Lucian Blaga din viziunea biblica asupra Genezei

Cititi textul de mai jos si observati ce anume preia Blaga din viziunea biblica asupra Genezei.               

« La inceput , a facut Dumnezeu cerul si pamantul.

Si pamantul era fara chip si pustiu ; si intuneric era deasupra adancului, iar Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor.

Si a zis Dumnezeu : « Sa fie lumina ! » Si s-a facut lumina.

Si a vazut Dumnezeu ca lumina este buna ; si a despartit Dumnezeu lumina de intuneric.

Si a numit Dumnezeu lumina ziua si intunericul l-a numit noapte. Si a fost seara si a fost dimineata : ziua intaia. » (Vechiul Testament, Geneza, Facerea, 1.2-1.5,trad. de preotii Gala Galaction si Vasile Radu)

Comparati viziunea biblica asupra Genezei cu viziunea cosmogonica indiana prezentata mai jos :

In imnul cel mai cunoscut al Rig Vedei, cosmogonia este prezentata ca o metafizica. Poetul se intreaba cum a putut sa iasa Fiinta din ne-Fiinta, deoarece la inceput , nici « Fiinta nu exista, nici ne-Fiinta ». « Nu exista in timpul acela nici moarte, nici ne-moarte »(adica nici oameni , nici zeii.)

Nu ear decat principiul nediferentiat « Unu »(neutru) « Unul respira fara suflare, miscat din sine insusi. » Dincolo « de aceasta nu mai exista nimic altceva ». « La inceput tenebrele ascundeau tenebrele », dar caldura (provocata de asceza , tapas a dat nastere « Unu »-ului « potential » (abhu) - i.e. « embrionul», - « invaluit de vid » (se poate citi : inconjurat de Apele primordiale). Din acest germene (« potential »)se dezvolta dorinta (kama)si aceeasi dorinta « a fost samanta dintai (retas) a Constiintei (manas) ». [ . ] « Samanta dintai » s-a divizat apoi in sus si in jos , intr-un principiu masculin si intr-unul feminin.Dar « creatia secundara » , adica creatia fenomenala ramane o enigma . Zeii s-au nascut dupa deci ei nu sunt autorii creatiei lumii. [ . ] Axioma unei Fiinte Supreme incognoscibile- « unu », « acesta »- care transcede deopotriva , atat pe zei , cat si Creatia , va fi dezvoltata in Upanisade si in anumite sisteme filozofice.[ . ] Sa retinem aceasta idee , capitala pentru speculatia indiana ulterioara : constiinta ca si universul sunt produsul dorintei procreatoare (kama). »

(Mircea Eliade , Cosmogonii si metafizica , in capitolul IX din Istoria credintelor si ideilor religioase, vol. I , Bucuresti , Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1981)