Harap-Alb asemenea oricarui Fat-Frumos din basmul
popular este: personaj principal, fiind prezent in toate momentele
subiectului, pozitiv, protagonist, real si nu fabulos (nu
are nici o calitate supranaturala ,G. Calinescu
asemanandu-l cu un flacau de la tara datorita mentalitatii sale ).
Este de asemenea un personaj rotund;
nu este doar fiul de imparat si mezinul mai inzestrat decat ceilalti, ci o fiinta
complexa, cu defecte si calitati. Desi este atat
de mult ajutat de ceilalti si poate fi considerat de lectorul inocent o simpla
marioneta, totusi calitatile ii sunt relevate in fraze ezoterice: inteligent,
intelept, bun, sociabil, vesel. Invata din greseli, progreseaza si cu
fiecare secventa este mai aproape de summumul
initierii.
Daca personajul de basm are firea turnata, Harap-Alb se
transforma, evolueaza; eroul de basm colinda lumea in cautarea de fapte
vitejesti, pe cand Harap-Alb are ca scop desavarsirea sa
spirituala. Spre deosebire de eroul de basm care este
atotstiutor, intelept, urmeaza intocmai sfaturile, Harap-Alb se caracterizeaza
prin instabilitate psihica (nu respecta porunca tatalui) si nu are
experienta, luandu-se dupa aparente.
De asemenea este un personaj
tridimensional, care iese din tipar, te surprinde (ca atunci cand da
calului cu fraul in cap). Calatoria pe care o face pentru a ajunge imparat este o initiere a flacaului in vederea formarii lui pentru a
deveni conducatorul unei familii, pe care urmeaza sa si-o intemeieze. El
parcurge o perioada de a deprinde si alte lucruri decat
cele obisnuite, de a invata si alte aspecte ale unei lumi necunoscute pana
atunci, experienta necesara noului adult.
Desi inzestrat cu importante calitati, are si slabiciuni omenesti , momente de tristete si disperare, de satisfactii
ale invingatorului, toate conducand la desavarsirea lui ca om. Faptele eroului
se desfasoara in limita umanului, probele care depasesc sfera realului sunt
trecute cu ajutorul celorlalte personaje inzestrate cu puteri supranaturale.
