Literatura scrisa - carmen saliorum

CREATII IN VERSURI

Carmen Saliorum

Ni-l transmite eruditul Marcus Terentius Varro (De lingua latina, 7 ) dar limba nu mai era inteleasa nici de contemporanii lui Horatiu. In Epistula II,1, scriitorul augustan se distanteaza de cei care elogiaza exclusiv trecutul si resping, din cauza prejudecatilor inovatiile literare ale contemporanilor:

"Iam Saliare Numae carmen qui laudat, et illud,

quod mecum ignorat, solus vult scire videri,

ingeniis non ille favet plauditque sepultis,

nostra sed impugnat, nos nostraque lividus odit.

Quodsi tam Graecis novitas invisa fuisset

quam nobis, quid nunc esset vetus? aut quid haberet,

quod legeret tereretque viritim publicus usus?" (vv.86-92)

("Cei ce Cantul Saliare lauda si-mi pare mie,

Ca sa para ca stiu singuri ce nu stiu nici ei nici eu,

Geniile ingropate nu le-aplauda mereu,

Ci le-ataca pe-ale noastre si le pizmuiesc cu ura.

Dac-ar fi urat si grecii noul cu asa masura

Ca si noi, ce-ar mai fi astazi ca antic de folosit?

Ce-ar avea sa rasfoiasca gustul public, de citit?")

Quintilian confirma ca nici macar preotii nu mai intelegeau aceste formule: "Saliorum carmina vi sacerdotibus suis satis intellecta"(Inst.Or., I, 66, 40).

Preotii Salieni (Sali - care sar, de la salio - a sari, a salta) executau anumite miscari de dans in cadrul cultului in cinstea zeului Mars Gradivus (Marte care merge in frunte la lupte). Traditia spune ca acest cult a fost instituit de regele Numa Pompilius. Cei 12 sacerdoti, imbracati in tunicae pictae si pe deasupra cu platose de arama, purtand in maini lanci numite ancilia, aveau o anumita procesiune religioasa, cu care traversau orasul, si  in cadrul careia cantau imnuri insotite de dansuri sau jocuri solemne. Ritualurile se desfasurau la inceputul primaverii, in martie, si la sfarsitul verii, in octombrie, deci la inceputul si la sfarsitul perioadei propice razboaielor. Existau salii Palatini si salii Collini sau salii Agoneneses (dupa numele colinelor: de pe Palatin sau de pe Quirinal); cei dintai intretineau cultul lui Marte, ceilalti - pentru Quirinus. Se prelungea astfel amintirea despre tribul roman cu sediul pe Palatin si despre tribul sabin cu sediul pe Quirinal. (cf. N.I.Barbu, Op.cit., p.47)

Imnul s-a transmis in forma mutilata. Au ramas doar cateva fragmente aproape incomprehensibile:

"Cozuelo dori eso. Omnia vero

Ad patula coemisse Iani Cusanes

Duonus ceruses, dunus Ianus venet

Pommelios."

("Oferiti mancare in vase: adunati, centurioni, ofrande pentru templul lui Ianus; bunul creator, bunul Ianus va veni in cetatea noastra.")

Se pare ca Salienii nu-l venerau numai pe Marte, mai ales in cetatile dinafara Romei. In localitatea etrusca Veii un anume rege Morrius instituise un colegiu de salieni pentru venerarea eroului local Halesus, fiu al lui Neptunus si fondator al neamului. La Tibur (Tivoli) un alt colegiu de salieni il cinstea pe Hercules, zeu protector al orasului. Salienii de la Tusculum intemeiasera colegiul in urma victoriei orasului asupra volscilor. Pierre Grimal deduce de aici ca aceste cantece ale confreriei variau dupa zone si imprejurari, ca ii celelbrau pe zei dar si pe eroi si ca la acea data imnul si epopeea se confundau. (cf. Literatura latina, p.55)

Carmen fratrum arvalium

(Cantecul fratilor arvali)

In luna mai alti doisprezece preoti executau un dans magico-religios care trebuia sa duca la obtinerea unei recolte bogate. Confreria arvala invoca mai multi zei, pentru ca, in credinta primitiva, toate lucrurile erau pline de numina, dar e posibil s-o fi venerat in special pe zeita agrara Dea Dia. In 1888 s-a descoperit la Roma o inscriptie cu textul imnului cantat de acesti sacerdoti. A fost descifrata de lingvistul M.Bréal. Traducerea fragmentelor e foarte controversata.

"Enos Lases iuvate

Neve lue rue Marmar sins incurrere in pleores

Satur fu, fere Mars; limen sali, sta berber

Semunis alternei advocapit conctos.

Enos, Marmor, iuvato.

Triumpe."

("Larilor, veniti-ne in ajutor! Iar tu, Marte, nu lasa sa dea peste popor moartea si ruina. Fii satul, crudule Marte. Sari pragul, stai in picioare, loveste. Pe rand, invocati pe toti (zeii) Semones. Tu, Marte, Marte, vino in ajutor. Slava tie")

Fireste ca aceste fragmente nu sunt autentica literatura, sunt doar formule liturgice cu stricta valoare documentara.