A.Generalitati:

Printre scriitorii pe care Transilvania i-a dat literaturii romane in prima jumatate a secolului trecut,Liviu Rebreanu este cel mai insemnat,el fiind:-romancierul numarul 1al literaturii noastre

-creatorul romanului romanesc obiectiv

Lui ii datoram - saltul urias pe care proza interbelica il face de la subiectiv la obiectiv

- noile dimensiuni ale observatiei

- arta analizei psihologice,a crearii atmosferei si a scenelor de masa

prin aceste aspecte stand cu cinste alaturi de Hortensia Papadat-Bengescu si Camil Petrescu,stalpii de sustinere ai literaturii romane interbelice.

Particularitati a.)romanele se nasc din dezvoltarea si aprofundarea temelor si motivelor din nuvele.

G.Calinescu sublinia ca nuvelele sunt o adevarata scoala pentru viitorul romancier.

Ele il anunta pe acesta si sub aspectul compozitiei:-conflict direct,descrieri putine,

accent pe zbuciumul sufletesc al personajelor

b.) ca metoda de creatie are ca model pe :

- Tolstoi prin - simtul observatiei, arta descrierii, scenele de masa din

"Razboi si pace", metoda analitica

-Dostoievski prin-profunzimea investigatiilor psihologice"Crima si pedeapsa"

c.)ca structura,toate romanele sale se caracterizeaza prin sfericitate,simetrie fireasca in-

tre inceput si sfarsit=dovada de simt arhitectonic

d.)stilul este anticalofil "prefer sa fie expresia bolovanoasa si sa spun intradevar ce vreau,

decat sa fiu slefuit si neprecis"

Studiul operei

-romanul apare in 1920,an de rascruce in literatura romana

Eugen Lovinescu arata ca cu acest roman scriitorul "da cea mai puternica creatie obiectiva a literaturii romane"

Geneza:-problema pamantului l-a preocupat pe Rebreanu inca din 1907;pamantul este problema

esentiala a satului si a taranului.El este in egala masura:

- mijloc de existenta

- expresie a demnitatii umane,taranii fiind constienti ca oamenii valo-

reaza in functie de cat pamant au

-3 momente autorul vede pe camp,intr-o dimineata,un taran imbracat in haine de sarbatoa

re care,crezandu-se neobservat, saruta pamantul jilav de roua ca pe o iubita -

adica patimas (gest intalnit si la Emile Zola in"La Terre")

- Livia,sora lui Rebreanu ,ii spune povestea unei fete bogate din sat,Rodovica,

sedusa de cel mai bicisnic flacau ;tatal o bate nu numai pentru ca flacaul era

sarac,ci si pentru ca nu-i placea sa lucreze pamantul

- autorul cunoaste un flacau sarac,pe nume Ion Boldijar al Glanetasului,care-l

impresioneaza prin felul in care vorbeste despre pamant-cu sete,lacomie si pa

siune

Din aceste momente se nasc - nuvelele -" Rusinea" ,care pune accent pe fapta fetei

- "Zestrea",care pune accent pe scopul necinstit al flacaului

- romanul"Ion" care face saltul la obiectivare-imbinand cele doua motive

- punand accent pe destinele personajelor

-Ion trebuia sa moara - ca o pedeapsa morala pentru tot ce a facut

- pentru a ilustra un adevar al epocii:singur in lupta pentru pamant,nu putea

iesi invingator

-Ana este expresia destinului femeii in societatea respectiva:aducatoare de zestre,nascatoare de prunci,animal de munca

Compozitia:romanul este alcatuit din doua parti:Glasul pamantului(6 cap.)Glasul iubirii(7 cap.)

Obs.- ecranizarea romanul se numeste"Blestemul pamantului ,blestemul iubirii',regizorul intuind

faptul ca pentru Ion ,pamantul si iubirea reprezinta adevarate blesteme care-i vor

determina sfarsitul tragic,nu doar niste simple glasuri

Structura:-este epopeica:12 capitole + un epilog=13,cifra a nenorocului,ca si soarta lui Ion care n-a

dobandit fericirea

- este circulara,specifica lui Rebreanu:

a ) - incepe cu prezentarea drumului care intra in satul Pripas si a crucii" strambe

pe care este rastignit un Hristos cu fata spalacita de ploi si cu o cununi

ta de flori vestede agatata de picioare.Sufla o adiere usoara si Hristos

isi tremura jalnic trupul de tinichea ruginita pe lemnul mancat de carii

si innegrit de vremuri"(incipitul)

