Limba latina - conjugarea perifrastica activa si conjugarea perifrastica pasiva

Cuvinte cheie

Continut

Intentie, participiul viitor activ, verbal esse

Conjugarea perifrastica activa reda ideea de intentie; se formeaza cu participiul viitor activ al verbului de conjugat si paradigma verbului sum, esse, fui. In latina tarzie, indeosebi in cea crestina, conjugarea perifrastica activa concureaza modalitatile clasice de exprimare a viitorului.

Exemple:

laudo, laudare, laudavi, laudatum

Sg. laudatūrus, laudatūra, laudatūrum sum, es, est = am de gand sa laud

Pl.    laudatūri, laudatūrae, laudatūra sumus, estis, sunt = avem de gand sa laudam

Sg. laudatūrus, laudatūra, laudatūrum fui, fuisti, fuit = am avut de gand sa laud

Pl. laudatūri, laudatūrae, laudatūra fuimus, fuistis, fuērunt = am avut de gand sa laudam

Test de autoevaluare 1.1.

Traduceti in limba latina: aveam de gand sa spun, avusesera de gand sa pedepseasca, are de gand sa cante, ati avut de gand sa veniti

Raspuns:

Raspunsul la test se gaseste la pagina 102.

Sa identifice marcile conjugarii perifrastice pasive.

Cuvinte cheie

Continut

Necesitatea, gerundivul, auxiliarul esse

Conjugarea perifrastica pasiva reda ideea de necesitate; se formeaza cu gerundivul verbului de conjugat si cu auxiliarul sum, esse, fui.

Exemple:

mitto, mittĕre, misi, missum

Sg. mittēndus, mittēnda, mittēndum sum, es, est

Pl. mittēndi, mittēndae, mittēnda    sumus, estis, sunt

Mittēndus sum = Eu trebuie sa fiu trimis.

Mittēndae estis = Voi trebuie sa fiti trimise.

Mittēndus eram = Eu trebuia sa fiu trimis.

Mittēndus ero = Eu va trebui sa fiu trimis.

Observatii:

Subiectul logic (= complementul de agent) al unui verb la conjugarea perifrastica pasiva sta in dativ sau in ablativ, precedat de prepozitia a / ab.

Exemple:

Discipǔlus laudandus est magīstro / a magīstro. = Elevul trebuie sa fie laudat de profesor.

Puēllae educandae sunt matri / a matre. = Fetele trebuie sa fie educate de mama.

Sensul impersonal al unui verb la conjugarea perifrastica pasiva se obtine cu forma de neutru, numarul singular, a gerundivului si forma de persoana a treia, numarul singular, a verbului sum, esse, fui, la modul si timpul necesare.

Exemple:

Laborandum est omnĭbus. = Trebuie sa se munceasca de catre toti.

Credēndum et sperandum est. = Trebuie sa credem si sa speram. (Aug., De doctrīna christiana, I, 36)

Test de autoevaluare 1.2.

Traduceti in limba latina: el trebuie sa manance, ea va trebui sa cante, noi trebuia sa tacem, voi a trebuit sa auziti

Raspunsul la test se gaseste la pagina 102.

Sa recunoasca si sa traduca un verb deponent sau semideponent

Cuvinte cheie

Continut

Diateza pasiva, sens activ, deponent, semideponent.

In limba latina exista o categorie foarte veche de verbe la diateza medie (din care s-a dezvoltat ulterior diateza pasiva ), numite verbe deponente. Ele exprima „puternica implicare a subiectului in actiunea verbala” si au un sens activ sau reflexiv. Desinentele medii s-au confundat cu cele pasive inca din latina arhaica: -(o)r, -ris/ -re , -tur, -mur, -mini, -(u)ntur.

Aceste verbe se gasesc la toate conjugarile:

I           imĭtor, imitari, imitatus sum = a imita

miror, mirari, miratus sum = a se mira

II          merĕor, merēri, merĭtus sum = a merita

verĕor, verēri, verĭtus sum = a se teme

III         loquor, loqui locūtus sum = a vorbi

morĭor, mori, mortŭus sum = a muri

IV         ordĭor, ordīri, orsus sum = a urzi, a tese

orĭor, orīri, ortus sum = a se ivi, a rasari

Aceste verbe au si cateva forme active: participiul prezent si viitor, infinitivul viitor, gerunziul si supinul.

Sase verbe latinesti au forme active la modurile si timpurile formate de la tema de prezent si forme pasive la modurile si timpurile formate de la tema de perfect. Deoarece sunt pe jumatate deponente, se numesc semideponente:

audĕo, audēre, ausus sum = a indrazni

gaudĕo, gaudēre, gavīsus sum = a se bucura

solĕo, solēre, solĭtus sum = a obisnui

fido, fidĕre, fisus sum = a se increde

confīdo, confidĕre, confīsus sum = a se increde

diffīdo, diffidĕre, diffīsus sum = a nu se increde

Lucrare de verificare unitate de invatare nr. 14