Sintaxa

§ 229. Generalitati. Sintaxa este partea gramaticii care studiaza functiile cuvintelor si ale propozitiilor in vorbire si care stabileste regulile de imbinare a cuvintelor in propozitii si a propozitiilor in fraze.

Propozitia (the Sentence, intr-un sens general, si the Clause in cadrul unei fraze) este expresia unei judecati, constatari sau atitudini, exprimate pana la capat, ca un tot inchegat sau doar in parte, com­pletarea fiind subinteleasa:

How soon can I have my TV set installed?

In cat timp imi pot instala televizorul?

This is Smith speaking.

Aici Smith. Smith la telefon.

How can the difficulty be overcome?

Cum poate fi invinsa/inlaturata dificultatea?

Excelsior! (he said). Sony. (I am sorry).

Excelsior! (spunea el) imi pare rau.

Doua sau mai multe propozitii legate intre ele formeaza o fraza (in engleza nu exista un termen special pentru fraza: doua propozitii legate prin co­ordonare formeaza a Compound Sentence, iar doua propozitii legate prin subordonare a Complex Sentence, Sentence putand avea atat intelesul de propozitie cat si de fraza).

Our Disputants put me in mind of the Cuttlefish, that when he is unable to extricate himself, blackens all the Water about him, till he becomes invisible.

Interlocutorii nostri imi amintesc de sepia, care, atunci cand nu e in stare sa scape, innegreste apa din jur pana cand devine in­vizibila.

(Joseph Addison, The Advantages of Methodical Discourse)

Pe de alta parte, propozitia este formata din doua sau mai multe unitati sintactice numite partile propozitiei (Parts of Sentence) - parti de vorbire sau combinatii de parti de vorbire care alcatuiesc unitati logice:

Style / is acquired by learning / how to think.

Stilul se dobandeste invatand cum sa gandim.

(H. L. Mencken, Literature and the Schoolma’m)

(style - subiect, is aquired - predicat, by learning complement circumstantial dc mod, how to think complement direct)

Gramatica limbii engleze recunoaste cinci parti ale propozitiei, dintre care doua principale si trei secundare:

(principale)

1) subject subiect

2)  predicate predicat

3)  object complement direct, indirect si prepozitional

(secundare)

4) adverbial complement circumstantial

5) attribute atribut

Sintaxa partilor propozitiei (Syntax of the Parts of the Sentence)

Subiectul (The Subject)

§ 230. Subiectul este partea propozitiei denu­mind obiectul (persoana, lucru, animal, notiune abstracta etc.) despre care se vorbeste in propo­zitie. El raspunde intrebarile: who? cine? what? ce? si se recunoaste: a) prin folosirea la cazul nomina­tiv a substantivului sau a echivalentului substanti­val si b) prin pozitia sa in raport cu predicatul (locul I intr-o prpozitie enuntiativa etc. - v. § 253).

Subiectul poate fi exprimat:

1) Printr-un substantiv, pronume sau alt inlocui­tor:

The address must be written in the center of the envelope.

Adresa trebuie scrisa in partea de mijloc a plicului.

Jonathan Swift is the father of irony.

J. Swift este parintele ironiei.

We want the Best in art now, or no art.

Dorim arta suprema acum sau nici un fel de arta.

(E.. B. Browning, Aurora Leigh)

The wounded had been carried to the hospital.

Ranitii fusesera transportati la spital.

The second is riper.

Cel de-al doilea (fruct etc.) este mai copt.

Seven is an odd number.

Sapte e un numar fara sot.

2) Printr-un infinitiv sau printr-o constructie infinitivala

To see is to believe.

A vedea inseamna a crede.

To live uprightly, then is sure the best.

O viata corecta este fara indoiala, cea mai buna asadar. (John Dryden)

He is likely to come later.

Probabil ca va veni mai tarziu.

3) Printr-un gerund cu complinire:

Teaching others teaches yourself.

Invatandu-i pe altii inveti singur.

4) Printr-un grup de cuvinte:

Ten minus five leaves five.

Zece minus cinci fac cinci.

5) Prin orice parte de vorbire folosita substanti­val:

The is the definite article.

„The' este articolul hotarat.

6) Printr-o propozitie: v. § 251

That he had no friend became apparent.

Deveni limpede ca nu are prieteni.

Datorita faptului ca in limba engleza forma ver­bului nu indica persoana si numarul (cu exceptia persoanei a III-a singular prezent si perfect pre­zent, precum si a catorva alte forme), subiectul tre­buie exprimat intotdeauna, inclusiv in propozitiile cu caracter impersonal (de exemplu, It is raining - Ploua).

Clasificarea subiectelor din punctul de vedere al structurii

§ 231. Din punctul de vedere al structurii, su­biectele pot fi:

1) Simple (Simple), exprimate printr-un cuvant sau prin mai multe cuvinte a caror imbinare alcatuieste un singur tot ca inteles:

No glass renders a man's form or likeness so true as his speech.

Nici o oglinda nu reproduce cu atata fidelitate chipul si asemanarea omului ca felul sau de a vorbi. (Ben Jonson, Timber)

The proper force of words lies not in the words themselves, but in their application.

Adevarata forta a cuvintelor nu sta in cuvinte, ci in aplicarea folosirea lor.

(William Hazlitt, On Familiar Style)

All things are admired ad-either because they are new or because they are great.

Toate lucrurile sunt admirate fie pentru ca sunt noi, fie pentru ca sunt mari. (Francis Bacon)

Even in his novels Hardy's pessimism is always a fighting pessimism.

Pana si in romanele sale, pesimismul lui Hardy este un pesimism combativ. (T. A. Jackson, Thomas Hardy)

What do yon think the weather will be tomorrow?

Cum crezi ca o sa fie vremea maine?

2)  Compuse (Compound), cele exprimate prin doua sau mai multe substantive care reprezinta insa o aceeasi notiune (mai ales persoana):

The great poet, essayist and philosopher died in 1882.

Marele poet, eseist si filosof a murit in 1882.  (i. e. Emerson).

3)  Coordonate sau omogene (Coordinated or Homogeneous), care desemneaza doua sau mai multe obiecte diferite, cu toate ca partile de vor­bire respective sunt legate printr-o conjunctie co­pulativa:

Tom and Maggie are the principal characters in 'The Mill of the Floss'.

Tom si Maggie sunt personajele principale in „Moara de pe Floss” (roman de G. Eliot)

4) Complexe (Complex), cele care sunt exprima­te printr-o constructie speciala, in primul rand prin nominativul cu infinitiv sau cu participiu:

He had been reported to move house.

Se anuntase ca se muta.

The rain could be heard rapping against

Se auzea ploaia batand in ferestre, the windows.

5)  Duble (Double), caracteristice vorbirii popu­lare si, in general, literaturii populare engleze: 'Some suits, some suits,' the sheriff he said. 

„Cateva haine, cateva haine' spuse seriful.

'Some suits I'll give to thee.”  

„Cateva haine ti-oi da'

(Robin Hood Rescuing the Widow's Three Sons)

Predicatul (The Predicate)

§ 233. Generalitati. Predicatul este partea propozitiei care exprima ceea ce se spune despre subiect, raspunzand la intrebarea:

What is said about the subject? Ce se spune despre subiect? - ca in exemplul:

A perfect Judge will read each work of Wit

Un judecator/critic desavarsit va citi orice lucrare remarcabila

With the same spirit that its author writ.

In spiritul in care a scris(-o) autorul. (A. Pope, Essay on Criticism)

Clasificarea predicatelor (Classification of Predicates)

§ 234. Avandu-se in vedere natura complexa a verbului (fara de care nu poate exista predicat), clasificarea predicatelor in cele ce urmeaza se face pe baza structurii (a compunerii) si a continutului, concomitent:

Predicatul simplu (the Simple Predicate), care poale fi:

1) Predicat verbal simplu (Simple Verbal Predicate), exprimat printr-un singur verb notional (la un timp simplu sau compus):

I wish I had known it was your birthday.

Imi pare rau - n-am stiut ca e ziua dumitale de nastere. (O. Wilde, Lady Windermere's Fan)

2) Predicat verbal de tipul „there is'

There were three ladies play'd at the ba'

Erau trei domnite care se jucau cu mingea (There Were Three Ladies, balada populara)

3) Predicat frazeologic sau al grupului verbal (Phraseological or Group-Verb Predicate), expri­mat printr-o locutiune verbala:

He took pan in the debates.

A luat parte la dezbateri.

Predicatul compus (the Compound Predicate), care poate fi:

1) Predicat nominal (Nominal Predicate), expri­mat prinir-un verb de legatura si un nume predi­cativ (Predicative)

Good name in man and woman, dear my lord,

Iubite stapan al meu, bunul nume al barbatului si femeii

Is the immediate jewel of their souls.

Este nestemata cea mai de pret a sufletului lor. (Shakespeare, Othello)

Numele predicativ poate fi exprimat

a)  Printr-un substantiv, pronume sau numeral:

He is an engineer.

E inginer.

Who is she?

Cine e ea?

It is we.

Suntem noi.

We Are Seven.

Suntem sapte. (titlul unei poezii de W. Wordsworth)

b)  Printr-un adjectiv sau participiu trecut:

Mr. Cobbett is hardly right in saying that the first word that occurs is always the best.

Nu prea are dreptate dl. Cobbett cand spune ca primul cuvant care iti trece prin minte este intot­deauna cel mai bun. (W. Hazlitt, On Familiar Style)

Remember me when I am gone away / Gone far away into the silent land

Amimeste-ti de mine cand voi fi plecat / Cand voi fi plecat departe in acea tara a tacerii (Chr. G. Rossetti, Remember)

c)  Printr-un substantiv sau pronume cu prepo­zitie:

Thy soul was like a star…

Sufletul tau a fost asemenea unei stele (Wordsworth, Despre Milton)

d)  Printr-un infinitiv sau constructie infinitivala:

Our intention is to go there next summer.

