Substantivul. Categorii gramaticale si declinarea

1. Morfologia. Substantivul. Categorii gramaticale: gen, numar, caz, declinare.

Genul: limba latina are trei genuri: masculin (nume de fiinte barbatesti ca vir = barbat, filius = fiu, dar si nume de lucruri carora li s-au atribuit insusiri masculine, ca ventus = vant, ignis = foc, ensis = sabie), feminin (nume de fiinte feminine ca mater = mama, mulier = femeie, dar si nume de lucruri carora li s-au atribuit calitati femeiesti ca cerasus = cires, prunus = prun, Aegyptus, Roma) si neutru (nume de lucruri ca verbum = vorba, templum = templu, mare = mare).

Numarul in latina: singularul (unitatea): puer = copil si pluralul (multimea) pueri = copii. Nu mosteneste din indo-europeana dualul (pastrat in limba greaca). In latina se pastreaza doar cateva forme de dual: duo (doi), ambo (amandoi).

Cazurile in limba latina:

Nominativul (cazul subiectului, al apozitiei, al numelui predicativ)

Genitivul: cazul apartenentei, al posesiei;

Dativul: cazul persoanei sau lucrului pentru care se indeplineste actiunea verbului;

Acuzativul: cazul obiectului direct, al intinderii in timp si spatiu etc.

Ablativul: cazul punctului de plecare, al instrumentului, al locului in care se petrece o actiune etc.

Vocativul: cazul apelarii.

Declinarea Schimbarea formei substantivelor (sau a altei parti de vobire flexibile ca adjectivul, pronumele, numeralul) dupa functia pe o indeplinesc in propozitie si trecerea lor prin toate cele sase cazuri se numeste declinare. In latina exista cinci declinari.

Observatie: Pentru a recunoaste carei declinari ii apartine un substantiv sau altul trebuie sa se cunoasca terminatia de Genitiv singular (forma de Nominativ are terminatii diferite chiar in cadrul aceleiasi declinari). Ca atare, substantivele apar in dictionare cu doua forme, de Nominativ singular si de Genitiv singular.

Declinarea I –ae (Genitiv singular)

Cuprinde

- substanive de gen feminin (cele mai multe):

discordia,-ae

ira-ae

vita-ae

gallina-ae

pluvia, ae

- substantive de gen masculin (nume de barbati, nume de rauri, de ocupatii barbatesti):

Cinna, Numa, Seneca, Catilina

Matrona (Marna), Sequana (Sena)

agricola,-ae, scriba,-ae, nauta,-ae, poeta-,ae etc.

Exercitii de declinare: declinati urmatoarele substantive: silva,-ae, laetitia,-ae, alea,-ae, pugna,-ae, vigilia,-ae, Roma,-ae.

Declinarea a II-a  –i (Genitiv singular)

Cuprinde:

a. substantive de gen masculin: (Nominativul singular poate avea terminatii diferite:-us,-er,-ir)

discipulus,-i, puer,-i, magister,-i

b. substantive de gen feminin (nume de tari, orase si insule, nume de plante si arbori):

Aegyptus,-i, Tyrus,-i, Ephesus,-i, Chorintus,-i

cerasus,-i, prunus,-i, pirus,-i

c. substantive de gen neutru (toate au la N.sg. terminatia –um)

Regula neutrelor: orice substantiv de gen neutru, indiferent de declinarea careia iiapartine, are la singular si la plural trei cazuri identice din punct de vedere al formei-Nominativ, Acuzativ si Vocativ. La plural, aceste trei cazuri au intotdeauna terminatia –a.

verbum,-i, templum,-i, fatum,-i, curriculum,-i, poculum,i

Document online: Alfred, lord Tennyson (1809 - 1892) Proiect: Autor - persoana care a creat o opera

Declinarea a III-a -is

Cuprinde substantive de toate genurile. Aceste substantive pot avea diferite terminatii la N.sg, dar la Genitiv singular au terminatia –is.

Observatie: substantivele de declinarea a III-a se impart in:

imparisilabice (substantive care au la G. sg. o silaba sau doua in plus fata de N. sg.):

N. miles           vox virtus orator civitas nomen

G. militis          vocis virtutis oratoris civitatis nominis

Parisilabice (substantive care au la N. si G.sg. acelasi numar de silabe)

N. avis civis mare (neutru) vulpes

G. avis civis maris vulpis

Declinarea substantivelor imparisilabice si parisilabice este deosebita numai la G. pl.: substantivele imparisilabice au terminatia –um, cele parisilabice –ium.

Neutrele se declina conform regulei neutrelor.