Legea
economiei de semnificant
Prin legea economiei de
semnificant se intelege "colaborarea" sistemelor fonetic si lexical in
spiritul reducerii numarului de sunete / silabe dintr-un semnificant, spre a se
castiga un anume "psiho-timp de
rostire", spre a se obtine o mai mare rapiditate / viteza de comunicare, fara
sa fie afectat cumva semnificatul, "fara sa se diminueze" sfera semantica a
respectivului termen.
De obicei, lucrarea legii economiei de semnificant (infra: semn,
semnificant, semnificat)
se observa bine la intervale de cateva secole; sa luam
- de exemplu - pelasgo-thraco-dacicul bradua, desemnand "vesnic-verdele arbore",
cunoscut dupa denumirea latineasca, Abies
alba In aria Pelasgo-Daciei / Dacoromaniei, bradul (Abies alba) era / este axis mundi Aici, Cultul Bradului se releva dintre
orizonturile culturale / civilizatorii ale anilor 10.050 - 8175 i. H., dupa cum
atesta "picturile rupestre" din Pestera Chindiei (pe malul Dunarii, langa Pescari, in
amonte de Orsova); se constituie intr-o
dimensiune pelasgo-dacica / dacoromaneasca a existentei, peste neolitic, epoca
metalelor, antichitate, Evul Mediu, pana in contemporaneitatea valahilor /
dacoromanilor ce mai cred in adevarul din expresia a fi drept ca Bradul (cf. GCiv, 66; VMR, 90; EICR, II, 155; TIR,
I,16 sq.). La dacii-valahi / dacoromani, bradul, arbore cosmic implatandu-si
varful in Primordial-Celesta
Mare Rosie era / este osia celor noua ceruri In onomastica,
numele sacrului arbore dacic / dacoromanesc-arhaic, bradua / bradu, nu putea fi purtat decat de un barbat intelept /
falnic, demn (in intelesul de azi al expresiei drept ca bradul); aceasta "realitate" se
certifica din si de dincolo / dincoace de Tabula cerata din 20 mai 164 d.
H. de la Alburnus Maior
(Rosia Montana) din Dacia Aurului Ardelenilor (Dacia
Arutelensis - cf. TTab, 2). In sacre perechi de plante medicinale
salmosiene, cogaionice / sarmizegetusane, se ivesc prin milenii (cf. TZpl, I, 64 sqq.): perechea de alb-negru:
Bradua / Brad (Brad-Alb - Abies alba)
- *Bradila / Bradoax (rad. brad- +suf. -ila
/ -oax), sau *Mallaidua (din ma- "mare", + -laidua
/ -llaidua, "negru",
"lai"), Bradila /
Bradoac, Bradac, Molid (Brad-Negru - Picea abies); perechea de Vir / "Yang"-Femina / "Yin":
Bradua / Brad (Abies alba) - *Braduta /
Braduelida (rad. brad- + suf. -uta
/ -elida Braduta
/ Bradilita (Pediculita - Lycopodium
clavatum); perechea de mare-mic:
Bradua / Brad (Abies alba) - *Braduela
/ Bradutela (rad. brad
/ u /- + suf. -ela / -utela Braduel
/ Bradel, Bradutel (Bradisor - Huperzia selago)
Asadar, la 20 mai 164 d. H., dupa cea mai
veche atestare scrisa a termenului, gratie Tabulei cerate la Alburnus Maior (Rosia Montana) ,
pelasgo-thraco-dacicul bradua (desemnand Abies
alba) - rad. bradu-
+ -a bhre-dh- "varf, ghimpe,
tep, colt" - cf. REtn, 118 / 268
s.q.; BVoc, 44), se prezenta cu un semnificant trisilabic de sase sunete / b-r-a-d-u-a / (bra-du-a) Prin lucrarea legii economiei de
semnificant dupa exact 1326 de ani, potrivit documentului scris din
anul 1490 (cf. MDlrv, 78), semnificantul a devenit monosilabic, doar din patru
sunete /
b-r-a-d / - desigur, prin
apocopa silabei finale (-a) mai intai, ramanand o vreme bisilabicul, bra-du probabil pana pe vremea migratiilor dintre anii 587 (anul
ivirii avaro-slavilor in Dacia / Dacoromania Dunarii de Jos) si 896 (anul
ivirii ungurilor / maghiarilor in Dacia / Dacoromania Dunarii de Mijloc), apoi,
"apocopandu-i-se" si -u, spre a se
infatisa constant, ca si azi, de mai bine de 500 de ani. La fel se vede lucrarea legii economiei de
semnificant si in alte cuvinte foarte vechi din
limba noastra; avem in vedere mai intai pelasgo-thraco-dacicele nume de plante
medicinale (in circuit, mai ales, in zona Cogaionului / Sarmizegetusei)
atestate (cf. TZpl, I, 86 sqq.) in orizontul anului 50 d. H.: Cinuboila / Cinouboila (pentasilabic) > Cimbrila (Saturneja hortensis / vulgaris) / Cimbru
(trisilabic / bisilabic); Ebustrone / Aebustrone
> Baibustron > Baib / Ai; Ustron / Usturoi (Allium sativum); Curionnecum(a) > Corneci (Xanthium spinosum); Dieleia / Diel(l)eia > [elei Celei / [elau, Maselarita Hyosciamus niger); Philophthéthela (Filoftetela / Filoftatela) / Philophtha thela (Filoftaitela /
Filoftaitela) > Firuftatel (Firutatel) > Firuftatea > Firutatea >
Firutata > Firuta > Fir (sau Iarba-Dulce Glycyrrhiza echinata / glabra); Pegrina
> Bagrin (Laburnum anagyroides);
Priadila > Prazila / Praz (Allium porum); Prodiarna > Pojarnu
> Pojar (Sunatoare / Buruiana-de-Foc Hypericum
perforatum) etc.; la fel stau lucrurile si cu termenii ai caror semnificanti
polisilabici s-au conservat in aria sud-vestica, in latina Romei, devenind
peste multe secole bisilabici / monosilabici: calcaneum > calcai,
caput > cap etc.