- sfarseste cu prezentarea aceluiasi drum,iesind din satul Pripas si a crucii de

lemn"Hristosul de tinichea,cu fata poleita de o raza intarziata,parca

ii mangaia,zuruindu-si usor trupul in adierea inserarii de toamna"

b) - inceputul romanului prezinta un moment important din viata satului-hora

- sfarsitul rom.prezinta un alt mom. import. din viata satului-sfintirea bisericii

Eseu: ADN-ul exista in genomul uman Document online: Proiect didactic biologie - transmiterea caracterelor ereditare-teoria cromozomiala a ereditatii

c) -primul capitol se numeste "Inceputul"

ultimul capitol se numeste "Sfarsitul"

Indicii temporali si spatiali

-actiunea se petrece la inceputul secolului XX,intr-un sat romanesc ardelean,Pripas(in realitate Prislop),aflat sub dominatie austro-ungara(alte locatii:Armadia,Jidovita)

Perspectiva narativa:-este unica

-naratiunea este facuta la persoana a III-a,de catre un narator omniscient

-actiunile se desfasoara logic si cronologic,pe doua planuri:tarani-intelectuali

Tema:oglindirea vietii satului ardelean de la inceputul sec.XX care,se confrunta cu doua mari pro-

bleme : - sociala-ierarhizarea in functie de pamantul detinut

- nationala-viata spirituala a romanilor sub dominatie straina

Ideea:"glasul iubirii",adica ceea ce este uman si divin in om,invinge "glasul pamantului",adica ceea

ce este patima,exces,inuman,diabolic(conflictul interior al lui Ion)

MONOGRAFIA SATULUI:

A.Satul-Pripas,sat transilvanean aflat la inceputul sec.XX,sub dominatie straina

-este surprins cu-1.aspectele sociale-sat diferentiat cu tarani - saraci :Ion,Florica

- mijlocasi:Simion Lungu

-bogati:Vasile Baciu,George Bulbuc

-raporturile dintre ei:la hora cei bogati discuta cu primarul,cu intelectualii,in timp ce Glanetasu sta pe margine ca un caine neindraznind sa intre in discutie;Vasile Baciu vorbeste cu dispret despre Ion ,numindu-l "fleandura"

intelectuali - romani-invatatorul Zaharia Herdelea cu familia,preotul Ion Belciug(rapor-

turile dintre ei-aparent intre ei exista raporturi de prietenie,motivate

si de faptul ca amandoi sunt romani ;in realitate fiecare lupta pentru

intaietate in sat)

-tanarul preot George Pintea-viitorul sot al Laurei

- avocatul Grofsoru

-Nicolae Zagreanu-tanarul invatator,viitorul sot al lui Ghighi

- unguri-intelectualii alogeni-inspectorul scolar Horvat

deputatul Bela Beck

- evrei -notarii Friedman si Stoessel

2.aspecte nationale = satul surprins cu realism

-pozitive- fostul inspector scolar,desi maghiar,este bun prieten cu Herdelea

- silvicultorul Madarosy ia apararea romanilor care au cantat " Desteapta-te

romane!"ii spune lui Chitu"De ce sa nu cante ,prietene,daca asa le place?"

-negative- la scoala invatatorul pretinde copiilor sa vorbeasca numai ungureste

- subinspectorul Horvath cere preotului sa -i invete pe copii rugaciuni in

limba maghiara

- avocatul e revoltat ca doamna Herdelea nu stie ungureste

- preotul Belciug vorbeste ungureste la process pentru a atrage simpatia

judecatorului

B.Momente importante din viata satului

-hora-are loc in curte la Todosia,vaduva lui Maxim Oprea,in zi de dumineca

-locul geme de oameni

-lautarii condusi de Briceag canta sa-si rupa arcusurile

-"zecile de perechi bat somesana cu atata pasiune ca potcoavele flacailor scapara scantei,poalele fetelor se bolbocesc[ . ]flacaii trec fetele pe sub mana,le dau drumul sa se invarta singure,topaie pe loc ridicand talpile, isi ciocnesc zgomotos calcaile,isi plesnesc tureacii cizmelor cu palmele nadusite . "

