Ienachita Vacarescu (1740-1797)

Ienachita Vacarescu (1740-1797)

Desi implicat activ in viata politica a tarii, Ienachita Vacarescu a gasit ragaz pentru a tipari, in 1787, Observatii sau bagari de seama asupra regulelor si oranduelelor gramaticale romanesti, pe care o scrisese cu cativa ani inainte. Invatatul mare spatar redacteaza intre anii 1788 si 1794 si o Istorie a preaputernicilor imparati otomani, o carte de biografii ale sultanilor otomani, care dovedeste preocuparile sale culturale.

Creatia sa literara se compune din poezii didactice, erotice si religioase. Ienachita scrie o poezie galanta, specifica sfarsitului de secol XVIII si tributara in buna parte liricii grecesti din care imprumuta idei pentru Amarata turturea sau Spune inimioara, spune! La fel se intampla Intr-o gradina, o capodopera miniaturala care exprima, printr-o nimerita metafora, indecizia indragostitului:

"Intr-o gradina

Lang-o tulpina

Zarii o floare

Ca o lumina.

S-o tai se strica!

S-o las mi-e frica

Ca vine altul si mi-o ridica."

6.Constructia subiectului

Naratiunea la persoana a III-a este realizata de un narator omniscient, dar nu si obiectiv.

Spre deosebire de basmul popular, basmul cult presupune imbinarea naratiunii cu dialogul si descrierea. Dialogul are atat functia de a sustine evolutia actiunii, dar si de caracterizare a personajelor.

Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou presupune un lant de actiuni conventionale (modelul structural al basmului): o situatie initiala (expozitiunea), o parte pregatitoare, un eveniment care perturba echilibrul initial (intriga), aparitia donatorilor si a ajutoarelor, actiunea reparatorie, trecerea probelor, refacerea echilibrului si rasplata eroului (deznodamantul).

"Cartea" primita de la Imparatul Verde, care neavand decat fete, are nevoie de un mostenitor la tron, este factorul perturbator al situatiei initiale si determina parcurgerea drumului initiatic de cel mai bun dintre fiii craiului. Destoinicia fiilor este probata mai intai de crai, deghizat in ursul de la pod. Acesta este un test al barbatiei, conditie obligatorie pentru aspiratia la tronul imparatului. Mezinul trece cu bine cu ajutorul calului nazdravan.

Trecerea podului urmeaza unei etape de pregatiri. Drept rasplata pentru milostenia aratata Sfintei Duminici, deghizata in cersetoare,  eroul primeste sfaturi de la aceasta sa ia "calul, armele si hainele" tatalui sau. Calul, descoperit cu tava de jaratec dupa trei incercari, va deveni tovarasul si sfatuitorul tanarului, dotat cu puteri supranaturale.

Trecerea podului este urmata de ratacirea in padurea-labirint, simbol al mortii si al renegarii. Incalcand sfaturile parintesti, Spanul il tocmeste ca sluga sa. Naiv, el coboara in fantana, fara a se gandi la urrmari.

Coborarea in fantana are semnificatia unui loc grotesc, spatiu al nasterii si regenerarii. Schimbarea numelui reprezinta inceputul initierii spirituale, prin care va demonstra o serie de calitati morale.

Numele este un oximoron marcand noua conditie a eroului: fiu al imparatului ("alb") si sluga a Spanului ("Harap" insemnand rob negru).

Ajunsi la curtea Im

Se simte insa in lirica sa si influenta folclorului sau a cantecelor batranesti. Dupa G. Calinescu, poeziile lui sunt "cvasi-lautaresti", iar in acest scop invoca versuri precum:

"Amarata turturea,

Cand ramane singurea

Caci sotia si-a rapus,

Jalea ei nu e de spus."

Cu toate acestea, versurile sale se remarca prin delicatete, rafinament si eleganta in exprimare. Locul in istoria literaturii romane nu i-l asigura insa acest tip de poezie, ci des invocatul catren intitulat Testament:

"Urmasilor mei Vacaresti!

Las voua mostenire

Cresterea limbii romanesti

Si-a patriei cinstire!"