Intentia noastra este sa ne ducem acolo la vara.

e)  Printr-o propozitie

The bad point is that I've lost the key.

Partea proasta este ca am pierdut cheia.

2) Predicat verbal compus modal (Modal Com­pound Verbal Predicate), format dintr-un verb modal defectiv (dupa unii gramaticieni si nedefec­tiv) si infinitivul verbului notional;

Spend not where you may save; spare not where you must spend. (Prov.)

Nu cheltui unde poti economisi; nu economisi unde trebuie sa cheltuiesti.

3) Predicat verbal compus aspectiv (Aspect Com­pound Verbal Predicate), format dintr-un verb ca­re exprima ideea de incepere (to begin, to start a incepe), de continuare (to continue, to go on, to keep a continua) sau de incheiere (to finish, to stop a termina, a inceta), de asemenea de frecventa (preteritul used si would obisnuiam si prezent-viitorul wilt) si infinitivul, in unele cazuri forme ver­bale in -ing:

When did you begin to learn/learning English?

Cand ai inceput sa inveti engleza?

Predicatul complex (the Complex Predicate), ca­racterizat prin condensarea a doua predicate intr-unul singur, ca in:

The moon rose red.

Luna rasari (,) rosie.

(The moon rose and it was red, sau: The moon was red when it rose).

He returned a grown-up man.

Se intoarse un om matur.

(When he returned he was a grown-up man.)

I found him tired.

L-am gasit obosit.

(When I saw him, I found that he was tired).

Acordul dintre subiect si predicat

(Agreement of/between Subject and Predicate)

§ 235. Verbul care devine predicat sau face parte din predicat se acorda in numar si persoana cu su­biectul;

I am a pupil.  (Eu) sunt elev.

We are pupils. (Noi) suntem elevi.

Pentru acordul substantivelor comune cu verbul, v. § 17-27.

Alte cazuri:

1)  Substantivele proprii se acorda in numar cu verbul predicat. Substantivele proprii nume de tari si plural ca The United States sau The Netherlands Olanda, Tarile de Jos se acorda de cele mai multe ori cu verbul la singular.

2)  Substantivele individuale la singular determi­nate de adjectivul arhaizant sau poetic many a multi, multe cere verbul la singular:

Full many a flower is born to blush unseen

Nenumarate flori se nasc spre a se-mbujora nevazute

(Thomas Gray, Elegy Written in a Country-Churchyard)

3)  Doua substantive la singular legate prin ei­ther or, neither nor, not only but also, as well as, no less than sau like sunt, de obicei, urmate de un verb la singular:

Neither Hardy nor Galsworthy has an easy style.

Nici Hardy, nici Galsworthy nu au un stil usor.

4)  Verbul la singular este cerut de adjectivele each, every, either, neither si de pronumele each, each-one, either, neither, somebody, everybody, no­body etc.:

Is everybody present?     E toata lumea prezenta?

Neither method is good.  Nici una din (cele doua) metode nu este buna.

Nobody was aware of it.  Nimeni nu-si dadea seama de aceasta.

Either is available.

Fiecare (din cei doi) este disponibil.

dar:

Either are available.

Amandoi suni dis­ponibili.

5) None cere verbul la singular cand inseamna a) nici unul, nici una sau b) nici un om, nici o per­soana, nimeni; si la plural, cand inseamna „nici unii', „nici unele', „nimeni':

None (of the newspapers) has appeared today.

Azi nu a aparut nici unul/nici un ziar.

None knows the weight of another's burthen. (Prov.)

Nimeni nu stie cat de greu atarna povara al­tuia.

None have been so useful as they.

Nimeni nu a fost mai util decat ei.

6) Who se acorda cu singularul sau pluralul, in functie de intentiile vorbitorului:

Who is he?                     Cine este el?

Who are they?                Cine sunt ei?

The man who is            Omul care este

Those who are              Cei care sunt

7) Subiectele coordonate cer verbul la plural; dar, dupa here si there ca elemente introductive in propozitie, atunci cand doua sau mai multe subiec­te sunt legate prin coordonare iar primul din ele este la singular, verbul este tot la singular:

There was much surprise and indignation when they heard that Paul had lied.

Mare le-a fost uimirea si indignarea cand au auzit ca Paul mintise.

8) Dupa infinitive coordonate, verbul este, de obicei, la singular:

To work in the field and to compose songs while following the plough wax Robert Burns' main delight.

Sa munceasca la camp si sa compuna cantece in timp ce urma plugul era cea mai mare desfatare a lui R. Burns.

9) Subiectele compuse cer verbul la singular:

A great poet and revolutionist was lost  when Shelley died.

Moartea lui Shelley a insemnat pierderea unui mare poet si revolutionar.

Complementul (direct, indirect, prepozitional) (The Object)

Complementul direct (The Direct Object)

§ 236. Generalitati. Complementul direct core­spunde cazului acuzativ si denumeste persoana sau lucrul asupra caruia se rasfrange actiunea expri­mata de un verb tranzitiv. El raspunde la intreba­rea whom? pe cine? what? ce? sau which? (pe) care? si poate fi exprimat prin aceleasi unitati gra­maticale ca si subiectul.

Shake your chains (subst.)

Scuturati-va lanturile,

on earth like dew

aruncati-le pe pamant ca roua

Which in sleep has fallen on you

Care a cazut pe voi in somn.

(P. B. Shelley, The Maxqtte of Anarchy)

Give me another fifteen (numeral).

Mai da-mi cincisprezece.

Learn to unlearn (inf.) what you have learned amiss. (Prov.)

Invata sa te dezveti de ceea ce ai invatat gresit.

Did you see them (pron.)?

I-ai vazut?

Clasificarea complementelor directe

§ 237.Complementele directe (precum si cele in­directe si prepozitionale) se pot imparti in simple, compuse si coordonate. Pe de alta parte, in afara de complementele directe obisnuite, in limba en­gleza exista si urmatoarele tipuri speciale:

1)  Complemente complexe (Complex Objects) - termen sintactic care inglobeaza acuzativul cu infi­nitiv si cu participiu.

2)  Complemente directe duble (Double Direct Objects), ca in:

He taught (whom?) the children (what?) geography.

Ii invata pe copii geografia. Le preda copiilor geografia.

He taught (whom?) the children (what?) to sing.

Ii invata pe copii sa cante.

3)  Complemente interne (Cognate Objects), exprimate prin substantive provenind din aceeasi radacina sau avand intelesuri asemanatoare cu cele ale unor verbe intranzitive ce devin tranzitive prin asociere cu aceste substantive.

to live a happy life

a duce o viata fericita

4)  Complemente directe formale (Formal Direct Objects), exprimate prin pronumele it

a)  dupa anumite verbe, de obicei intranzitive, sau dupa alte parti de vorbire devenite verbe, impreuna cu care formeaza constructii idiomatice:

to lord it   a face pe stapanul; a face pe boierul

to catch it    a o pati, a o incasa

to come it (slang)  a pricepe

b)  dupa anumite verbe tranzitive, anticipand complementul direct real (formand, impreuna cu acesta, un complement direct „dublu', care poate fi considerat o subcategorie a punctului 2) de mai-sus):

I consider it my duty to warn you.

Consider de datoria mea sa te previn.

Complementul indirect (The Indirect Object)

§ 238. Spre deosebire de complementul indirect din limba romana, complementul indirect din lim­ba engleza este limitat la functia de a arata fiinta sau lucrul catre care este indreptata actiunea ex­primata de predicat, corespunzand cazului dativ si raspunzand la intrebarile to whom? cui? to what? cui? si to which? carui?

Speak to him. Vorbeste cu el.

Who(m) did you give it to? Cui i-ai dat-o?

He referred to the second quotation.

S-a referit la cel de-al doilea citat.

I gave him a piece of my mind.

I-am spus-o de la obraz. Mi-am exprimat nemultumirea etc.

I am very much indebted to her.

Ii sunt foarte indatorat.

Pay attention to what I'm saying, (propoz. completiva indir.)

Fii atent la ceea ce spun.

Complementul indirect poate fi prepozitional (este format cu ajutorul prepozitiei to, mai rar for sau neprepozitional, intocmai ca dativul, urmand si regimul acestuia.

Complementul prepozitional (The Prepositional Object)

§ 239. Complementul prepozitional indeplineste toate functiile complementului indirect din grama­tica limbii romane, cu exceptia functiei de „dativ' (respectiv cu exceptia functiilor complementului indirect din gramatica limbii engleze). El intregeste intelesul unui predicat prin mijlocirea unei prepo­zitii, formand raspunsuri la intrebari care contin o prepozitie si un pronume interogativ; de exemplu: by whom? dc (catre) cine? through what? prin ce? in which? in care? for whom? pentru cine?

I opened the drawer (with what?) with the key.

Am deschis sertarul cu cheia.

She looked (after whom?) after the children.

(Ea) avea grija de copii.

Don't bother (about what?) to fetch the tray.

Nu te deranja sa aduci tava.

Nota. Complementul prepozitional se deose­beste de cel circumstantial (§ 241.) prin aceea ca raspunde la intrebarile care contin o prepozitie si un pronume interogativ. Exista situatii cand un acelasi grup de cuvinte, in functie de intrebarea respectiva, poate fi complement prepozitional sau circumstantial:

The book is (on what?) on the table. (compl. prep.) Cartea este pe masa.

The book is (where?)  Cartea este pe masa on the table (compl. circim.)

<nota>

PROIECT: Absurdul - categorie estetico-literara derivata din cultivarea in fertilele PROIECT: INCEPUTURILE LITERATURII CULTE (primii scriitori „profesionisti”)

In legatura cu intreaga problema, v. acest capitol in tratarea lui I. Preda, in lucrarea Gramatica limbii engleze de Leon Levitchi si Ioan Preda, Bucuresti, Ed. stiintifica, 1967, p. 248-251.

