Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica

Gramatica


Qdidactic » didactica & scoala » literatura » gramatica
Limba latina - tema de supin



Limba latina - tema de supin


LIMBA LATINA - TEMA DE SUPIN. MODURILE SI TIMPURILE FORMATE DE LA TEMA DE SUPIN


Principalele obiective ale unitatii de invatare nr. 12 sunt:

1.1Sa identifice tema de supin a verbului, cu ajutorul dictionarului.

1.2Sa inregistreze caracteristicile fiecarui mod si timp format de la tema de supin





Sa identifice tema de supin a verbului, cu ajutorul dictionarului.

Cuvinte cheie


Continut





A patra forma verbala data de dictionar


Tema de supin se obtine de la a patra forma verbala data de dictionar, prin indepartarea terminatiei –um:

Exemple            Tema de supin

laudo, laudare, laudavi, laudatumlaudat-

video, vidēre, vidi, visum       vis-

dico, dicĕre, dixi, dictumdict-

audio, audīre, audīvi, audītum      audit-


Test de autoevaluare 1.1.

Identificati tema de supin a verbelor: taceo, tacere, tacui, venio, venire, veni, ventum, ambulo,-are-avi,-atum, lego, legere, legi, lectum.

Raspuns:



Raspunsul la test se gaseste la pagina 91.


Sa inregistreze caracteristicile fiecarui mod si timp format de la tema de supin

Cuvinte cheie


Continut





Supin, participiu, infinitiv, perfect, viitor, activ, pasiv.


De la tema de supin se formeaza urmatoarele forme verbale:

Supinul

Participiul - perfect - pasiv

viitor - activ

Infinitivul - perfect - pasiv

- viitor - activ

pasiv



SUPINUL este substantiv verbal de declinarea a patra, cu forme numai pentru acuzativ si ablativ, numarul singular.

Ac. laudatum „pentru a lauda” visum „pentru a vedea”

Abl.     laudatū „de laudat” visū „de vazut”


Ac. dictum „pentru a spune” audītum „pentru a auzi”

Abl      dictū „de spus” audītū „de auzit”

PARTICIPIUL PERFECT PASIV este un adjectiv verbal cu trei terminatii, de declinarile I si a II-a. Se formeaza de la tema de supin a verbului, la care se adauga terminatiile –us, -a, -um.

Exemple:

N.        laudatus, laudata, laudatum = laudat,-a

G.        laudati, laudatae, laudata


N.        visus, visa, visum = vazut,-a

G.        visi, visae, visa


N.        dictus, dicta, dictum = spus,-a

G.        dicti, dictae, dicta


N.        audītus, audīta, audītum = auzit,-a

G.        audīti, audītae, audīta

PARTICIPIUL VIITOR ACTIV este un adjectiv verbal cu trei terminatii, de declinarile I si a II-a. Se formeaza de la tema de supin a verbului, la care se adauga infixul -ur- si terminatiile –us, -a, -um.

N.         laudatūrus, laudatūra, laudatūrum = care va lauda

G. laudatūri, laudatūrae, laudatūra


N.         visūrus, visūra, visūrum = care va vedea

G.         visūri, visūrae, visūra


N.         dictūrus, dictūra, dictūrum = care va spune

G.         dictūri, dictūrae, dictūra


N.         auditūrus auditūra, auditūrum = care va auzi

G.         auditūri, auditūrae, auditūra



INFINITIVUL PERFECT PASIV se formeaza de la formele de acuzativ ale participiului perfect pasiv, la care se adauga auxiliarul esse.

Exemple:

Sg.          laudatum, laudatam, laudatum esse = ca a fost laudat,-a

Pl.           laudatos, laudatas, laudata esse = ca au fi laudati,-te

Sg.          visum, visam, visum esse = ca a fost vazut,-a

Pl.           visos, visas, visa esse = ca au fost vazuti,-te

Sg.          dictum, dictam, dictum esse = ca a fost spus

Pl.           dictos, dictas, dicta esse = ca au fost spusi,-se

Sg.          audītum, audītam, audītum esse = ca a fost auzit,-a

Pl. audītos, audītas, audīta esse = ca au fost auziti,-te


INFINITIVUL VIITOR ACTIV se formeaza de la formele de acuzativ ale participiului viitor activ, la care se adauga auxiliarul esse.

Sg. laudatūrum, laudatūram, laudatūrum esse = ca va lauda

Pl.        laudatūros, laudatūras, laudatūra esse = ca vor lauda

Sg. visūrum, visūram, visūrum esse = ca va vedea

Pl.        visūros, visūras, visūra esse = ca vor vedea

Sg. dictūrum, dictūram, dictūrum esse = ca va spune

Pl.        dictūros, dictūras, dictūra esse = ca vor spune

Sg. audītūrum, audītūra, audītūrum esse = ca va auzi

Pl.        audītūros, audītūras, audītūra esse = ca vor auzi



Test de autoevaluare 1.2.

Traduceti in limba latina: pentru a citi, de mancat, cantat, pedepsiti, spalata, ca a spalat.

Raspuns:



Raspunsul la test se gaseste la pagina 91.


In loc de rezumat

Am ajuns la sfarsitul unitatii de invatare nr. 12.

Va recomand sa faceti o recapitulare a principalelor subiecte prezentate in aceasta unitate si sa revizuiti obiectivele precizate la inceput.

Este timpul pentru intocmirea lucrarii de verificare nr. 12 pe care urmeaza sa o transmiteti tutorelui.


Lucrare de verificare unitate de invatare nr. 12

Lucrarea de verificare, al carei continut este prezentat mai jos, solicita cunoasterea conceptelor prezentate in unitatea de invatare nr. 12.


Traduceti textul:

Cetĕrum mitropolīta Moldavǐae in ecclesǐa orientali singularem quandam aliīsque negatam dignitatem gerit. Neque enim nomǐne patriarchae gaudet, nec ulli patriarcharum subiacet. Namque licet (desi) benedictiōnem a Constantinopolitano patriarcha accipǐat, tamen ab eo nec elǐgi, nec depōni potest, neque magnae ecclesǐae Constantinopolitanae quod vocatur (aprobare), ut relǐqui mitropolītae omnes, exspectare tenētur. Elēcto, cum princǐpi probatus fuĕrit (dupa ce a fost aprobat), tres Moldavǐae episcŏpi manus impōnunt, datīsque ad patriarcham littĕris notifǐcant, talem vel talem homǐnem pium, probum et erudītum, implorato Spirǐtus Sancti auxilǐo, non autem alio modo, quam qui e humana pendĕret voluntate, elēctum esse.

(Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae, III, 2)


















Raspunsurile testelor de autoevaluare

Raspuns 1.1

, vent-, ambulat-, leg-.

Raspuns 1.2.

lectum, esu, cantatus / cantatum, puniti, lavata, lavatum esse



Bibliografie unitate de invatare nr. 12

N.I.Barbu - Toma Vasilescu, Gramatica limbii latine, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti , 1969, p. 84-85.

Maria Parlog, Gramatica limbii latine, Editura All, Bucuresti, 1996, p. 79-80

Florentina Nicolae, Curs de limba latina pentru studentii facultatilor de Teologie. Anul I de studiu, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanta, 2007, p. 137-148.

I.I.Bujor si Fr. Chiriac, Manual de limba latina pentru seminarele teologice, Vol. I, Editura Institutul Biblic, Bucuresti, 1973, p. 136-137.

Mihai Staureanu, Dictionar roman – latin, Editura Viitorul romanesc, Bucuresti, 1994.





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright