Verbul (ii)

VERBUL (II)

TEMA DE PERFECT

Se afla inlaturand terminatia –i de la persoana I sg. a indicativului perfect, a III-a forma principala a verbului data in dictionar. Cele mai multe verbe de conjugarile I si a II-a au tema perfectului terminata in –v, la majoritatea verbelor de conjugarea a III-a tema de perfect este terminata in consoana iar la verbele de conjugarea a IV-a tema este terminata in –a, -v sau alta consoana.

Ex:

- accuso, accusare, accusavi, accusatum (= a acuza): inlaturand terminatia –i de la accusavi obtinem tema de perfect accusav;

- moveo, movēre, movi, motum (= a misca): inlaturand terminatia –i de la movi obtinem tema de perfect mov;

- lego, legĕre, legi, lectum (= a citi): inlaturand terminatia –i de la legi obtinem tema de perfect leg;

- punio, punīre, punivi, punitum (= a pedepsi): inlaturand terminatia –i de la punivi obtinem tema de perfect puniv;

De la tema de perfect se formeaza: - indicativul perfect

- indicativul mai mult ca perfect

- indicativul viitor II

- conjunctivul perfect

- conjunctivul mai mult ca perfect

- infinitivul perfect

INDICATIV PERFECT ACTIV

Se formeaza adaugand la tema de perfect urmatoarele terminatii:

Sg. I -i

II -isti

III -it

Pl. I -imus

II -istis

III -ērunt

Indicativul perfect al verbului sum, esse, fui:

„am fost”

INDICATIV MAI MULT CA PERFECT ACTIV

Se formeaza adaugand la tema de perfect urmatoarele terminatii:

Sg. I - eram

II –eras

III –erat

Pl. I –eramus

II –eratis

III –erant

Indicativul mai mult ca perfect al verbului sum, esse, fui:

„fusesem”

INDICATIV VIITOR II ACTIV

Se formeaza adaugand la tema de perfect urmatoarele terminatii:

Sg. I -ero

II -eris

III -erit

Pl. I -erimus

II -eritis

III -erint

Indicativul viitor II al verbului sum, esse, fui:

„voi fi fost”

CONJUNCTIV PERFECT ACTIV

Se formeaza adaugand la tema de perfect urmatoarele terminatii:

Sg. I -erim

II -eris

III -erit

Pl. I -erimus

II -eritis

III -erint

Conjunctivul perfect al verbului sum, esse, fui:

„sa fi fost”

CONJUNCTIV MAI MULT CA PERFECT

Se formeaza adaugand la tema de perfect urmatoarele terminatii:

Sg. I -issem

II -isses

III -isset

Pl. I -issemus

II -issetis

III -issent

INFINITIV PERFECT ACTIV

Se formeaza adaugand la tema de perfect terminatia –isse:

EXERCITII

1 Traduceti urmatorul text:

Testamentorum autem genera initio duo fuerunt: nam aut calatis comitiis testamentum faciebant, quae comitia bis in anno testamentis faciendis destinata erant, aut in procinctu, id est cum belli causa arma sumebant; procinctus est enim expeditus et armatus exercitus. Alterum itaque in pace et in otio faciebant, alterum in proelio exituri. Accesit deinde tertium genus testamenti, quod per aes et libram agitur. Qui neque calatis comitiis neque in procinctu testamentum fecerat, is si subita morte urguebatur, amico familiam suam, id est patrimonium suum, mancipio dabat, eumque rogabat quid cuiqui post mortem suam dari vellet. (Gaius, Institutiones

Referat: Salm - fie piciorul metric pentasilabic (numit si zalm) Referat: Portret - reprezentarea unei persoane ca subiect al operei plastice

2 Retineti expresiile si analizati verbele formate de la tema de perfect:

Libertatem qui perdidit nihil potest perdere. Cine si-a pierdut libertatea nimic nu mai poate sa piarda.

Quae ab initio inutilis fuit institutio (hereditatis) convalescere non potest tractu temporis et ideo non producit effectum. Institutia succesorala care de la inceput a fost inutila (nula), nu poate deveni valida prin trecerea timpului si, de aceea, nu produce efect.

Cui permiseris tuam rem agere aut deffendere, is procurator intellegitur. Cel caruia i-ai permis sa administreze sau sa apere bunul tau, acesta se intelege a fi procuratorul tau.

Ab alio expectes alteri quod feceris. (De la unul sa astepti ceea ce i-ai facut celuilalt).

In fide quid senseris non quid dixeris cogitandum est. (Intr-o relatie de buna credinta, trebuie luat in seama ce-ai inteles, nu ce-ai spus).

Si duo dolo malo fecerint (contractum) invicem, de dolo non agent. (Daca ambele parti vor face contractul cu viclesug, nu vor obtine actiune de dol una contra alteia).

TEMA SUPINULUI

Tema supinului se afla inlaturand terminatia –um de la supin, a IV-a forma principala a verbului data in dictionar.

Din tema supinului se formeaza urmatoarele timpuri si moduri:

supin;

infinitiv viitor activ;

participiu viitor activ;

participiu perfect pasiv.

SUPINUL

Are doua cazuri Acuzativ si Ablativ: la Acuzativ se adauga la tema de supin terminatia –um, iar la Ablativ terminatia –u.

INFINITIV VIITOR ACTIV

Se formeaza adaugand la tema supinului sufixul –ur- si terminatiile de Ac. sg. si pl., m., f., n., de la declinarile I si a II-a; infinitivul verbului a fi intra si el in componenta acestei forme verbale..

PARTICIPIU VIITOR ACTIV

Se formeaza adaugand la tema supinului sufixul –ur- si terminatiile de Ac. sg. si pl., m., f., n., de la declinarile I si a II-a.