</nota>

Elementul predicativ suplimentar pe langa

complementul direct si cel prepozitional

(The Predicative Adjunct to the Direct and the Prepositional Object)

§ 240. Elementul predicativ suplimentar, care poate fi considerat o parte secundara de propozitie, exprima rezultatul actiunii savarsite de su­biect asupra complementului direct sau prepozitional, ori calitatea, starea dobandita de acestea, ai in exemplele:

They appointed him chief on the expedition.

L-au ales sef al ex­peditiei.

I left the door open.

Am lasat usa deschisa.

I'll have the bicycle repaired.

Voi da bicicleta la reparat.

Complementul circumstantial (The Adverbial)

§ 241. Generalitati. Dupa cum arata termenul adoptat de gramaticile limbii engleze (Adverbial), complementul circumstantial indeplineste, de fapt, functiile specifice adverbului, de care se deosebeste prin aceea ca poate fi exprimat prin grupari mai mari de cuvinte. El determina sau modifica predi­catul, precum si alte elemente gramaticale (un ad­jectiv, un adverb, o intreaga propozitie) in acelasi sens in care adverbul determina sau modifica ver­bul etc. si raspunde la aceleasi intrebari: how? cum? when? cand? where? unde? why? de ce? etc.

Din punctul de vedere al continutului, comple­mentele circumstantiale se impart in:

1) Complemente circumstantiale de mod (Adver­bials of Manner):

Oh! quickfy string.

O! instruneste de graba

The harp I yet can brook to hear.

Harfa pe care mai pot s-o ascult. (Byron, My Soul Is Dark)

Se pot distinge urmatoarele subdiviziuni speciale:

a)  Complemente circumstantiale de mod com­parative (Adverbials of Comparison):

Fie behaved like a child.

S-a purtat ca un copil.

b) Complemente circumstantiale de mod come-cutive (Adverbials of Result):

He was too excited to speak. 

Era prea emotionat ca sa vorbeasca.

c) Complemente circumstantiale de mod ale imprejurarilor insotitoare (Adverbials of Attendant Circumstances):

She entered the room singing.

Intra in odaie cantand.

2) Complemente circumstantiale de loc (Adver­bials of Place):

My heart's in the Highlands, my heart is not here.

Inima mea e in Highlands, inima mea nu e aici.

(Robert Burns, My Heart's in the Highlands)

3) Complemente circumstantiale de limp (Adver­bials of Time):

Once upon a midnight dreary

Odata, intr-un cumplit miez de noapte (E. A. Poc, The Raven)

4)  Complemente circumstantiale de cantitate, masura, grad si aproximatie (Adverbials of Quan­tity, Measure, Degree and Approximation):

It didn't affect him in the least.

Aceasta nu l-a afectat catusi de putin.

It cost me 5 shillings.

M-a costat 5 silingi.

5)  Complemente circumstantiale de cauza (Ad­verbials of Reason/Cause):

The audience roared with laughter.

Publicul radea cu hohote.

to shiver with cold

a dardai de frig

6)   Complemente circumstantiale conditionale (Adverbials Nof Condition):

But for you he would not have finished his work.

Fara dumneata/Daca n-ai fi fost dumneata, nu si-ar fi terminat lucrarea sau lucrul.

7) Complemente circumstantiale de scop (Adver­bials of Purpose):

He returned to lock the door. 

Se intoarse ca sa zavorasca usa.

8)  Complemente circumstantiale concesive (Ad­verbials of Concession):

Despite her age she carries herself very well

in ciuda varstei (sale), se tine foarte bine.

9) Complemente circumstantiale de exceptie (Ad­verbials of Exception):

He got up early every day except Sunday.

Se scula devreme in fiecare zi in afara de duminica.

Nota. Unele complemente circumstantiale expri­mate si cu o prepozitie, mai ales cele de la punctele 8) si 9), pot fi, de asemenea, considerate comple­mente prepozitionale.

Atributul (The Attribute)

§ 242. Asemenea adjectivului, atributul deter­mina sau modifica intelesul unui substantiv sau al unui inlocuitor substantival, raspunzand la intrebarile: what? what land of? care? ce fel de? whose? al cui? which? care? pe care? how many? cati? cate? etc. Atributul poate fi exprimat: a) Printr-nn adjectiv:

The Merry Wives of Windsor.

Nevestele vesele din Windsor. (Shakespeare)

On His Blindness

Despre orbirea sa (sonet de Milton)

The Two Noble Kinsmen

Cele doua rude nobile(piesa atribuita lui Shakespeare)

The First Men in the Moon.

Primii oameni in luna (roman de H. G. Wells)

The Talking Oak

Stejarul vorbitor (poezie de Tennyson)

Night Thoughts

Ganduri de noapte (poem de Edward Young)

b) Printr-un participiu:

Lines Written at

Versuri scrise la Tintern Abbey (poezie de Wordsworth)

The poet is a man speaking to men.

Poetul este un om care vorbeste oamenilor. (Wordsworth, Lyrical Ballads)

e) Printr-un substantiv (in apoase, la genitiv, cu propozitie):

Tarka the Otter

Tarka, vidra (povestire de H. Williamson)

A Soul's Tragedy 

Tragedia unui suflet (drama de Robert Browning)

The Well of Sf. Keyne

Fantana Sfintei Keyne (balada de Robert Soulhey)

The Mill on the Floss

Moara de pe Floss (roman de George Eliot)

d) Printr-un infinitiv:

rooms to let

camere de inchiriat

e) Printr-un adverb adjectivat:

the man there

omul de (a)colo

Nota. Ca procedeu stilistic, atributul din limba engleza poate fi exprimat prin imbinari neasteptate de cuvinte, uneori prin propozitii intregi asezate inaintea substantivului:

He had a 'don't touch me please appearance

Avea o infatisare ce voia parca sa spuna: „Nu ma atinge, te rog”.

Apozitia (The Apposition)

243. Apozitia este un atribui exprimat printr-un substantiv la cazul nominativ. Ea poate fi:

1)  Simpla (Close), atunci cand substantivul est indeajuns de strans legat de substantivul pe langa care sta pentru ca impreuna cu acesta sa formeze un tot, apropiindu-se de valoarea unui substantiv compus:

Midshipman Easy    Micimanul Easy (roman de Captain Marryat)

2)  Dezvoltata (Loose), continand o informatie suplimentara cu privire la un substantiv sau echivalent al sau:

John Halifax, Gentleman

John Halifax, gentlemen (roman de Mrs. Craig)

Felurile propozitiilor (Types of Sentences)

§ 244. Propozitiile pot fi clasificate: a) dupa cri­teriul structurii; b) dupa criteriul modalitatii; c) dupa criteriul continutului.

Clasificarea propozitiilor dupa criteriul structurii

(Classification of Sentences According to Structure)

§ 245. In functie de structura lor, propozitiile pot fi:

1)  Simple (Simple), formate din subiect si pre­dicat:

Time flies.   Timpul zboara.

Hector is dead.  Hector e mort. (Shakespeare, Trolus and Cressida)

2) Dezvoltate (Extended), formate din subiect si predicat (parti principale de propozitie) si o pane sau mai multe parti secundare de propozitie:

(You) Leave a jest / when it pleases you best. (Prov.) 

Renunta la o gluma atunci cand iti place cel mai mult.

3) Propozitiile eliptice (Elliptical), cele din care lipsesc anumite parti, acestea putand fi completate cu usurinta:

„Hove you spoken to him?'

- Ai vorbit cu el?

„Yes, I have (spoken to him)'.

Da, am vorbit (cu el).

O varietate a propozitiilor eliptice o constituie asa-numitele propozitii nominale (Nominal Senten­ces, One-Member Sentences), lipsite de predicat si exprimate de o parte de vorbire nominala (sub­stantiv, pronume, numeral, adjectiv), indeosebi de un substantiv in functie sintactica de subiect. Spre deosebire de propozitiile eliptice „obisnuite', pro­pozitiile nominale nu pot fi „completate' cu usurinta, mai ales atunci cand au o valoare modala (cand exprima atitudini, sentimente, stari sufletesti etc.):

Fate!

Soarta!

Destruction!

Nimicire!

Death! Yet no sound and no smoke. Only only these tall, dark green pines spear-shaped and still..

Moarte! Si totusi, nici un sunet si nici o tramba de fum. Numai - numai - acesti pini inalti de un verde-inchis - in forma de lance si nemiscati (Theodore Dreiser, An American Tragedy)

Elipsa partilor de propozitie (Ellipsis of Parts of the Sentence)

§ 246. Generalitati. Elipsa partilor de propozitie in cadrul unei propozitii este, de obicei, determi­nata de posibilitatea renuntarii la elemente anafo­rice: cel caruia i se face o comunicare din partea vorbitorului poate completa cu usurinta cuvintele pe care primul nu le mai exprima, intrucat ele se subinteleg din ceea ce s-a comunicat mai inainte:

He read very much.

Citea foarte mult.

His brother, too (read very much).

Fratele lui, de asemenea (citea foarte mult).

Elipsa poate fi determinata si de alti factori - modificari survenite in cursul istoriei limbii (de exemplu, elipsa subiectului la imperativ persoana a II-a), stil (manierisme etc., stare afectiva etc.).

Structurile eliptice, extrem de frecvente in limba engleza, se pot imparti in structuri eliptice, admise si chiar cerute de gramatica, si structuri eliptice oca­zionale, uneori contravenind normelor gramaticale.