-pe margine stau fetele nepoftite ,mamele si babele care forfotesc despre necazuri si-si admira odraslele

-barbatii se tin mai pe departe,pe langa casa,pe la poarta,grupuri-grupuri,vorbind de treburile obstesti

-la hora participa si intelectualii satului

= o adevarata pagina etnografica,o hora a destinului(cu ea incepe si se sfarseste romanul)

-sfintirea bisericii -participa tot satul,episcopul si 52 de preoti

- dupa cuvantul episcopului ,acesta se retrage impreuna cu alti preoti;ceilalti se

duc la scoala unde are loc banchetul pentru"inteligenta"si unde continua cuvan

tarile

- tinerii se retrag la Todosia unde ,in curte,are loc petrecerea poporului

C.momente importante din viata omului

a)nasterea-Ana naste pe camp in conditii inumane,ingrijita fiind de Zenobia care taie cordonul copi

lului cu secera;reactii-Zenobia o intelege

-Ion este crud "Afurisita muiere . ]Stie ca-i soseste ceasul si vine

sa fete pe camp!Bata-i Dumnezeu socotelile ei de toanta!"

-Glanetasul ,emotionat,il cearta pe Ion

b)petitul(logodna)-surprins pe doua planuri:tarani-intelectuali

Ion-Ana = adevarata targuiala pentru avere

-este intermediata de preotul Belciug,acasa la el ,unde-i invita pe Ion si pe parintii

lui,pe Ana cu tatal sau

-dupa targuiala in care nimeni nu tine cont de sentimentele Anei,"Baciu consimte sa dea cinci locuri si o pereche de boi,dar pamanturile sa fie scrise pe numele Anei.Ion insa tinea mortis ca-i trebuie toata mosia,deoarece Baciu nu mai e in stare sa o munceasca"

-seara,cu petitoare,se duce la Baciu s-o peteasca pe Ana.Toata targuiala este reluata de la inceput cu mai multa ravna si violenta

-cu doua saptamani inainte de Paste se invoira in jumatate de ora.Baciu "primi sa-i dea zestre toate pamanturile si amandoua casele,cerand doar sa fie scrise,dupa cununie,pe numele amandurora.Deocamdata,dupa cununie,Ana se va muta la Glanetasu,impreuna cu o pereche de boi,un cal,o vaca cu vitel,o scroafa cu sapte purcei,un car nou si altele mai marunte ce se cuvin unei mirese si neveste tinere.

-se duc apoi la notar pentru instiintarile legale si pe urma la preot sa faca strigarile de cuviinta ca nunta sa se serbeze a doua duminica dupa Pasti

Laura-Pintea -Pintea,in a optzecea scrisoare, o cere pe Laura mentionand delicat ,in post-scriptum,ca"chestiunile materiale imi sunt cu totul straine si indiferente"deoarece i s-a desemnat o parohie buna in Satmar,asa ca vor fi la adapost de grijile vietii .

c)nunta surprinsa,la fel,pe doua planuri:
               Ion-Ana -este prezentata pe larg,din nou adevarata pagina etnografica

-tine trei zile(nunta de bogatasi),dupa obicei

-sambata, alaiul merge in carute,la notar,in Jidovita.In frunte calaretii pocneau mereu din pistoale,pe cand in caruta intai lautarii isi frangeau degetele cantand [ . ]Apoi venea o caruta cu mirii si cu drustele,apoi o brisca cu nasii[Herdelea] avand pe obraji gravitatea ceruta de imprejurari,apoi alta caruta cu parintii mirilor si cateva fete mai spalate[ . ]apoi altele incarcate cu flacai si fete"

-dupa slujba religioasa tinuta de Belciug,ospatul are loc la socrul mic,unde starostele nuntii Macedon Cercetasu, vorbeste in versuri.Nuntasii danseaza peste tot:in casa,in tinda,in ograda.Bucatareasa mare,mama Floricai,suflecata pana-n genunchi si cu un linguroi urias in mana,umbla printer mesele incarcate,laudandu-si mancarile si chiuind la intrecere cu Zenobia care,de mandra ca era soacra mare,se imbatase tun

-la miezul noptii,obicei transilvanean,se joaca mireasa pe bani;Ana fiind insarcinata,locul ei este luat de drusca intai,Florica

