Limba latina - adverbul

Cuvinte cheie

Continut

Primar, derivat de la forme flexionare, compus

Adverbul este partea de vorbire neflexibila, care aduce precizari privind o actiune, o stare sau o insusire. Astfel, el poate determina un verb, un adjectiv, un adverb. In functie de originea lor, adverbele se impart in:

primare

formate de la forme flexionare

formate prin derivare

formate prin compunere

Adverbele primare sunt cele mai vechi in limba, putin numeroase, dar frecvente: ante (inainte), coram (in fata), iam (deja), num (oare), post (dupa), saltem (macar), vix (abia) etc.

Adverbele formate de la forme flexionare provin din adjective, participii, substantive.

a) Adverbe provenite din vechiul caz instrumental in –e al adjectivelor cu trei terminatii, de declinarile I si a II-a.

Exemple:

certus,-a,-um > certe „sigur, cu siguranta”

clarus,-a,-um > clare „clar, limpede”

christianus,-a,-um > christiane „crestineste”

b) Adverbe provenite din cazul ablativ al unor adjective, participii, numerale, pronume.

Exemple:

Adjectiv Adverb

rarus,-a,-um               > raro „rar, rareori”

multus,-a,-um                        > multo „cu mult”

Participiu

merĭtus,-a,-um           > merĭto „pe drept, dupa merit”

consūltus,-a,-um        > consūlto „cu premeditare”

Numeral

primus,-a,-um                        > primo „in primul rand”

secūndus,-a,-um        > secūndo „in al doilea rand”

Pronume

is, ea, id                      > eo „acolo”

qui, quae, quod > quo „incotro”, qua „pe unde, cum”

Fenomenul se extinde si in latina crestina : iniustitǐa „pe nedrept”, voluntate „de bunavoie, frecvent”, carne „trupeste”, spirĭtu „sufleteste” etc.

c) Adverbe provenite din cazul acuzativ, genul neutru, al adjectivelor si numeralelor cu forma adjectivala.

Exemple:

Adjectiv Adverb

multus,-a,-um                        > multum „mult”

solus,-a,-um               > solum „numai”

facĭlis, facĭle               > facĭle „cu usurinta”

difficĭlis, difficĭle        > difficĭle „cu greutate”

Numeral

primus,-a,-um > primum „pentru prima oara, in primul rand”

secūndus,-a,-um > secūndum „imediat dupa, in al doilea rand”

d) Adverbe provenite din cazul nominativ singular, de la adjective si participii:

Exemple:

advērsus,-a,-um                     > advērsus „inaintea, catre, contra”

revōrsus,-a,-um                      > rursus „din nou”

Cateva adverbe terminate in –er par sa fi fost, la origine, forme de nominativ: inter, super, nuper.

Adverbe formate prin derivarea cu sufixe:

- sufixul –tus (derivate de la substantive si adjective)

Exemple:

Substantiv                               Adverb

radix,-īcis                    > radicĭtus „din radacina, radical”

Adjectiv

antīquus,-a,-um > antiquĭtus „din vechime, de demult”

- sufixul –im (derivate mai ales de la participiile verbelor de conjugarea a III-a)

Exemple:

Verb      Adverb

carpo,-ĕre „a culege” > carptim „pe alese”

nomǐno,-are „a numi” > nominatim „anume, pe nume”

curro,-ĕre „a alerga”  > cursim „ repede, iute”

Cu sufixul –tim se pot deriva adverbe de la adjective, substantive, pronume si, rareori, de la adverbe si prepozitii.

Exemple:

Adjectiv Adverb

fortunatus,-a,-um      > fortunatim „cu noroc”

sceleratus,-a,-um       > sceleratim „in mod criminal”

Substantiv

generatĭo,-ōnis > generatim „dupa fel, dupa neam; in general”

grex, gregis                 > gregatim „cu gramada”

Pronume

meus, mea, meum     > meatim „in felul meu”

noster, nostra, nostrum>      nostratim „in felul nostru”

Adverb si prepozitie

iuxta                            > iuxtim „alaturi”

- sufixul –(i)ter (derivate de la adjective si participii de declinarea a III-a)

Participiu si adjectiv

prudens,-ēntis                        > prudenter „cu prevedere”

sapĭens,-ēntis             > sapienter „cu intelepciune”

Adjectiv

par, paris                    > parĭter „de asemenea”

corporalis,-le              > corporalĭter „trupeste”

Adverbe formate prin compunere

Limba vorbita a intarit adverbele (indeosebi adverbele primare si cele create de la forme flexionare) prin adverbe, prepozitii si pronume.

Au aparut astfel o serie de adverbe compuse, unele dintre ele mostenite in limbile romanice (abante „inaintea”, inante „in fata”, incōntra „dimpotriva” etc.) si locutiuni adverbiale (post modum „mai tarziu”, ulla tenus „intr-o privinta” etc.).

Comparatia adverbelor

Comparativul adverbului = Comparativul neutru al adjectivului

Exemple:

Comparativul adjectivului Comparativul adverbului

facilǐor, facilǐus                       facilǐus „mai usor”

melǐor, melǐus  melǐus „mai bine”

Superlativul adverbului se obtine inlocuind terminatia de singular masculin a adjectivului la superlativ, cu terminatia –e.

