduca "trei smicele de mar si apa vie si
apa moarta de unde se bat muntii in capete'. Proba fiind
trecuta de cal (prin inselaciune), fata il insoteste pe
Harap-Alb la curtea imparatului Verde. Pentru erou drumul acesta este cea mai
dificila dintre probe, pentru ca se indragosteste de fata, dar, credincios
juramantului facut, nu-i marturiseste adevarata sa identitate.
Fata il demasca pe Span, care il acuza pe Harap-Alb ca a divulgat secretul
si ii taie capul. In felul acesta il dezleaga de juramant, semn ca
initierea este incheiata, iar rolul Spanului ia sfarsit. Calul este acela
care distruge intruchiparea raului; "zboara cu dansul in inaltul ceriului,
si apoi, dandu-i drumul de acolo, se face Spanul pana jos praf
si pulbere'.
Deznodamantul
Decapitarea eroului este ultima treapta si finalul initierii, avand
semnificatia coborarii in Infern a mortii initiatice: ťA cobori
in Infern insemna a cunoaste o moarte initiatica, o
experienta susceptibila de a intemeia un nou mod de existenta'
(Mircea Eliade). Invierea este realizata de farmazoana, cu ajutorul
obiectelor magice aduse de cal. Eroul reintra in posesia palosului si
primeste recompensa: pe fata imparatului Ros si imparatia.
Nunta si schimbarea statutului social (devine imparat) confirma
maturizarea eroului. Deznodamantul consta in refacerea echilibrului
si rasplata eroului.
Tot parintii sun cei
care hotarasc in numele copiilor si in ceea ce priveste
studiile, la fel cum se intampla si cu Iorgovan din nuvela Padureanca, cand reintors de la
studii, pe care nu le finalizase,vine la munca campului, unde nici aici nu
excela, dar nici nu trebuia, ca doar era feciorul celui mai bogat om din
sat, Busuioc ironizandu-l oarecum: ,,[.] tot mai bine plugar de frunte decat
boier de rand."
In nuvela Budulea
Taichii, lucrurile stau cu totul altfel, ca baiatul este cel care vrea
sa mearga la studii, iar tatal sau se opune cu
vehementa, la incercarile dascalului Claita
de a-l convinge ca are un copil care poate sa ajunga departe
daca il sustine: ,,Budulea ramase incremenit. Hutu
dascal? Nu stia daca viseaza ori Claita
vorbeste intr-aiurea. - Nu se poate, zise el. Hutu e prost; il
stiu eu:e copilul meu." Spre final va fi mandru de reusitele
copilului sau, reusind in cele din urma sa-l atraga
tot la sat, convins ca studiile il indepartase prea mult de ce-i
dragi.
Ca o concluzie a celor
afirmate anterior, Ion Breazu sustinea ideea ca: ,,Slavici a intuit
prea bine si rotatia caracterului intr-o familie, fenomen mai
insemnat si mai vadit intr-o societate rudimentara. Cu toate
ca s-ar parea ca stau fata in fata tinerii
cu noua mentalitate si batranii intepeniti in
prejudecati, de fapt nu e vorba decat de o scurta criza de
transmitere a deprinderilor ereditare. Cei tineri au intocmai aceleasi
ideii preconcepute ca si batranii si suferinta lor vine din
calcarea lor. Iar vitiile parintilor rasar
reimprospatate la copii."
Pot afirma, ca nu
exista un conflict intre generatii, ci mai degraba mici
neintelegeri ca urmare a lipsei de experienta a celor tineri,
care vor cu ardoare sa dovedeasca parintilor ca pot
sa-si duca planurile la bun sfartit, dar mai inainte de
toate vor ca ei insisi sa aiba constiinta
impacata ca au incercat macar sa-si croiasca
singuri un drum, daca chiar nu au reusit.
II.3.2.PE CATEGORII
ECONOMICE
Personajele din nuvelele lui
Slavici nu respecta anumite tipare, sunt personaje simple, dar cu o mare
incarcatura sufleteasca, capabile sa treaca peste
orice obstacol al vietii, gata in orice moment sa o i-a de la
capat, lasand trecutul in urma.