-a treia zi, ospatul se muta la socrii mari,unde Ana isi aduce zestrea care de-abia incape in curtea Glanetasului

Laura-Pintea-nunta modesta

-Pintea adduce Laurei daruri bijuterii, care ii uimira pe toti

-Herdelea ofera tinerilor un serviciu de cafea cu lapte,modest si frumos

-Titu ii da lui George o tabachera de piele de crocodil

-la Jidovita are loc cununia civila dupa care urmeaza cununia religioasa la biserica din Armadia.Slujba este tinuta de 6 preoti,rolul cel mai important avandu-l Belciug care schimba inelele.Corul studentilor canta emotionant

-nunta e serbata la beraria Rahova,unde mirii primesc felicitarile dupa care pleaca in saptamana de miere

-in trasura,imbratisarea tandra si declaratia lui George reusesc sa spulbere grijile Laurei care se trezeste deodata cu un strain alaturi de ea si sa-i asigure linistea necesara unui inceput de casnicie

d)inmormantarea -este surprinsa de mai multe ori in roman(carciumarul Avrun,batranul Dumitru

Moarcas ,Ana,Petrisor,Ion)

Ion este ucis cu sapa de George,sotul Floricai

Groapa lui Ion e sapata in curtea noii biserici;preotul promite sa ridice pe seama sa o piatra de mormant pentru a etermiza crestineasca danie a celui raposat

La inmormantare participa tot satul(tarani,intelectuali)

Belciug slujeste cum stie el mai frumos,impresionand pe cei din jur,dupa care Ion este coborat in pamantul care i-a fost prea drag

Glanetasu face pomeni bogate la care participa toti cei prezenti"de sufletul lui Ion"

Caracterizarea lui Ion Pop al Glanetasului

Ion este personajul principal al romanului omonim al lui Liviu Rebreanu,un personaj eponim de referinta in literatura romana,concentrand tragica istorie a taranului ardelean din primele decenii ale secolului trecut.Majoritatea intamplarilor il au protagonist deoarece viata traditionala a satului Pripas este tulburata de faptele sale:

-bataia cu George Bulbuc la crasma lui Avrum,dupa hora

-bataia cu Simion Lungu caruia ii fura o palma de pamant

-cearta cu Vasile Baciu pentru avere

-necinstirea Anei si refuzul de a o lua de nevasta fara avere

-procesul

-inchisoarea

-jignirea invatatorului Herdelea

-probozirea lui in biserica de catre preotul Belciug

-prietenia falsa cu George,dupa casatoria acestuia cu Florica

-uciderea lui de catre George

Este in acelasi timp un personaj realist,tipic pentru o categorie sociala:taranul sarac care doreste pamant.Este un personaj monumental,realizat prin tehnica basoreliefului-nimeni nu sta in calea acestui personaj a carui existenta este guvernata de verbele a ravni si a poseda.Celelalte personaje principale(Ana,Baciu,Florica,George)graviteaza in jurul sau,punandu-i in lumina trasaturile,nazuintele.

Inteligent,harnic,dornic de a se lumina (la scoala fusese un elev silitor si cuminte,dar renunta la liceu pentru ca ii era mai drag pamantul),nu e totusi un personaj pozitiv,pentru ca se lasa condus in viata de instincte.Chiar conflictul interior pe care se cladeste tot subiectul cartii este imposibilitatea de a impaca cele doua chemari antagonice"glasul pamantului" si "glasul iubirii".

Caracterizarea directa este facuta de catre autor inca de la inceputul romanului,in scena horei iute si harnic ca ma-sa,chipes,voinic dar sarac,cand Ion simte dureros prapastia dintre el si "bocotanii" satului ca Vasile Baciu.Cand acesta ii zice"fleandura,sarantoc,hot si talhar",Ion se simte biciuit,nu suporta ocara si reactioneaza violent.Tot direct este caracterizat si de doamna Herdelea Ion e baiat cumsecade.E muncitor,e harnic,e saritor ,e istet sau de preotul Belciug esti un stricat si-un bataius,s-un om de nimic . te tii mai destept decat toti,dar umbli numai dupa blestematii.

Autocaracterizarea evidentiaza framantarile sufletesti prin monologul interior:Ma molesesc ca o baba naroada.Parca n-as mai fi in stare sa ma scutur de calicie . Las'ca-i buna Anuta!As fi o natafleata sa dau cu piciorul norocului pentru niste vorbe .

