Metode de invatare

Metode de invatare

Metoda de invatare este o cale, un drum strabatut deopotriva de levei si profesori, prin care conform unor principii dar si unor legi se infaptuiesc obiectivele instituirii, adica se insusesc de catre elevi anumite cunostinte de baza si se formeaza anumite capacitati intelectuale si convingeri in vederea integrarii progresive in societate, iar valoarea oricarei metode se stabileste numai in functie de obiective.

Conversatia: este definita ca o modalitate de angajare a unui intreg sistem de interactiuni verbale intre profesor si elevi, interactiuni ce pot contribui la clasificarea si precizarea noilor cunostinte, la aprofundarea intelegerii si integrarii acestora, la sistematizarea si verificarea lor.

Formele conversatiei utilizate in ciclul primar sunt:

conversatia euristica, care conduce la descoperirea de noi adevaruri si la elaborarea noilor cunostinte. Are cele mai mari beneficii pentru formarea elevilor, avand menirea de a suscita curiozitatea, trebuinta de cunoastere si sa incite la cautari. Este o metoda dialogata care are la bazamaieutica socratica, arta aflarii adevarurilor printr-un sir de intrebari oportun puse. Ofera elevilor posibilitatea de a-si exprima nevoile educationale si asteptarile, iar profesorului modalitatea de a le inventaria. Ii determina pe elevi sa-si mobilizeze achizitiil dobandite, sa le inteleaga si sa opereze cu ele, fiind un stimulent pentru avansarea cunoasterii[1]. Ii ajuta pe elevi sa isi dezvolte abilitatile si capacitatile de reflectie metacognitiva si sa isi formeze strategi metacognitive. Conversatia euristca stimuleaza, exerseaza si dezvolta la elevi reflectia personala, atitudinea si capacitatile de chestionare, curiozitatea activa, gandirea interogativa, logica, critica, invatarea si transferul achizitiilor. Este un mijloc prin care se obtine in conditii de eficienta feedbackul formativ si sumativ.

conversatia de consolidare si sistematizare a cunostintelor.

Conversatia de verificare sau de control, este folosita atat pentruverificarea cunostintelor anterioare, cat si pentru crearea unei baze pentru activitatea de invatare ce urmeaza.

Conversatia formativa, este utilizata mai des dupa lectura unui text literar, cand elevilor le se cere sa-si exprime parerile proprii in legatura cu personajele se faptele prezentate, sa emita judecati de valoare.

Conversatia trebiue folosita ca baza a unei strategii de predare frontala interactiva. Aceasta se bazeaza pe construirea unor intrebari activ-frontale, menite sa maximizeze participarea elevilor, invatarea activa si raportarea materialului nou la cel deja invatat. Predarea frontala interactiva urmareste o serie de pasi, care sa-i conduca pe elevi la descoperirea cunostintelor, evitand pasivitatea.

Creativitatea fiecarui cadru didactic poate sa conduca spre moduri noi si atractive de abordare a conversatiei. Cunoastera propriilor elevi si dorinta noastra de a-i implica activ in invatare pot consttui baza unui demers util si eficient.

Jocul de rol: des folosit in activitatea cu scolarii mici, jocul de rol este o metoda interactiva ce motiveaza integrarea in activitatea de invatare si dezvolta abilitasile de comunicare interpersonala.

In aceasta activitate, fiecare trebuie sa primeasca un rol si sa joace dupa un acenariu. De regula, elevii sunt provocati la sustinera unui dialog care imita o situatie concreta de comunicare: convorbiri telefonice, in parc, pe strada, la locul de joca, in gara Pentru ca in timp ce unii elevi isi joaca rolurile ceilalti sunt observatori, jocurile trebuie urmate de comentarii pe baza observatiilor, prin care se evidentiaza formulele folosite, conditiile comunicarii ca au fost sau nu respectate, elementele de limbaj nonverbale care au sustinut sau, dimpotriva, au impiedecat comunicarea.

Tot in categoria jocurilor de rol intra si dramatizarile textelor citate sau a unor scenarii care continua cu text ori le schimba actiunea. Dramatizarile favorizeaza intelegerea de tip empatic si identificarea cu personajele interpretate, fiind un mijloc eficient de educatie afectiva.

Ganditi-lucrati-in perechi-comunicati: Metoda poate fi utilizata in orice moment al lectiei, avand drep tinta descoperirea unor elemente noi, explorarea ideilor si experientelor anterioare, formularea si comunicarea unor argumente prin care sa poata fi sustinute ideile noi. Comunicarea se realizeaza la nivelul perechii de elevi, grupei sau clasei, permitand verbalizarea gandurilor si participarea activa la invatare.