Exemple:

Superlativul adjectivului                     Superlativul adverbului

facillĭmus,-a,-um facillĭme „foarte usor”

optĭmus,-a,-um                                  optǐme „foarte bine”

Test de autoevaluare 1.1.

Oferiti propozitii apropiate semantic cu cele din stanga, inlocuind forma adjectivala, cu una adverbiala, de exemplu: Fortis sum. = Fortiter pugno.

Male sum.

Vehemens sum.

Beatus sum.

Miser sum.

Raspuns

Raspunsul la test se gaseste la pagina 78.

Inregistrarea formelor nominale ale numeralului cardinal si ordinal

Cuvinte cheie

Continut

Cardinal, ordinal.

Numeralele cardinale

I           unus, una, unum LX sexaginta

II duo, duae, duo LXX septuaginta

III tres, tres, tria LXXX octoginta

IV quattuor XC nonaginta

V quinque C centum

VI sex CC ducenti,-tae,-ta

VII septem CCC trecenti,-tae,-ta

VIII octo CCCC quadringenti,-tae,-ta

IX novem D quingenti,-tae,-ta

X decem DC sexcenti,-tae,-ta

XI undĕcim DCC septingenti,-tae,-ta

XII duodĕcim DCCC octingenti,-tae,-ta

XIII tredĕcim DCCCC nongenti,-tae,-ta

XIV quattuordĕcim M mille

XV quindĕcim MM duo milia

XVI sedĕcim

XVII septemdĕcim

XVIII duodeviginti

XIX undeviginti

XX viginti

XXI viginti unus / unus et viginti

XXVIII duodetriginta

XXIX undetriginta

XXX triginta

XL quadraginta

L quinquaginta

Dintre aceste numerale, sunt declinabile: I, II, III, CC – DCCCC, M. Ultimul, mille (o mie), are forme doar de plural (pl. millia = mii).

N.      unus, una, unum              duo, duae, duo

G.    unius, unius, unius duōrum, duarum, duōrum

1. uni, uni, uni                       duōbus, duabus, duōbus

Ac.     unum, unam, unum duos, duas, duo

Abl. uno, una, uno        duōbus, duabus, duōbus

N. Ac.        tres, tres, tria milia

G.              trium, trium, trium milium

D.Abl.        tribus, tribus, tribus milibus

Sutele se declina ca niste adjective de declinarile I si a II-a, la plural.

Dupa milia, substantivul sta la G. plural:

doua mii de romani = duo milia Romanorum

Daca numeralul milia e urmat de un altul, substantivul nu mai sta in G.

doua mii trei sute de romani = duo millia trecenti Romani

Numeralele ordinale

primus, prima, primum                     9 nonus,-a,-um

secundus, secunda, secundum 10 decĭmus,-a,-um

tertius, tertia, tertium 11 undecĭmus,-a,-um

quartus,-a,-um 12 duodecĭmus,-a,-um

quintus,-a,-um 13 tertius,-a,-um ‌ decĭmus,-a,-um ‌‌

sextus,-a,-um                          14 quartus,-a,-um decĭmus,-a,-um

septĭmus,-a,-um                     15 quintus,-a,-um decĭmus,-a,-um

octavus,-a,-um 16 sextus,-a,-um decĭmus,-a,-um

septĭmus,-a,-um decĭmus,-a,-um

octavus,-a,-um decĭmus,-a,-um

nonus,-a,-um decĭmus,-a,-um

vicĕsimus,a,-um

unus et vicĕsimus / vicĕsimus primus

alter et vicĕsimus / vicĕsimus alter

tertius et vicĕsimus

tricesĭmus,-a,-um

quadragesĭmus,-a,-um

quinquagesĭmus,-a,-um

sexagesĭmus,-a,-um

septuagesĭmus,-a,-um

octogesĭmus,-a,-um

nonagesĭmus,-a,-um

100 centesĭmus,-a,-um

200 ducentesĭmus,-a,-um

300 tricentesĭmus,-a,-um

400 quadringentesĭmus,-a,-um

500 quingentesĭmus,-a,-um

600 sexcentesĭmus,-a,-um

700 septingentesĭmus,-a,-um

800 octingentesĭmus,-a,-um

900 nongentesĭmus,-a,-um

1000 millesĭmus,-a,-um

2000 bis millesĭmus,-a,-um

Datele temporale se exprima cu numeralul ordinal: ora doua = hora secunda; in anul 2005 = in anno bis millesimo quinto.

Test de autoevaluare 1.2.

Aflati raspunsul pentru urmatoarea ghicitoare:

Quattuor aequales currunt sorores,

Sic quasi certantes, cum sit labor omnibus unus,

Et prope sunt, nec contingere possunt (pot).

Raspuns

Raspunsul la test se gaseste la pagina 78.

In loc de rezumat

Am ajuns la sfarsitul unitatii de invatare nr. 10.

Va recomand sa faceti o recapitulare a principalelor subiecte prezentate in aceasta unitate si sa revizuiti obiectivele precizate la inceput.

Este timpul pentru intocmirea lucrarii de verificare nr. 10 pe care urmeaza sa o transmiteti tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de invatare nr. 10