Nota. Diferenta dintre structurile eliptice „admi­se' si cele „ocazionale' este comparabila cu alte situatii asemanatoare din gramatica limbii engleze, de exemplu cu diferenta dintre articolul zero si omisiunea articolului:

a) (-) Steel is a metal. Otelul este un metal. (Ar­ticolul zero este obligatoriu aici, indeplinind o functie generica - nu se poate spune nici The steel, nici A steel.)

comparati cu:

Thank you! (iti) multumesc. (I thank you - ca formula - e neobisnuit).

sau cu:

b) As (-) has been said

Dupa cum s-a spus (As it has been said, este gresit).

Curtain Falls.

Cortina cade / se lasa.

<nota>

Evident, presupunandu-se ca este vorba de persoane care cunosc bine istoria limbii engleze).

</nota>

In indicatiile scenice se poate folosi articolul zero persoane care cunosc bine limba engleza (inclusiv inaintea substantivelor individuale la singular; in engleza „standard', omisiunea devine clara prin inlocuirea cu the : The curtain falls.)

Comparati cu:

(-) Goes (-) Tahle (-). L.   

Se duce spre masa din stanga.

(O alta indicatie scenica reprezentand o elipsa multipla: He goes to the  table on .the left.

Propozitiile enuntiative (Declarative Sentences)

§ 247. Propozitiile enuntiative afirma sau neaga ceva, subdivizandu-se asadar in propozitii afirmative (Affirmative Sentences) si negative (Negative Sentences).

Exemple de propozitii afirmative:

Wherever there is virtue, wherever there is beauty, he (Thoreau) will find a home.

Oriunde exista virtute, oriunde exista frumusete, el isi va afla un camin. (R. W. Emerson, Thoreau)

Cu unele exceptii, propozitia negativa din limba engleza permite folosirea unei singure negatii, spre deosebire de situatia din limba romana:

He doesn’t attend to teacher says.

Nu e atent la nimic din ceea ce spune profesoara.

Negatia verbala specifica este not (contras n’t, in don't), dar si o scrie de alte, cuvinte negative fac­ea intreaga propozitie sa devina negativa, astfel ad­jectivele negative no nici un, nici o, neither nici unul din cei doi, nici una din cele doua, pronumele negative nobody, no one nimeni, none nici unul, neitlier, nici unul (din cei doi), nici una (din cele doua), nothing nimic, adverbele negative nowhere nicaieri, never nu; niciodata, no nu, prin nimic mai (bun etc.). conjunctiile negative neither, nor etc.:

This topic is not worded well.

Subiectul acesta (de examen) nu e bine for­mulat.

There can be no two opinions about that.

Nu pot exista doua pareri cu privire la acest subiect.

Neither / Nor did I know anything about it.

Nici cu nu stiam nimic despre aceasta.

Nota. In stadiile mai vechi de dezvoltare a limbii engleze, precum si in exprimarea neliterara, ne­gatia dubla este un fenomen frecvent.

Propozitiile interogative (Interrogative Sentences)

§ 248. Cu ajutorul propozitiilor interogative se formuleaza intrebari:

Where have you been keeping yourself?

(Pe) unde ai fost? Pe unde ai umblat?

Adesea, aceste intrebari capata forma unor pro­pozitii interogativ-negative:

Isn't this the right transcription for the word ‘gooseberry’?

Nu este aceasta transcrierea corecta a cuvantului ’gooseberry’ (coacaza)?

Intrebarile sau propozitiile interogative se pol imparti in doua mari clase: a) intrebari generale si b) intrebari speciale.

a) intrebarile generale (General Questions) pre­supun un enunt general (o propozitie intreaga) si un raspuns general, redus, de obicei, la yes da sau no nu, sau, si mai frecvent, la un pronume-subiect si un auxiliar sau verb modal:

Enunt gen. I met John last night.

M-am intalnit aseara cu John.

Intreb. gen. Did you meet John last night?

Te-ai intalnit aseara cu John?

Rasp. gen. Yes.

Da.

(Yes), I did. No.

Da (m-am intalnit). Nu.

(No,) I didn't.

Nu (nu m-am intalnit).

Enunt gen. She can speak Romanian.

Stie sa vorbeasca romaneste.

Intreb. gen. Can she speak Romanian?

Stie sa vorbeasca romaneste?

Rasp. gen. Yes, she can.

Da, stie.

O varietate a intrebarilor generale sunt intrebarile disjunctive (Disjunctive Questions), redate in limba romana prin expresia fixa „nu-i asa'? Exista doua situatii posibile:

a) Daca propozitia enuntiativa este afirmativ verbul din intrebarea disjunctiva este la forma interogativ-negativa:

You have a brother, haven't you?

Ai un frate, nu-i asa?

She may come right now, mayn't she?

E posibil sa vina chiar acum, nu-i asa?

He knows you, doesn't he?

Te cunoaste, nu-i asa?

Nota. Sa se observe contragerea formei verbale negative (haven't, doesn't).

b) Daca propozitia este negativa, verbul din intrebare este la forma interogativa:

You have no brothers have you?

Nu ai frati, nu-i asa?

He doesn't know you, does  he?

(EI) nu te cunoaste, nu-i asa ?

Nota 1. Atunci cand subiectul propozitiei enuntiative este generic, intrebarea disjunctiva se construieste altfel sau isi schimba subiectul, de exemplu:

Everybody knows them, don't they?

Toata lumea ii cunoaste, nu-i asa?

Everybody knows them am I not right? Isn't that so?

Toata lumea ii cunoaste, nu-i asa?

Nota 2. Este posibila si structura: propozitie enuntiativa + intrebare disjunctiva interogativa (nu interogativ-negativa). In acest caz. vorbitorul exprima surprindere sau neincredere:

He knows you, does he ?

(Aha!) te cunoaste care va sa zica. Ce vorbesti - te cunoaste (adica)?!

b) Intrebarile speciale (Special Questions) incep cu un cuvant interogativ (pronume, adverb etc.) care tine locul partii de propozitie la care se refera intrebarea: when? cand? who? cine? whom? pe ci­ne? what? ce? why? de ce? etc. intrebarile speciale presupun un enunt special - un enunt in care se accentueaza o anumita pane de propozitie - si un raspuns special exprimand o anumita parte de pro­pozitie:

Enunt. spec. I saw him yesterday.

L-am vazut ieri (nu alaltaieri etc.)

Intreb. spec. When did you see him?

Cand l-ai vazut?

Raspuns spec. Yesterday.

Ieri.

Enunt spec. It was 'he who informed me.

El e cel care m-a instiintat.

Intreb. spec. Who informed you?

Cine te-a instiintat?

Rasp. spec. He.

El.

La cele de mai sus se pot adauga intrebarile al­ternative (Alternative Quesiions) care se refera fie la o parte de propozitie din doua propozitii inde­pendente legate prin or sau, fie la una sau alta din ele:

Did you find it on the table or in the book-case?

Ai gasit-o pe masa sau in biblioteca/dulapul cu carti?

Did he speak to you or not?

A vorbit cu tine sau nu?

Propozitiile imperative (Imperative Sentences)

§ 249. Folosind propozitii imperative, vorbitorul exprima o porunca, un sfat, o rugaminte etc.: Read to yourself, and not aloud.

Citeste in gand/pentru tine, nu cu voce tare.

Let's him to page 24.

Sa deschidem la pagina 24.

Face front and listen carefully.

Priviti inainte si ascul­tati cu atentie.

Review/Recapitulate the material on grammar. Repeal the word.

Repetati/Recapitulati materialul de gramatica. Repetati acest cuvant.

Propozitiile exclamative (Exclamatory Sentences)

§ 250. Acestea exprima exclamatii, tradand o pu­ternica atitudine afectiva a vorbitorului: You're looking a treat!

(Vai) ce bine arati!

Help! Help!

Ajutor! Ajutor!

What an ideea!

Ce idee!

Clasificarea propozitiilor dupa

criteriul continutului si al dependentei gramaticale

(Classification of Sentences According to Content and Grammatical Dependence)

§ 251. In functie de acest criteriu, propozitiile pot fi: a) independente sau de sine statatoare; b) principale; c) regente; d) secundare.

a) Propozitiile independente (Independent Clauses; uneori: Independent Sentences) exprima un enunt care nu are nevoie de nici un fel de com­plinire pentru a fi inteles si, pe de alta parte, contine, din punctul de vedere al vorbitorului, ab­solut toate elementele necesare comunicarii respective:

We mark off the thousands by a comma.

Marcam miile printr-o virgula.

How many periods (amer.) of geography have the pupils a week?

Cate ore de geografie au elevii pe saptamana?

I should like to make another point.

Mai este un punct pe care as vrea sa-l mentionez.

b)  Propozitiile principale (Main/ Principal/Head Clauses) exprima un enunt independent intr-o masura mai mare sau mai mica fata de enuntul dintr-o propozitie subordonata:

I can't get the/data straight / much as I try.

Nu izbutesc sa clasific datele (acestea) / oricat as incerca.

c) Propozitiile regente (Regent Clauses) exprima un enunt independent intr-o masura mai mare sau mai mica fata de enuntul dintr-o propozitie subor­donata, dar dependent de enuntul unei propozitii principale:

Buy I shall find the sullen rocks and skies

Dar voi gasi stancile posomorate si cerul

Unchanged from what they were when I was young.

Neschimbate fata de ceea ce au fost cand eram tanara. (Edna St. Vincent Millay, Sonnet 33)

d) Propozitiile subordonate (Subordinate Clau­ses) exprima un enunt care depinde intotdeauna de cel dintr-o propozitie principala sau regenta:

When we survey the wretched condition of man under the monarchical and hereditary systems of  Government, it becomes evident that those systems are bad, and that a general revolution in the principle and construction of Governments is necessary.

Cand cercetam conditia nenorocita a omului sub sistemele monarhice si ereditare de guvernare, devine limpede ca aceste sisteme sunt proaste si ca este necesara o           revolutionare generala a principiilor si mecanismului guvernarii.

(Thomas Paine, Rights of Man)

Propozitiile subordonate indeplinesc in fraza ro­lul pe care il indeplinesc intr-o propozitie partile propozitiei, in consecinta, ele pot fi:

a.  Propozitii subiective (Subject Clauses), intro­duse prin that ca; ca if, whether daca, where unde, when cand, what ce; ceea ce, who cine, whose al, a, ai, ale cui, why de ce etc.:

What will be will be.

Ce va fi va fi. (Chr. Marlowe, Doctor Faustus)

Who her mother was, and how she came to die in that forlornness, were questions that often pressed on Eppie's mind.

Cine fusese mama ei si cum de murise in pustietatea aceea erau intrebari care chinuiau adesea mintea lui Eppie. (George Eliot, Silas Marner)

b. Propozitii predicative (Predicative Clauses introduse prin aceleasi elemente ca si propozitiile subiective:

I am not what I am. 

(Eu) nu sunt ceea ce sunt. (spune Iago in Othello de Shakespeare)

I am that I am.

(Eu) sunt ceea ce sunt. (spune Shakespeare despre sine in Sonnet 121).

c.  Propozitii completive directe (Direct Object Clauses), introduse prin aceleasi elemente ca mai sus (sau asindetic, fara conjunctii)

May no fate willfully misunderstand me

Capricioasa soarta sa nu ma inteleaga gresit

And half grant what I wish

Si sa-mi daruiasca aproape tot ce-mi doresc (Robert Frost, Birdies)

I think it is the weakness of mine eyes

Socot ca slabiciunea ochilor mei

That shapes this monstrous apparition.

Este cea care plamadeste aceasta hidoasa nalucire. (Shakespeare, Julius Caesar)

That which we are, we shall teach, not voluntarily, but involuntarily.

Ii invatam pe altii prin ceea ce suntem si aceasta fara sa vrem.  (Emerson, The Over-Soul)

Nota. Un tip de propozitie subordonata apro­piata de completiva directa este propozitia predica­tiva suplimentara pe langa complementul direct (The Predicative Adjunct Clause to the Direct Ob­ject), introdusa prin as cum sau what cum; ceea ce:

They made him what he is now.

Ei l-au facut ceea ce este el acum.

d. Propozitii completive indirecte. (Indirect Object Clauses), introduse prin to who(m)ever ori­cui,  to  whatever oricui, oricarui lucru, (ca adj.) oricarui, to whichever oricarui, to what fata de ceea ce etc.:

I am always ready to listen to whatever you may wish to discuss.

Sunt intotdeauna gata sa ascult ceea ce ai dori sa discuti. (G. Eliot, reprodus dupa B. A. Ilyish)

e.  Propozitii completive prepozitionale (Prepo­sitional Object Clauses), introduse prin diferite conjunctii, pronume relative-conjunctive, adverbe si alte parti de vorbire care constituie raspunsuri la intrebari alcatuite dintr-o prepozitie si un pro­nume interogativ, cum ar fi: by what? prin ce? on what? pe ce? de (catre) ce? at what? la ce? (of what?) de ce? etc.:

I'm glad/you thus continue your resolve

Ma bucur ca intr-acest fel esti hotarat si mai departe

To suck the sweets of sweet philosophy.

Sa sugi nectarul prea dulcii filozofii.

(Shakespeare, Taming of the Shrew)

Do you insist (on what?) that I should come too?

Insisti sa vin si eu?

Sec (to what?) (to it) that everything is in order.

Ai grija ca totul sa fie in ordine.

f.  Propozitii circumstantiale (Adverbial Clauses), subimpartite intr-un numar foarte mare de categorii, dintre care cele mai importante sunt:

a) De timp (Of Time, Temporal), introduse prin conjunctii temporale ca: when, as cand, when dupa ce, as, while pe cand, in timp/vreme ce, whereas pe cata vreme, in timp ce, before inainte ca, after dupa ce, till, tintill pana ce/cand, as/so long as atata timp cat, as soon as, directly, immediately de indata ce, imediat ce, whenever ori de cate ori, oricand etc.

While he is paying a friendly visit, he is calculating how he shall economise time so as to pay the other visits allotted in the morning.

In timp ce face o vizita de prietenie, el isi face socoteala cum sa economiseasca tim­pul in asa fel incat sa iaca celelalte vizite prevazute pentru cur­sul diminetii.

(Washington Irving, Rural Life in England)

b) De loc (Of Place), introduse prin where unde, wherever oriunde sau elemente nominale cu pre­pozitii:

Where heaves the turf in many a mouldering heap.

Acolo unde iarba se ridica musuroaie,

Each is his narrow cell for ever laid,

Fiecare culcat pe vecie in stramta-i chilioara,

The rude forefathers of the hamlet sleep.

Dorm strabunii aspri ai catunului. (Thomas Gray, Elegy Written in a Country Churchyard)

c) Propozitii circumstantiale de cauza (Adverbial Clauses of Cause/Reason), introduse de conjunctii­le because, as, since fiindca, deoarece, intrucat, se­eing that dat fiind ca etc.:

Since brevity's the soul of wit

Cum sufletul desteptaciunii e con­cizia,

I will be brief.

Am sa fiu scurt. (Shakespeare, Hamlet)

d) Propozitii circumstantiale de scop / finale (Ad­verbial Clauses of Purpose), introduse prin con­junctiile (in order) that, so that ca sa, cu scopul de a si lest, for fear (lest) ca sa nu, ca nu cumva sa, de teama sa nu:

For fear the stones her tender feet should wrong

Pentru ca pietrele sa nu-i tulbure gingasii pasi,

The ground he strew'd with flowers all along.

A presarat pamantul peste tot cu flori. (Edmund Spenser)

e)Propozitiicircumstantialedemodpropriu-zise (Adverbial Clauses of Manner Proper), introduse prin conjunctiile as (asa) cum si in that prin aceea ca:

I did as I was told.

Am procedat (asa) cum mi s-a spus.

f) Propozitii circumstantiale de mod comparative (Manner Adverbial Clauses of Comparison), intro­duse prin as (asa) cum, than decat, as if/though ca si cum, de parca etc.:

Do as adversaries do in law:

Faceti cum fac impricinatii la judecata:

Strive mightily, but cat and drink as friends.

Luptati din rasputeri, dar mancati si beti ca prietenii. (Shakespeare, The Taming of the Shrew)

The more I know, the more my fears augment.

Cu cat stiu mai mult(e), cu atat imi sporeste teama. (John Dryden)

More servants wait on man

De om au grija mai multi slujitori

Than he’ll lake notice of.

Decat isi da el seama. (George Herbert, On Man)

g) Propozitii circumstantiale de mod consecutive (Manner Adverbial Clauses of Result), introduse prin conjunctia (so) that asa ca/ancat, astfel ca /incat, incat, ca:

The news had impressed him so much that he could not speak.

Stirea il impresionase atat de mult incat nu putea vorbi.

h) Propozitii circumstantiale conditionale (Ad­verbial Clauses of Condition), introduse prin con­junctiile if daca, unless decat daca, afara de cazul cand, provided (that), on condition (that) cu con­ditia ca, in case in cazul cand, daca, supposing (that) presupunand ca etc.:

If you swear, you'll catch no fish (Prov.)

Pestele nu se prinde injurand.

Unless a love of virtue light the flame,

Daca flacara nu este aprinsa de dragostea pentru virtute,

Satire is, more than those he brands, to blame.

Satira este mai con­damnabila decat cei pe care-i infiereaza. (William Cowper)

If the poet writes a true drama, then he is Caesar and not the player of Caesar.

Daca poetul scrie o drama adevarata, atun­ci el este Cezar si nu actorul/interpretul lui Cezar. (Emerson, Spiritual Laws)

i) Propozitii circumstantiale concesive (Adver­bial Clauses of Concession), introduse prin (al)though, as desi, cu toate ca, (even) if, even though chiar daca, no matter how /indiferent cum, no matter where indiferent unde, no matter when indiferent cand, whoever oricine, whatever orice, wherever oriunde, however oricat de etc.:

Some people's money is merited

Banii unora sunt meritati,

And other people's is inherited,

Ai altora sunt mosteniti,

But wherever it comes from,

Dar, indiferent de unde provin,

They talk about it as if it were something you got pink gums from.

Oamenii vorbesc despre ei ca si cum ar fi ceva din care s-ar putea face gingii tran­dafirii.

(Ogden Nash)

Though the sun shines leave not your cloak at home. (Prov.)

Cu toate ca e soare, nu-ti lasa mantaua acasa.

j)   Propozitii circumstantiale de exceptie si restrictie (Adverbial Clauses of Exception and Re­striction), introduse prin conjunctiile except, except that/when in afara de cazul cand; atat (doar) ca, except/save where afara de locul unde etc., only (that) numai ca, atata doar ca etc.: And all the air a solemn stillness holds,

Si-ntreg vazduhul pastreaza o liniste solemna,

Save where the beetle wheels his droning flight

Atata doar ca zumzuie carabusul (ad litt. „afara de locul unde carabusul isi roteste zborul zumzuitor') (Thomas Gray, Elegy Written in a Country Churchyard)

k) Propozitii circumstantiale de relatie (Adver­bial Clauses of Relation), introduse prin conjunctia as cat, in ceea ce

As far as Robin Hood's life is concerned, next to nothing is known about it.

Cat priveste viata lui Robin Hood, nu se stie aproape nimic (despre ea),

l) Propozitii circumstantiale de cantitate, masura, grad si aproximatie (Adverbial Clauses of Quantity, Measure, Degree and Approximation), introduse prin conjunctiile as pe masura ce, accor­ding as, in proportion as,  in so far as, to the extent that in masura in care etc.: As far as I know he isn't there now.

Dupa cate stiu el nu e acolo acum.

m) Propozitii atributive/relative (Attributive/ Relative Clauses), introduse prin pronume relative si, uneori, asindetic (atunci cand pronumele e in acuzativ sau dativ).

