M. Eminescu ( 1850-1889 )
Ideologia si estetica simbolismului . Simbolismul reprezinta o reactie
antipozitivista si antirationalista.Poetii
simbolisti vor prelua din scolile anterioare tot ce se potrivea
spiritului lor nelinistit si dornic de "altceva" decat ceea ce le
putea oferi mediul ambiant si vor fi receptivi la tot ce este nou in
domeniul filozofiei,al picturii,al muzicii,al stiintelor si al
artelor in general.Sunt pretuiti in special Vilon ,Racine ,
Chateaubriand,Nerval,Lamartine.Simbolisti preiau idei filozofice din
Fichte,Hegel, Schelling,Schopenhauer,sunt atrasi de poezia lui Novalis,a
lui Poe si Whitman,de arta orientala.Avand multe asemanari
cu simbolismul francez, simbolismul romanesc nu este o simpla
varianta a lui.El a aparut si s-a dezvoltat in cu totul alte
conditii social-istorice si mai ales in cu totul alt context
literar.Simbolismul romanesc nu a avut un caracter antiparnasian,ci si-a
asimilat parnasianismul.
Simbolul Termenul de "simbolism"provine din cuvantul
grecesc "symbolon " ,intrat in limba prin filiera
franceza.Simbolul este un substituent,el inlocuieste expresia
directa,vorbirea notionala,mediind cunoasterea pe calea analogiei
si a conventiei.O data cu evolutia limbajului,simbolul a
devenit tot mai complex, folosindu-se in toate domeniile culturii,iar in literatura
este un mod de constituire a imaginii artistice.
Simbolul literar concentreaza in imagini elemente
ale realului cu un grad mai mic sau mai mare de generalizare.In cuprinsul
romantismului,simbolul ramane insa, ca in literatura
premergatoare nu se diferentiaza foarte net de alegorie.In
simbolism raportul dintre simbol si realitate este sugerat.Cureantul de diferentiaza
de alte curente tocmai prin faptul ca da imaginilor poetice
functia implicit si nu explicit simbolica.
Sugestia . La baza tehnicii simboliste
sta sugestia,corespondentele,clar-obscurul ,spleen-ul,starea de
inefabil,simbolul se realizeaza prin sugestie,de aceea Baudelaire numea
poezia "o specie de vrajitorie evocatoare".Rolul sugestiei in realizarea
simbolurilor este foarte mare.Mallarme sustine ca "a numi un obiect
este a suprima trei sferturi din placerea poemului"si adauga "a
sugera,iata visul!".Urmand acest principiu,poetii simbolisti nu
descriu,nu nareaza,nu relateaza.Ei resping anacdotica
,fabula,reportajul.D. Anghel nu descrie florile,in volumul "In
gradina",nici Stefan Petica fecioarele,in"Fecioara in alb" .Ei comunica mai ales senzatii
(olfactive, vizuale) corespunzatoare unor stari sufletesti.Ion
Minulescu descrie corabii mari,insule,faruri spre a-si exprima
aluziv,pe cale de sugestie,dorul de calatorii,tentatia
departarilor.
Corespondentele . Corespondentele
sunt un mod de sondare,de luminare a zonelor ascunse ale
realitatii.Ideea fundamentala a simbolismului consta in
exprimarea unor raporturi intre eul poetului(universul mic)si
lume(universul mare)care se traduc la nivelul receptivitatii prin
simboluri.Ele tind sa exprime relatiile ce exista,pe baza unor
afinitati secrete,intre partile componente ale totului
cosmic,in categoria corespondentelor intra si analogiile dintre senzatii,emotii,imagini
de naturi diferite.
Principiul
corespondentelor audio-vizuale este cunoscut din secolul al XVII-lea. Mai
tarzi,Voltaire va descoperi analogii intre tonurile muzicale si cele ale
culorilor. Liszt si Berlioz au sesizat si ei legaturi intre
sunet si culoare.Fizicianul german Hermann von Helmholtz (1821-1894) a
dovedit stiintific existenta unor relatii intre senzatiile
vizuale si cele auditive.Exista deci,obiectiv,corespondente
intre senzatii, intre elemente ascunse ale universului,intre sunet si
culoare.Aceasta descoperire a fost formulata in epoca simbolista
si ea s-a numit "auditie colorata".