Conditii organizatorice: anuntarea timpului de gandire inainte de a se trece la rezolvarea sarcinii; asigurarea unei perioade de gandire in concordanta cu dificultatea sarcinii; reamintirea regulilor pentru munca in grup.

Etapele activitatii:

formarea grupelor si reamintirea regulilor de lucru in grup;

precizarea sarcinii si a timpului de lucru;

rezolvarea sarcinii de lucru, identificarea raspunsurilor la intrebarea care a fost supusa atentiei;

pregatirea fiecarei grupe pentru a inpartasi ideile si convingerile celorlalte grupe;

incetarea activitatii pe grupe la comanda ferma si asigurarea conditiilor de comunicare a concluziilor fiecarui grup;

sinteza ideilor prezentate si formularea concluziilor.

Explozia stelara: este o metoda care stimuleaza creativitatea elevilor prin generarea de idei noi si care contribue la dezvoltarea exprimarii orale. Fiind asemanatoare brainstormingului, metoda se compune din urmatorii pasii:

propunerea unei probleme, pornind de la textul citit;

impartirea clasei pe grupe si stabilirea timpului de lucru;

derivarea unor intrebari cu grad superior de complexitate din intrebarile formulate anterior;

prezentarea listei de intrebari a fiecarei grupe;

Analiza: Tesuturile - tesutul epitelial, tesutul conjunctiv, tesutul nervos Eseu: Structura genomului la procariote

evidentierea celor mai interesante intrebari si formularea raspunsurilor pentru acestea;

aprecierea activitatii fiecarei grpe.

Ghidul de studiu: este o metoda care: icurajeaza lucrul in echipa, dar si initiativa; ii ajuta pe elevi sa urmareasca anumite modele de gandire; ghideaza lectura cu ajutorul intrebarilor; permite selectarea informatiilor dintr-un text pe baza unor criterii specifice; ii ajuta pe elevi sa-si formeze o parere personala in legatura cu o tema data.

Etapele parcurse sunt:

formularea, de catre profesor, a unui set de intrebari care sa devina un ghid de studiu in abordarea textului.

Stiu, vreau sa stiu, am invatat

Este o metoda prin care se realizeaza fixarea cunostintelor de spre o tema, oferind deschideri spre noi informatii. Ofera elevilor posibilitatea de a realiza corelatii intre cunostintele, priceperile si abilitatile dobandite anterior si celor noi.

Etape:

enuntarea sarcinii, realizarea unei liste cu elelmntele cunoscute despre o tema:

completarea, cu intreaga clasa, a rubricii dintr-un tabel realizat la tabla.

Identificarea intrebarilor sau aspectelor pe care elevii le doresc a fi carificate pe parcursul lectiei si notarea lor in rubrica speciala.

Citirea integral, urmata de analiza textului.

Completarea informatiilor initiale ce cele descoperite pe parcursul lectiei.

Utilizarea informatiilor noi in rezolvarea unor sarcini suplimentare sau teme pentru acasa.

Jocul didactic

Activitatea cu esenta ludica, specifica varstelor mici, jocul este si un mijloc de educare a copiilor. Jocul didactic este specia de joc care imbina armonios elementul instructiv-educativ cu elementul distracitv, prin care se consolideaza, se precizeaza si se verifica atat cunostintele dobandite, cat si abilitatile formate.

Orice joc trebuie sa aiba o sarcina didactica, reguli clare si actiuni specifice.

Prezentarea unui joc, in proiectul didactic, trebuie sa cuprinda:

Denumirea jocului;

Scopul;

Subiectul si continutul;

Regulile care reglementeaza actiunile elevilor;

Materialul folosit.

Jocurile didactice din lectiile de limba romana se clasifica in:

Jocuri fonematice, pentru dezvoltarea auzului fonematic si corectarea defectelor de pronuntie;

Jocuri lexical-semantice, specifice dezvoltarii vocabularului si a capacitatii de exprimare orala si scrisa;

Jocuri gramaticale.

Exemple de jocuri ce pot fi folosite in lectiile de limba si literatura romana:

Stabileste ordinea evenimentelor!

Scop: formarea capacitatii de a sesiza sensul global al mesajului si de a identifica aspectele principale si detaliile unui text;

Profesorul pregateste coli pe care sunt scrise evenimentele. Le amesteca si elevii trag cate o foaie. Ei trebuie sa recompuna actiunea ordonand foile pe care le au. Sau: profesorul numeste un moment si elevul care detine foaia respectiva citeste continutul acesteia.

Alege/voteaza un citat!

Scop: formarea capacitatii de a sintetiza mesajul unui text;

Se propune o lista de citate din scriitori celebri sau o lista cu proverbe care sa aiba legatura cu textul discutat. Fiecare elev va alege: un citat care exprima o idee cu care este de acord sau un citat pe care si l-ar alege ca motto, care exprima o trasatura importanta a propriei personalitati. Vor fi argumentate alegerile facute.