Propozitiile atributive pot fi:

restrictive (Restrictive, Limiting), atunci cand ideea pe care o contin este absolut indispensabila pentru intelegerea stiu delimitarea antecedentului (v. si § 102.):

Happy is the house that shelters a friend.

Ferice de casa care adaposteste un prieten. (Emerson, Friendship)

Nota. Propozitiile atributive restrictive nu sunt despartite de principala sau regenta prin virgula.

- descriptive (Descriptive), atunci cand ideea pe care o contin este neesentiala pentru intelegerea antecedentului:

The second bedroom (where nobody had ever slept) was a little farther off.

Cel de-al doilea dor­mitor (unde sau in care nu dormise nimeni niciodata) era ceva mai departe.

Nota. Propozitiile atributive descriptive se des­part de principala sau regenta prin virgula, linie de despartire sau paranteza.

O varietate a propozitiilor atributive sunt propo­zitiile atributive apozitive (Appositive Attributive Clauses). Acestea se refera la un substantiv cu inteles vag sau diminuat stiu la un pronume nede­finit (fact fapt, belief credinta, idea idee, something ceva etc.) si sunt introduse prin conjunctiile that ca, whether, if daca etc., precum si printr-o serie de adverbe si pronume etc.:

I haven't the faintest notion when he'll

Nu am nici cea mai mica idee cand anume make his speech.

Isi va tine discursul.

n) Propozitii introductive de intarire (Introduc­tory Emphatic Clauses), introduse prin it, sunt pro­pozitii care subliniaza anumite parti de propozitie avand valoarea unei propozitii principale sau re­gente. Propozitia subordonata este introdusa prin pronume relative, prin conjunctia that ca sau asin­detic:

It is not poetry that makes men poor;

Nu poezia (este cea care) ii face pe oameni saraci;

For few do write that where not so before.

Pentru ca sunt putini cei care scriu si care nu au fost saraci si mai inainte. (Samuel Butler, Htidibras)

It was yesterday that he returned.

S-a intors ieri (nu azi, nu alaltaieri etc.).

Ordinea cuvintelor in propozitie (Topica) (Word Order)

§ 252. Generalitati. In urma pierderii masive a desinentelor si, in general, a terminatiilor specifice a cuvintelor in engleza moderna (dupa anul 1500), ordinea lor in cadrul propozitiei este mai mult sau mai putin fixa. Nerespectarea regulilor privind or­dinea cuvintelor in propozitie (ordine determinata, in primul rand, de structura si de modalitatea pro­pozitiei):

a)  Poate da nastere la greseli de exprimare, mai ales datorita unor traduceri sau transpuneri meca­nice din limba materna a vorbitorului in limba en­gleza, astfel: „Imi place foarte mult acest roman' nu trebuie redat prin I like very much this novel, ci prin I like this novel very much (complementul direct se pune, de obicei, imediat dupa verbul tran­zitiv).

b)  Poate schimba sensul a ceea ce vorbitorul do­reste, de fapt, sa spuna, astfel: The hunter killed the bear - Vanatorul l-a ucis pe urs; dar: The hear killed the hunter - Ursul l-a ucis pe vanator.

c)  Poate schimba accentuarea anumitor cuvinte, astfel: Never shall I do that again! implica o accen­tuare mult mai puternica a adverbului never decat structura obisnuita I shall never do that again! Ni­ciodata n-am sa mai fac (una ca) asta! (accentua­rea in limba romana reiese din intonatie).

Regulile generale care determina asezarea cu­vintelor in propozitie sunt:

1) Regula proximitatii (The Rule of Proximity), potrivit careia cuvintele legate intre ele ca inteles trebuie sa fie asezate cat mai aproape unele de altele:

English grammar is very difficult and few writers have avoided making mistakes in it.

Gramatica engleza este foarte dificila si putini scriitori au reusit (ad litt. „au evitat') sa nu faca greseli (gramaticale). (W. Somerset Maugham, The Summing Up)

Nota. Exemplul de mai sus este, intr-un sens, „ideal'. Uzajul limbii ofera nenumarate exemple de abateri de la regula proximitatii.

2) Regula ritmului (the Rule of Rhythm) cere ca, intr-o propozitie bine echilibrata, cuvintele mai scurte sa fie asezate inaintea celor lungi (indeosebi in succesiuni de adjective):

I have a strange and fugitive self.

Am un eu straniu si ratacitor. (D. H. Lawrence, Benjamin Franklin)

'All right,' he said.  - Foarte bine, spuse el.

'All right,' said the physician.   - Foarte bine, spuse doctorul.

Regula ritmului cere, de asemenea, ca partile de propozitie mai scurte sa fie asezate inaintea celor mai lungi:

There was for us no sky, there where for us no stars, no sun, no universe nothing but angry clouds and an infuriated sea.

Pentru noi nu mai era nici cer, nu mai erau nici stele, nici soare, nici univers - nimic in afara de nori maniosi si o mare infuriata. (Joseph Conrad, Youth)

Nota. Regula ritmului este departe de a fi o re­gula stricta, iar abaterile sunt mult prea complexe pentru a li discutate aici.

3) Regula accentuarii (the Rule of Emphasis) urmareste scoaterea in relief a unor cuvinte sau propozitii, printr-o asezare a lor intr-o pozitie dife­rita de cea stabilita de gramatica:

Fair she was, and like a fairy

Frumoasa era, ca o zana (Clementine - cantec)

Ordinea obisnuita a cuvintelor in propozitie

Pozitia subiectului si a predicatului

§ 253. Subiectul este asezat inaintea predicatu­lui:

1)  In propozitiile enuntiative, inclusiv in propo­zitiile secundare reprezentand intrebari indirecte:

I asked him whether/if he had attended the conference.

L-am intrebat daca a luat parte la conferinta.

2) In propozitiile interogative si interogativ-negative, atunci cand subiectul acestora este exprimat printr-un cuvant interogativ ca who? cine what? ce? how many? cati? etc.:

Who is it that, this in dark night

Cine este cel care, aceasta intunecoasa noapte

Uderneath my window plaineth?

Se tanguie sub fereastra mea? (Philip Sidney, Voices at the Window)

What ails, thee, knight-at-arms?

Ce te framanta, cavalere? (John Keats, La Belle Dame Sans Merci)

How many of them supported his proposal?

Cati dintre ei i-au sprijinit propunerea?

3) In propozitiile exclamative:

How blessings brighten as they take their flight!    

Cat de luminoase devin clipele de fericire dupa ce-si iau zborul! (Edward Young, Nights Thoughts)

Nota. Regula este departe de a fi stricta;

com­parati cu:

How sleep the brave!    

Cum dorm vitejii! (William Collins, How Sleep the Brave)

Subiectul este asezat dupa predicat sau de o par­te a predicatului (verbul auxiliar, de legatura sau modal):

1) In propozitiile interogative si interogativ-negative.

Do you remember me? or are you proud? 

Iti amintesti de mine? sau esti mandru?

(Walter Savage Landor, Ianthe's Question)

What time is it?  Ce ora e?

2)  In propozitiile conditionale, supuse regulilor de corespondenta a timpurilor, atunci cand if se omite:

Should he make another experiment he might succeed.

Daca ar mai face o experienta, ar putea sa reuseasca.

3) In propozitiile care incep cu predicate de tipul 'there is':

There was evidence to the contrary.

Existau dovezi in sens contrar.

4) Dupa unele adverbe ca there, here, so, thus sau conjunctii ca so, neither, nor etc. asezate la incepu­tul propozitiei:

There goes the bell.  Suna (clopotelul).

Here comes Jack!  Iata-1 pe Jack (venind)!

(dar cu pronume: Here he comes! Iata-l (venind)!)

'I hate cucumbers.' Nu-mi plac castravetii.

'So do I.'   - Nici mie.

'I can't go to the ball.'  - Nu ma pot duce la bal.

'Neither/Nor can I.' - Nici eu.

Pozitia complementului direct, indirect si prepozitional

In propozitiile fara complement indirect, com­plementul direct este asezat imediat dupa verbul tranzitiv al carui inteles il intregeste:

Shall the goslings teach the goose to swim?   (Prov.)

Invata oul pe gaina? (ad lilt. „Sa invete gasculitele gasca sa inoate'?)

Complementul direct este asezat inaintea verbu­lui tranzitiv:

1)  In propozitiile interogative directe si indirecte in care el este exprimat printr-un cuvant interoga­tiv:

What will Mrs. Grundy say? Ce-o sa zica lumea?

I don't know what he'll say.  Nu stiu ce-o sa spuna (el).

2) In propozitiile enuntiative completive directe in care el este exprimat printr-un pronume relativ-conjunctiv sau printr-un adjectiv relativ pronomi­nal si un substantiv:

I did what I consider to be right.

Am facut ceea ce am socotit ca este bine sau drept.

In mod obisnuit, complementul direct e asezat dupa un complement indirect, mai ales daca acesta este scurt:

Fetch me a glass of water, please.       

Adu-mi un pahar cu apa, te rog.

Totusi, complementul direct este asezat inaintea complementului indirect:

1)  Atunci cand complementul direct este expri­mat printr-un pronume:

Give it to Jones.  Da-l lui Jones.

Nota. In limba vorbita, in succesiunea pronume complement direct - pronume complement indirect, to se poate omite uneori:

Bring it me.   Adu-mi-l mie.

2)  Atunci cand complementul indirect implica ideea de selectie:

Pass the salt to Mary. Da-i sarea lui Mary. (nu lui Ann etc.)

Cat despre complementul prepozitional, acesta este asezat dupa cel direct si indirect (datorita legaturii sale mai slabe cu verbul):

I haven't told him anything about it.

Nu i-am spus nimic despre asta.

Cateodata, complementul prepozitional introdu­ce o propozitie:

Beside me sat an elderly man.