PARTICIPIU PERFECT PASIV

Se formeaza adaugand la tema supinului terminatiile adjectivale –us, -a, -um pentru sg. si –i, -ae, -a pentru plural; se declina dupa declinarile I si a II-a.

EXERCITII

Retineti expresiile si analizati formele verbale de la tema supinului:

Praetor edicit se coacturum esse arbitrum dicere sententiam. (Pretorul afirma ca va constrange pe arbitru sa-si exprime hotararea).

Dolo facit qui petit quod statim redditurus. (Procedeaza potrivit unui dol cel care pretinde ceea ce /are de gand/ va restitui indata).

De lege lata et de lege ferenda. (Despre o lege data si despre o lege care trebuie sa fie data). Latus, -a, -um part. pf. de la vb. fero, ferre, tuli, latum.

Voluntas in mente retenta non efficit. (O vointa retinuta in interiorul mintii nu are efect).

Damnum inuria datum. (Paguba cauzata pe nedrept).

TIMPURILE COMPUSE ALE CONJUGARII PASIVE

Aceste timpuri se formeaza cu ajutorul participiului perfect compus al verbului de conjugat si cu verbul sum, esse, fui.

INDICATIV PERFECT

Se formeaza din participiul perfect pasiv al verbului de conjugat si cu verbul esse la indicativ prezent.

INDICATIV MAI MULT CA PERFECT

Se formeaza din participiul perfect pasiv al verbului de conjugat si cu verbul esse la indicativ imperfect.

INDICATIV VIITOR II

Se formeaza din participiul perfect pasiv al verbului de conjugat si cu verbul esse la indicativ viitor I.

CONJUNCTIV PERFECT

Se formeaza din participiul perfect pasiv al verbului de conjugat si cu verbul esse la conjunctiv prezent.

CONJUNCTIV MAI MULT CA PERFECT

Se formeaza din participiul perfect pasiv al verbului de conjugat si cu verbul esse la conjunctiv perfect.

INFINITIV VIITOR PASIV

Se formeaza cu ajutorul supinului si a si a infinitivului prezent pasiv de la verbul eo, ire, ivi, itum, adica iri

INFINITIV PERFECT PASIV

Se formeaza din participiu perfect pasiv al verbului de conjugat si infinitivul verbului a fi.

EXERCITII

1 Analizati formele verbale pasive:

Si sub condicione emptio facta est, pendente condicione emptor usum non capiet. (Daca o cumparare a fost facuta sub conditie, cumparatorul nu va dobandi folosinta cata vreme conditia nu se va fi implinit).

Simul ac in aliquo vitiata est, perdit officium suo.(Daca intelegerea a fost viciata in ceva, ea isi pierde eficacitatea).

Si quidem certum corpus legatum sit, ibi praestabitur quo relictum est. (Daca s-a lasat legat un corp cert, plata se va face acolo unde se gaseste).

2 Traduceti, stabilind modul, timpul si persoana:

Hostis captus est, civitas capta erat, oppidum captum erit, hostes capti sint, civitates captae essent, oppida capta erant.

VERBE DEPONENTE

Verbele deponente sunt verbe care au forma pasiva si inteles activ. Exista verbe deponente la toate conjugarile:

Ex.: - hortor, hortari, hortatus sum = a indemna

- polliceor, pollicēri, pollicitus sum = a fagadui

- loquor, loqui, locutus sum = a vorbi

- partiar, partīri, partitus sum = a imparti

Verbele deponente au si 5 forme active: - participiul prezent

- participiul viitor

- infinitivul viitor activ

- supinul

- gerunziul.

Aceste verbe se conjuga conform conjugarilor pasive corespunzaroare.

VERBELE SEMIDEPONENTE

Sunt verbe care au forme active la timpurile prezentului si forme pasive la timpurile perfectului. Sensul acestor verbe este activ si la timpurile conjugate la diateza pasiva.

Exista 4 verbe semideponente: - audeo, audēre, ausus sum = a indrazni

- gaudeo, gaudēre, gavisus sum = a se bucura - soleo, solēre, solitus sum = a avea obiceiul

- fido, fidĕre, fisus sum = a se increde

si compusii:

confido, confidĕre, confisus sum = a avea incredere

diffido, diffidĕre, diffisus sum = a nu avea incredere.

EXERCITII

Retineti expresiile si analizati verbele deponente si semideponente:

Omne ius, quo utimur, vel ad personas pertinet vel ad res vel ad actiones. (Orice drept de care ne folosim priveste fie persoane, fie lucruri, fie actiuni).

Optimus legum interpres usus est. (Uzul este cel mai bun interpret al legilor).

Fide, sed cui vide. (Increde-te, dar vezi in cine).

VERBELE NEREGULATE

Limba latina are un numar restrans de verbe neregulate. Cel mai folosit dintre acestea este verbul sum, esse, sum verb pe care l-am prezentat deja in capitolul referitor la verb. Alte verbe neregulate:

volo, velle, volui = a vrea

nolo, nolle, nolui = a nu vrea

malo, malle, malui = a prefera

eo, ire, ivi (ii), itum = a merge

fero, ferre, tuli, latum = a purta

CONJUGAREA VERBELOR VOLO, NOLO, MALO

CONJUGAREA VERBULUI EO, IRE, IVI (II), ITUM

CONJUGAREA VERBULUI FERO, FERRE, TULI, LATUM

Celelalte forme ale verbului fero se formeaza regulat, dupa conjugarea a III-a.

EXERCITII

Sublata causa, tollitur effectus. (Suprimand cauza, dispare efectul).