In nuvelele sale locul fruntas
e ,,ocupat" de cei cu capacitati intelectuale deosebite, si cei
bogatii care se simt intr-o oarecare masura stapani ai
locului unde isi duc existenta. Insa sunt si personaje care
din dorinta de a-si depasi conditia, recurg la lucruri
nu tocmai ortodoxe, efectele rasfrangandu-se asupra intregii familii
provocand multa suferinta: ,,Stim ca in Comoara banul era inca ochiul
dracului, iar in Moara cu noroc filosofia
scriitorului se exprima prin aceea a batranei:<< multumeste-te
cu ce ai, mult-putin, nu provoca soarta!>>Tragedia izbucneste ,
in parte datorita setei de bani, in parte datorita fortarii
soartei."
Pornind de la nuvela
amintita anterior, Moara cu noroc,
vom observa ca destinul tragic al
personajelor se va datora tocmai
datorita dorintei arzatoare a lui Ghita de a-si
depasi conditia, patima pentru banii fiind mai puternica
decat dragostea pentru familie: ,,Ghita intaia oara in
viata lui ar fi voit sa n-aiba nevasta si copii,
pentru ca sa poata zice: <<Prea putin imi pasa!>>.Se
gandea la castigul pe care l-ar putea face in tovarasie cu
Lica, vedea banii gramada inaintea sa si i se
impaienjeneau parca ochi: de dragul acestui castig ar fi fost
gata sa-si puna pe un an, doi capul in primejdie." Dar e de la
sine inteles ca: ,, orice bun castigat prea repede, deci pe nedrept, va
trebui rascumparat printr-un chin ulterior. Vina lui sta in prima
si de fapt ultima hotarare a vietii, aceea de a-si dobandi
linistea dobandita prin traditii, pentru un belsug
usor si indoielnic acordat de initiativa.El a sfidat atunci
soarta si a provocat-o."
Slavici ofera
si o alta imagine a situatiei familiei de la han, si anume
aceea de la inceputul nuvelei cand prosperitatea era in floare: ,,Nu trecuse
nici jumatate de an de zile de cand se afla la Moara cu noroc, si
trebile-i mergeau din ce in ce mai bine: avea porci la ingrasere,
doua vaci cu lapte, caruta pe razoare, doi cai buni,
avea bani in lada, nu prea multi, dara destui, pentru ca sa
poata trai un an, doi dintr-insi." Dar dupa cum stim
situatia se va schimba caci Ghita: ,,a depasit cu
totul masura necesara unui om care ravneste spre fireasca
multumire materiala si morala, si de aceea prabusirea sa este
iremediabila.[.] Viata il pune in situatii diferite, in care
setea de inavutire ia forme monstruase, iar umanitatea personajului se
micsoreaza pana la disparitia totala, prin
compromisuri treptate, nocive si degradante."
O alta modalitate
de a depasi conditia, este una mai grea, multi ar spune, invatatura,
lucru care se intampla in nuvela Budulea
taichii, si prin harnicie si pricepere si
vointa ca in nuvela Popa Tanda.
In cadrul primeia dintre ele, George Calinescu surprinde un moment deosebit,
unde: ,,Toate elementele sunt intrunite , nelipsind mai ales acel tipic
fundamental, revelator al unei firi imperturbabile in hotarare:<< indata
ce sosea acasa, el se dezbraca,
isi curata hainele, le impaturea cu multa
bagare de seama, si le punea in lada, , apoi lua cartea
si invata lectile."
Averea e factorul
esential in realizarea casatoriilor, un bun prilej pentru
Slavici, de a etala ca o carte
deschisa, avera ambelor familii, sau doar a uneia, cand unul dintre ei are
o stare materiala modesta.
In acest sens un bun
exemplu, este nuvela Gura satului, sccena
petitului fiind un moment despre care George Calinescu spunea ca:
,,ea constituie un document eminent de arhiva etnografica si o
mare pagina literara. Aranjarea <<intamplatoare<