Langa mine sedea un om in varsta.

Pozitia complementelor circumstantiale

In linii foarte generale, se poate spune ca cir­cumstantialul este asezai fie la sfarsitul, fie la ince­putul propozitiei. Exceptiile sunt, totusi, numeroase, fiind conditionate de logica enuntului, de accentuare, de ritm sau de regula proximitatii.

1)  Complementele circumstantiale de loc sunt asezate fie la inceputul, He la sfarsitul propozitiei, insa, in ultimul caz, inaintea celor de timp definit:

They went to the  seaside last week.

Au plecat la mare saptamana trecuta.

2) Complementele circumstantiale de timp defi­nit sunt asezate Tic la inceputul, fie la sfarsitul pro­pozitiei:

The ship cleared the harbour in the evening,    

Vasul parasi portul seara.

In the evening the ship cleared the harbour.             

Seara vasul parasi portul.

Durata precede momentul, iar fractiunea de timp mai mica precede frac[iunea de limp mai mare:

Schema 25 a)

Durata

Moment

*He slept

*for two hours

in the afternoon

*I've been waiting

since seven

in the morning

The festival will last

*three weeks

*next summer

Schema b).

Fractiune de timp mai mica

*Fractiune de timp mai mare

*I met him

one evening

last week

*(L-am intalnit

intr-o seara

saptamana trecuta)

*He called me up

at ten o'clock

last night

(Mi-a telefonat

la ora zece

aseara)

*We'll be hack

al five

past seven

*(Ne vom intoarce

la 7

*si 5 minute)

3) Complementele circumstantiale de timp ne­definit $1 frecventa, respectiv often adesea, never ni­ciodata, ever vreodata, seldom, rarefy rareori, always (intotdeauna, usually de obicei si altele, se asaza:

a) Intre subiect si predicat atunci cand verbul este la un timp simplu (dar dupa verbul to be):

He often called on us.    

Ne vizita adeseori.

He was never at a loss what to do.   

a) Stia intotdeauna ce are de facut. b) Gasea intotdeauna ce sa faca.

b) intre verbul auxiliar si verbul principal:

Have you ever seen the like of it?                 

Ai mai vazut asa ceva/una ca asta?

c) intre un verb modal (dar nu to have to) si infinitivul verbului principal:

I could never understand his behaviour.    

N-am putut intelege niciodata comportarea lui.

Nota. Sometimes uneori, cateodata si soon (in) curand ocupa un loc mai putin fix in propozitie.

4)   Complementele circumstantiale de mod ocupa urmatoarele pozitii:

a)  Dupa un verb intranzitiv iar atunci cand sunt exprimate prin adverbe in -ly si inaintea acestuia: The arrow

flew high.      

Sageata zbura sus.

They slawfy advanced     

inaintau incet spre pod. to the bridge.

b) inaintea unui verb tranzitiv sau dupa comple­mentul direct, cvitandu-sc, in general, asezarea lor intre acestea doua:

He can't manage his sums easily.

Rezolva cu greu problemele de arit­metica.

L-am sfatuit personal sa scrie o alta lucrare.

I personaly advised him to write another paper.

Nota. Un verb tranzitiv poate fi separat de com­plementul sau direct printr-un circumstantial de mod numai atunci cand dupa complementul direct urmeaza un grup mare de cuvinte (mai ales un atribui sau o propozitie atributiva)

I'll remember with pleasure the hours I have spent in your  company,

*imi voi aminti cu placere orele pe care Ic-am petrecut in cornpania dvs.

c) in legatura cu infinitivul cu adverb intercalat, v. § 191.

Pozitia atributului

Pozitia atributului fata de substantivul pe care-l modifica sau determina este strans legata de partea sau partile de vorbire din care este alcatuit:

1) inaintea substantivului sunt asezate adjective­le atributive (calitative, relative, determinative), ge­nitivele sintetice, precum si orice imbinare de cuvinte comparabile cu adjectivul atributiv:

*a good idea

*o idee buna

*a longer paragraph

*un paragraf mai lung

*brick walls

*pereti de caramida

*those flowers

*florile acelea

*the sun's rays

*razele soarelui/solare

*T. S. Eliot's poems

*poeziile lui T. S. Eliot

*a never-to-be-forgotten remark

*o remarca de neuitat

Atunci cand un substantiv este insotit de mai multe atribute, ordinea acestora este mai mult sau mai putin indiferenta. Totusi, atributele care ex­prima anumite insusiri sunt asezate intr-o anumita ordine, dupa cum se poate vedea din schema 24.

<Schema 26>

Ordinea in propozitie a anumitor atribute

*atribute determinand substantivul

*5 Diverse

4 varsta

*3 culoarea

*2 materialul

*1 nationalitatea

*Subs­tantiv

*A funny

new

*grey

*silk

*stockings

*(ciorapi noi de matase gri)

old

*English squire

*(un squire englez batran si caraghios

*a five-|year old

*rosy-checked

*child

*(un copil de 5 ani cu obrajii trandafirii)

</schema 26>

2) Dupa substantiv sunt asezate cateva adjective atributive, numeroase imbinari de cuvinte sau con­structii bazate pe elipsa verbului, precum si geniti­vele analitice:

poet laureate  poet laureat

sum total  suma totala

the first person singular  persoana I singular

the only thing possible  singurul lucru posibil

the subject proper subiectul propriu-zis

(proper asezat inaintea substantivului inseamna cu totul altceva si anume „adecvat', „cuvenit', „po­trivit', de exemplu, at the proper time la timpul potrivit)

clothes proper for such an occasion - haine potrivite pentru o asemenea ocazie

sufferings unspeakable - suferinte de nedescris

the man in the street - omul de pe strada

the mountains of Wales - muntii din Wales

the adventures of Robinson Crusoe - aventurile lui Robinson Crusoe

the fence of the garden - gardul gradinii

Tot in post-pozitie se afla atributele exprimate prin numerale cardinale in functie de numerale or­dinale:

page ten     pagina 10

bus number 32  autobuzul (numarul) 32

room five camera (numarul) cinci

chapter nine   capitolul 9 / al 9-lea

Adjectivele se asaza dupa pronumele nedefinite si negative:

something important - ceva important

nothing extraordinary -  nimic extraordinar

Ordinea neobisnuita a cuvintelor in propozitie

§ 254. In vederea obtinerii unor efecte stilistice (legate mai cu seama de accentuare), ordinea obisnuita a cuvintelor in propozitie nu este respec­tata, dupa cum se poate vedea din urmatoarele exemple cu caracter ilustrativ:

I will arise and go  now, and go to Innisfree.

Si-acum ma voi scula si voi pleca la Innisfree,

And a small cabin buy there, of clay and wattles made.    

Si-mi voi cladi acolo o coliba de lut si rachita.

(W. H. Yeats, The Lake Isle of Innisfree)

in loc de:

and buy there a small cabin

Often I think of the beautiful town   

Adesea ma gandesc la frumosul oras

That is seated by the sea.

Asezat langa mare. 

(H W. Longfellow, My Lost Youth)

in loc de:

I often think

Never had I seen him.

Nu-l vazusem niciodata.

in loc de:

I had never seen him.

What are England's rights, I ask,

Intreb: cu ce drept 

Me to torture, me to task?

Ma chinuieste si ma supune la cazne Anglia?

(William Cowper, The Negro's Complaint)

in loc de:

to torture meetc.

Some things she translated, others we simply caught on to.

Unele lucruri le traducea; celelalte, pur si simplu, le ghiceam.

in loc de:

She translated some things

Talent Mr. Micawber has; capital Mr. Macawber has not.

Talent are dl. Micawber; capital nu. (Ch. Dickens, David Copperfield)

in loc de:

Mr. Micawber has talent

Once upon a midnight  dreary

Intr-un cumplit miez de noapte (E A. Poe, The Raven)

in loc de:

Once upon a dreary midnight

Fraza

(The Sentence; the Compound Sentence; the Complex Sentence)

§ 255. Fraza este o imbinare de propozitii care se intregesc reciproc ca inteles. Ea poate fi formata prin coordonare (Coordination), daca propozitiile care o alcatuiesc sunt independente (Independent Clauses):

He had promised to come and did not fail to do so.  

Fagaduise ca va veni si asa a si facut / si s-a tinut de cuvant.

Nota 1. Fraza formata prin coordonare (Coor­dination) se numeste Compound Sentence.

Nota 2. O propozitie privita ca un element com­ponent al unei fraze devine Clause.

Coordonarea propozitiilor se face fie cu ajutorul conjunctiilor coordonatoare (and = si, or = sau, but = dar), fie asindetic, fie prin juxtapunere:

The station-master whistled, the train started.

Seful garii fluiera, trenul porni.

Pe de alta parte, o fraza poate fi formata prin subordonare (Subordination) daca o propozitie principala este intregita de alte propozitii depend­ente de ca. Subordonarea propozitiilor se face fie cu ajutorul conjunctiilor subordonatoare (when cand, why de ce, that ca etc.), fie cu acela al pronumelor relative (who care etc.), fie asindetic:

As you make your bed, so you must lie on it. (Prov.)

Cum iti asterni, asa vei dormi.

Should you come earlier, I shall be waiting for you.

Daca vii mai devreme, o sa te astept.

Corespondenta timpurilor (Sequence of Tenses)

§ 256. Corespondenta timpurilor exprima rapor­tul dintre timpul predicatului unei propozitii subor­donate si timpul predicatului din propozitia principala sau regenta.

Datorita raporturilor logice de timp care se sta­bilesc intre diferite predicate dintr-o fraza, un anu­mit timp verbal nu poate fi insotit intr-o alta propozitie de orice alt timp verbal; iar aceste ra­porturi logice sunt exprimate printr-o scrie de ra­porturi gramaticale (determinate adesea de istoria limbii), raporturi pe care sintaxa le inregistreaza la capitolul corespondenta (sau Concordata) timpu­rilor.