Povestitorul cameleon

Scop: dezvoltarea capacitatii de adaptare a comunicarii la diverse situatii concrete de comunicare; dezvoltarea capacitatii de comunicare orala;

Elevii trebuie sa prezinte un eveniment din perspective diferite. Colegii trebuie sa aprecieze si sa justifice cu argumente care povestire a fost mai convingatoare.

Recunoaste personajul

Scop: stimularea interesului pentru lectura; educarea operatiilor si calitatilor gandirii;

Se prezinta imaginea unui personaj. Elevii il recunosc si il descriu.Un elev descrie un personaj fara a-i pomeni numele. Colegii il recunosc si indica titlul operei si autorul. Se poate puncta atat raspunsul, cat si descrierea facuta de cel care propune personajul .

Conversatia:

Este denumita si convorbire, discutie, dialog didactic, metoda interogativa;

Consta in dialogul didactic intre educator si elevi, in care educatorul formuleaza succesiv intrebari pentru a stimula elevii sa-si insuseasca cunostintele noi sau sa fixeze, sistematizeze si evalueze cunostintele pe care le au.

Forme ale conversatiei:

Convresatia euristca - conversatia utilizata cu bscopul insusirii de cunostinte noi;

Conversatia de reactualizare - conversatia realizata cu scopul reactualizarii si introducerii in tema noua;

Conversatia de fixare - conversatia utilizata in vederea fixarii, sistematizarii cunostintelor insusite;

Conversatia de verificare - conversatia utilizata pentru verificarea orala a cunostintelor.

Conversatia euristica: presupune folosirea unei succesiuni de intrebari puse cu abilitate de catre educator si in alternanta cu raspunsurile primite de la elevi, astfel incat educatorul ii indeamna pe acestia sa realizeze o investigatie in formatiile deja cunoscute, pentru a face asociatii si sa ajunga la descoperireea de noi cunostinte sau aspecte ale realitatii.

Conditii de realizare:

Succesiunea logica si minutioasa a intrebarilor, organizarea lor intr-o structura coerenta, logica.

Natura intrebarilor sa fie diversa in functie de obiectivele urmarite si de situatiile de invatare.

Se va pune accent pe intrebarile care solicita efortul intelectual al elevilor, intrebari de descoperire;

Folosirea alternativa a diferitelor tipuri de intrebari, pentru stimularea gradului de activzare al elevilor;

Sa se respecte conditiile de formulare a intrebarilor: sa fie precise, clare din punct de vedere al continutului, sa fie corecte din punct de vedere gramatical, sa fie variate si accesibile, sa se adreseze intrebari ajutatoare;

Sa se respecte conditiile de formulare a raspunsurilor, sa fie corecte, complete, motivante din punct de vedere al continutului, se vor evita raspunsurile in cor.

Modelarea: presupune utilizarea unor modele construite pe baza caracteristicilor esentiale ale originalului cu scopul de a descrie si esentializa un ansamblu existential imposibil de cercetat in realitate. Modelul este o simplificare, o schematizare, o aproximare a realitatii, cu scopul de a facilita reprezentarea a ceea ce nu este direct abservabil in procesele si fenomenele realitati i; descrie sau reproduce acele insusiri esentiale de care este nevoie pentru a explica sau demonstra o structura conceptuala; Tipuri de modele: obiectuale-sunt reproduceri in trei dimensiuni, la scara convenabila, ale obiectelor reale, figurative-sunt imagini in doua dimensiuni ale obiectelor , simbolice-sunt formule simbolice sau matematice care exprima fenomene din natura.

Conditii de realizare:

Constructia unui model trebuie sa respecte criteriul similitudinii;

Modelul sa fie simplu, izomorf, relevant, sa aiba un caracter generalizat.

Studiul de caz: consta in etalarea unor situatii tipice, reprezentative, ale caror trasaturi sunt cercetate profund, din diferite puncte de vedere cu scopul de a identifica cauzele ce au declansat acest fenomen si evolutia acestuia in raport cu alte fapte si evenimente similare; studiului de caz este folosit: ca sursa de cunoastere, in scopul realizarii unor sarcini de descoperire sau ca modalitate practica de realizare a unor sarcini de aplicare, confirmare, etc.

Conditii de realizare:

cazul va fi selectat in functie de obiectivele urmarite;

cazul trebuie ales in functie de semnificatiile si bogatia trasaturilor pe care le prezinta, pentru a pute fi identificate de elevi;

cazul sa contina toate datele necesare;

cazul sa fie autentic;

analiza cazului va avea un caracter euristic, stimuland capacitatile de descoperire ale elevilor.