Caracterizarea indirecta prin fapte,gesturi,atitudini,limbaj(cand naste Ana) este reliefata pe tot parcursul romanului prin trairile lui Ion in lupta dusa pentru a intra in posesia pamanturilor lui Baciu.

Mobilul pe care il urmareste cu tenacitate face din el un om crud,necinstit,interesat,care foloseste viclenia pentru a-si atinge scopul.Nevoia de pamant este oarecum justificata,Ion fiind constient ca in fata societatii respective valoreaza atat cat pamant are.

E un personaj complex si dramatic care nu accepta jumatati de masura,dorindu-si demnitate materiala si sentimentala.Fiind dominat de dorinta de a fi respectat in sat,stapanit de o vointa navalnica,un temperament controlat de instincte primare, hotarat si perseverent in atingerea scopului, dar si viclean, Ion isi urzeste cu meticulozitate si pricepere planul seducerii Anei.De aceea intreaga sa energie este canalizata implinirii nevoii de a avea pamant.Exponent al taranimii prin dorinta de a avea pamant,el este o individualitate prin modul in care il obtine,pe cai necinstite.

De fapt iubirea pamantului l-a stapanit de mic copil . de pe atunci pamantul i-a fost mai drag decat o mama.Cu timpul,glasul pamantului patrundea navalnic in sufletul flacaului ca o chemare,coplesindu-l.Se simtea mic si slab cat un vierme pe care-l calci in picioare sau ca o frunza vanturata de vant. Iesind in holda,glasul pamantului ii smulge lui Ion suspinul infricosat Cat pamant,Doamne!

Obtinand pamantul mult dorit,intr-un gest de adorare saruta pamantul cu evlavie,fata surazandu-i cu o placere nesfarsita.Se simte acum mare si puternic ca un urias din basme care a biruit in lupte grele o ceata de balauri ingrozitori. - Sufletul ii era patruns de fericire.Parca nu mai ravnea nimic si nici nu mai era nimic in lume afara de fericirea lui.Pamantul se inchina in fata lui,tot pamantul . Si tot era al lui,numai al lui acuma.

Pamantul inseamna pentru Ion demnitate,obiect al muncii asupra caruia isi exercita energia,vigoarea,harnicia si priceperea.Cand"negociaza" cu Vasile Baciu zestrea,Ion este semet ,sfidator,constient ca-l poate sili pe tatal Anei sa-i dea pamantul ravnit.Insurandu-se cu Ana,Ion se insoara de fapt cu pamanturile ei,ea devenind o povara incomoda,fapt de care devine constient in ziua nuntii.Atunci,intr-o fractiune de secunda ,se intreaba ce-ar fi daca as lua pe Florica si am fugi in lume sa scap de uratenia asta ?Imediat isi revine si gandeste cu dispret si sa raman tot calic pentr-o muiere?De-abia cand va ramane singur,fara sotie si copil,dar cu pamanturile lui Baciu,va realiza ce folos de pamant daca n-ai langa tine pe cine ti-i drag?(adica pe Florica

G.Calinescu il considera"o fire instinctiva,calauzita de impulsuri elementare ,violent si patimas,o adevarata bruta.A batjocorit o fata,i-a luat averea,a impins-o la spanzuratoare si a ramas in cele din urma cu pamant",ceea ce sugereaza faptul ca Ion este vinovat de propriul lui destin.Vinovata este si societatea care permite un asemenea decalaj intre tarani.Insusindu-si pamantul pe cai necinstite,Ion nu putea sa supravietuiasca,sfarsitul lui fiind perfect motivat moral si estetic. Initial dotat cu o serie de calitati,in goana sa patimasa dupa avere se dezumanizeaza treptat,iar moartea lui este expresia intentiei moralizatoare a scriitorului ardelean.

Lucian Raicu e de parere ca " iubirea este cea care-l umanizeaza pe Ion,il salveaza din banalitate si atribuie romanului forta de convingere";Ion nu a devenit o bruta pentru ca dupa ce si-a atins scopul,in sufletul lui triumfa glasul iubirii.

Toate acestea demonstreaza ca Ion este un personaj complex care ,totusi nu este tipul taranului roman(fr.Ion romanul)pentru ca "in Pripas nu se pomenise omucidere de cand se tine minte".