Corespondenta timpurilor in limba engleza este o problema extrem de complexa (mai ales in com­paratie cu situatiile din limba romana), astfel incat in cele ce urmeaza sunt amintite numai cazurile cele mai importante (prin frecventa lor).

Regula 1. Un timp prezent (Present, Present Perfect) poate fi insotit (in subordonata) de orice alt timp conditionat logic (ca in limba romana):

Principala / Subordonata

I am sure (that) he had left earlier

Sunt sigur ca plecase mai devreme

I am sure (that) he left earlier

Sunt sigur ca a plecat mai devreme

I am sure (that) he has left ear­lier

Sunt sigur ca a plecat mai dev­reme

I am sure (that) he will leave ear­lier

Sunt sigur ca va pleca mai dev­reme

Regula 2. Un timp trecut (preteritul, mai mult ca perfectul) cere tot un timp trecut in subordonata:

a)  pentru simultaneitate: preterit + preterit:

Principala / Subordonata

I was sure (that) he was there.

(Eram sigur ca este acolo.)

b)  pentru anterioritate: preterit + mai mult ca perfect:

Principala / Subordonata

I was sure (that) he had been there.

(Eram sigur ca a fost/fusese acolo.)

c) pentru ideea de viitor fata de trecut: un timp trecut + viitorul in trecut:

Principala / Subordonata

I was sure (that) he would come.

(Eram sigur ca va veni.)

I had been sure (that) he would come.

(Fusesem sigur ca va veni).

Exceptii

a) Dupa un timp trecut se foloseste prezentul in subordonata, atunci cand aceasta exprima un adevar general, un fapt universal cunoscut etc.:

Principala / Subordonata

He demonstrated that the atom is not the smallest particle of matter.

(A demonstrat ca atomul nu este cea mai mica particula a materiei.)

b) Dupa un timp trecut se foloseste orice timp (logic) in propozitia subordonata, atunci cand aceasta este atributiva, de mod, comparativa, cau­zala si alte cateva:

Principala / Subordonata

You spoke French better last year than you do now.

(Vorbeai mai bine franceza anul trecut decat anul acesta.)

Did you speak to the man

(Ai vorbit cu omul care va conduce ex­peditia?)

I didn't speak to him who will lead the ex­pedition? for I'll sec him to-night

(Nu am vorbit cu el pentru ca am sa-l vad deseara.)

Regula 3. Viitorul din principala sau regenta este insotit de prezent pentru simultaneitate si de per­fectul prezent pentru anterioritate:

Principala / Subordonata

I'll go there when I have time.

(Ma voi duce acolo cand voi avea timp.)

I'll go there when I have finished my work.

(Ma voi duce acolo dupa ce-mi voi ter­mina / Voi fi ter­minat/termin lucrul.)

Exceptiile sunt cele mentionate la Regula 2.

Regula 4. Conditionalul prezent cere preteritul in subordonata pentru simultaneitate:

Principala / Subordonata

I should go to the concert if you came with me.

(M-as duce la concert daca ai merge cu mine.)

Conjunctia if se poate omite:

- folosindu-se inversiunea daca verbul din subor­donata conditionala este to have, to be sau un verb modal; in acest caz, propozitia subordonata prece­de, de obicei, principala sau regenta: Subordonata / Principala

Where I you I wouldn't do that.

(Daca as fi in locul tau   n-as face asta.)

Could you come too we should be very pleased.

(Daca ai putea veni si tu am fi foarte incantati.)

- folosindu-se should (sau, cu o usoara nuanta de „politele' sau „rugaminte', would) si trecandu-se verbul principal la infinitiv:

Subordonata / Principala

Should/Would you come with me I'd go to the concert.

(Daca ai merge cu mine m-as duce la concert.)

Regula 5. Conditionalul trecut din principala sau regenta este insotit de un mai mult ca perfect in subordonata:

Principala / Subordonata

We should have left at 7 if it had not rained.

(Am fi plecat la 7 daca n-ar fi plouat.)

He might have succeeded if he had not exaggerated

(Ar fi putut reusi  daca n-ar fi exagerat.)

Conjunctia if poate fi omisa prin inversiune:

Subordonata / Principala

Had it not rained we should have left at 7.

(Daca n-ar fi plouat am fi plecat la 7)

Regula 6. Daca verbul dintr-o propozitie princi­pala sau regenta este la un timp prezent (prezent, perfect prezent), la viitor sau la imperativ, verbul unei propozitii finale este la subjonctivul analitic cu may (uneori cu will), iar daca propozitia finala este negativa, la subjonctivul analitic cu should:

Principala  / Subordonata

I'll repeat the question so that everybody may understand it.

(Voi repeta intrebarea pentru ca s-o inteleaga toti)

I'll repeat the question lest it should he misunderstood.

(Voi repeta intrebarea ca sa nu fie inteleasa gresit)

Regula 7. Daca verbul dintr-o propozitie princi­pala sau regenta este la un timp trecut (preterit sau mai mult ca perfect), verbul propozitiei finale este la subjonctivul analitic cu might (uneori cu would), iar daca propozitia finala este negativa, la subjonctivul analitic cu should (uneori cu would):

Principala / Subordonata

I repeated the question (so) that everybody might understand it.

(Am repetat intrebarea pentru ca s-o inteleaga toti)

I repeated the question lest it should/would be misunderstood.

(Am repetat intrebarea ca sa nu fie inteleasa gresit)

Vorbirea directa si indirecta (Direct and Indirect/Reported Speech)

§ 257. Vorbirea directa este redarea intocmai a spuselor cuiva, enuntul devenind o propozitie completiva directa sau, in cazul unei fraze, o propozitie completiva directa insotita de subordonatele sale. In limba engleza, dupa verbul explicativ (to ask a intreba, to say a spune etc.) se foloseste, de obicei, virgula si nu doua puncte, iar vorbirea directa este pusa intre ghilimele (duble sau simple):

He asked me, 'Do you remember de L.?'

M-a intrebat: - Iti amintesti de L.?

Vorbirea indirecta reproduce continutul a ceea ce spune cineva intr-o imprejurare data. Ca si vor­birea directa, ea este redata prin propozitii com­pletive directe, atat ca timpurile verbale din cadrul acestora se modifica potrivit regulilor de corespon­denta a timpurilor:

He asked me if/whether I remembered L.

M-a intrebat daca imi amintesc de L.

Alte modificari sunt determinate, in general, de tipurile modale ale propozitiilor respective:

1) Propozitiile enuntiative

Verbul to say din principala se pastreaza atunci cand nu este insotit de un complement indirect; altminteri, se inlocuieste prin to tell.

Pronumele, determinantii si adverbele se inlo­cuiesc in functie de inteles, ca in limba romana, de exemplu:

I eu poate deveni he el sau she ca; this acest(a) that acel(a); today astazi - that day an acea zi; yesterday ieri - the day before in ziua precedenta, cu o zi mai inainte; ago in urma; before in urma; here aici - there acolo etc. astfel:

'I think I heard you speaking on the radio last month', she said to me.

Cred ca te-am auzit la radio luna trecuta, imi spuse ea.

devine:

She told me (that) she thought (that) she had heard me speaking on the radio a month before.

Imi spuse ca, dupa cate crede, m-a auzit vorbind la radio cu o luna inainte.

2) Propozitiile interogative

Ordinea cuvintelor dintr-o prepozitie interoga­tiva indirecta este aceea a cuvintelor dintr-o pro­pozitie enuntiativa. Propozitia interogativa indirecta este introdusa prin // sau whether daca, iar atunci cand intrebarea este alternativa, prin we-ther daca. Pronumele, adjectivele si adverbele de­terminative se inlocuiesc, ca si In limba romana, dupa inteles. Astfel:

He asked me, 'Have you seen the new  theatre?”

El m-a intrebat: - Ai vazut noul teatru?

devine:

He asked me if/whether I had seen the new theatre.

Sau:

John said, 'Will you come and dine with us to-night?'

devine:

John asked (us) if/whether we would come and dine with them that night.

M-a intrebat daca am vazut noul teatru.

John spuse: - Vreti sa veniti sa luati cina cu noi diseara?

John ne-a intrebat daca vrem sa mergem sa luam cina cu ei in seara aceea.

3) Propozitiile imperative

Propozitiile imperative se redau in vorbirea in­directa cu ajutorul unor verbe care exprima ordi­nul, rugamintea, cererea etc. (to ask a cere; a invita; a porunci, to order a porunci, a ordona, to tell a spune, a zice, to beg a cere, a starui etc. urmate de infinitive). Pronumele, adjectivele si ad­verbele determinative se inlocuiesc, ca si in limba romana, dupa inteles. Astfel:

'Drive quicker!' he said to me.

- Mana mai repede, devine:

He asked me to drive quicker.

Mi-a cerut/ordonat sa man mai repede.

4) Propozitiile exclamative

Propozitiile exclamative sunt redate in vorbirea indirecta printr-o serie de modificari cerute de sens, caracterul exclamatiei fiind redat mai ales de verbe si adverbe (de mod), astfel:

He said, 'That isn't true!'

(El) spuse: - Nu e adevarat!

devine:

He exclaimed/cried indignantly that it wasn't true.

(El) exclama indignat ca este o minciuna.

Remarci finale.

La transformarea vorbirii directe in vorbire indi­recta trebuie sa tinem intotdeauna seama de ca­racterul modalitatii enuntului, indiferent de tipul structural-modal al propozitiei (enuntiativa, intero­gativa etc.). Pentru ilustrare, vom considera pro­pozitia interogativa May I give you a helping hand? Pot sa-ti dau o mana de ajutor? care implica insa ideea de oferta si va fi transformata in consecinta:

He etc. offered to give her etc. a helping hand.

(El) se oferi sa-i dea o mana dc ajutor.