Gramatica
Limba latina - conjunctivul prezent si imperfect
LIMBA
LATINA - CONJUNCTIVUL PREZENT SI IMPERFECT. PRONUMELE PERSONAL SI REFLEXIV
Principalele obiective
ale unitatii de invatare nr. 6 sunt:
|
1.1Sa identifice
sufixele specifice pentru conjunctivul prezent
Sa identifice
sufixele specifice pentru conjunctivul imperfect
1.3 Sa
inregistreze formele cazuale ale
pronumelui personal
|
Sa identifice sufixele specifice pentru conjunctivul
prezent
|
Cuvinte
cheie
Continut
|
Radicalul verbului, tema de prezent, sufixul –e-, sufixul –a-.
Conjunctivul prezent
Conjugarea I: Radicalul verbului + -ē- + desinentele verbale
Radicalul verbului
se obtine prin indepartarea vocalei tematice de la tema de prezent.
Exemplu: amare > tema de prezent ama- >
radacina am-
laudare> tema de
prezent lauda- >
radacina laud-
Conjunctiv prezent activ Conjunctiv
prezent pasiv
amem = sa iubesc amer
= sa fiu iubit,-a
ames ameris
amet ametur
amemus amemur
ametis amemini
ament amentur
Conjugarile II, III, IV : Tema de prezent a verbului + -a- +
desinentele verbale.
Videre : tema de prezent vide-
Ducere : tema de prezent duc-
Audire : tema de prezent audi-
Conjunctiv prezent activ Conjunctiv
prezent pasiv
videam dicam audiam videar ducar audiar
videas dicas audias videaris ducaris audiaris
videat dicat audiat videatur ducatur audiatur
videamus dicamus audiamus videamur ducamur audiamur
videatis dicatis audiatis videamini ducamini audiamini
videant dicant audiant videantur ducantur audiantur
sa vad sa zic sa aud sa
fiu vazut,-a sa fiu
dus,-a sa fiu auzit,-a
Conjunctivul prezent al verbului sum,
esse, fui: sim, sis, sit, simus, sitis, sint (sa fiu, sa fii,
sa fie, sa fim, sa fiti, sa fie).
|
|
Test de autoevaluare 1.1.
Traduceti in limba latina: sa lauzi,
sa stim, sa fiti cunoscuti, sa fie
pedepsita, sa stau.
Raspuns:
Raspunsul la test se gaseste la pagina 50.
|
Sa identifice
sufixele specifice pentru conjunctivul imperfect
|
Cuvinte
cheie
Continut
|
Tema de prezent, sufixul –re-.
Conjunctivul imperfect
Conjunctivul imperfect se obtine de la tema de prezent a verbului,
prin adaugarea sufixului specific –RE-
si a desinentelor verbale (active sau pasive):
Diateza
activa
I II III IV
amarem viderem ducerem audirem
amares videres duceres audires
amaret videret duceret audiret
amaremus videremus duceremus audiremus
amaretis videretis duceretis audiretis
amarent viderent ducerent audirent
as iubi as
vedea as duce as auzi
Diateza pasiva
I II III IV
amarer viderer ducerer audirer
amareris videreris ducereris audireris
amaretur videretur duceretur audiretur
amaremur videremur duceremur audiremur
amaremini videremini duceremini audiremini
amarentur viderentur ducerentur audirentur
as fi iubit,-a as fi vazut,-a as fi dus,-a as
fi auzit,-a
Conjunctivul
imperfect al verbului sum, esse, fui: essem,
esses, esset, essemus, essetis, essent.
|
|
Test de autoevaluare 1.2.
Traduceti in limba latina: as da, am
tacea, ati spune, am fi pedepsiti, (el) ar sta.
Raspuns:
Raspunsul la test se gaseste la pagina 50.
|
Sa
inregistreze formele cazuale ale pronumelui
personal si reflexiv
|
Cuvinte
cheie
Continut
|
Tipurile de pronumele, pronumele personal, pronumele
reflexiv.
Pronumele
Pronumele (pronomen) este o categorie
morfologica prin care se poate inlocui un nume (de unde si
denumirea sa), se pot indica o fiinta sau un lucru in mod precis
sau imprecis, se pune o intrebare sau se face referire la un nume
mentionat anterior.
In limba latina
exista sapte tipuri de pronume: personal, reflexiv, posesiv,
demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat.
Pronumele personal
Limba latina nu are
pronume personale pentru persoana a treia. Pentru a exprima aceasta
persoana, sunt utilizate demonstrativele, mai ales is (acesta) si ille
(acela).
Persoana I sg Persoana I pl. Persoana II sg. Persoana II pl.
N EGO
|
NOS
|
TU
|
VOS
|
G MEI= de mine
|
NOSTRI= de noi
NOSTRUM= dintre noi
|
TUI = de tine
|
VESTRI= de voi
VESTRUM = dintre voi
|
D. MIHI
|
NOBIS
|
TIBI
|
VOBIS
|
Ac. ME
Abl. ME
|
NOS
NOBIS
|
TE
TE
|
VOS
VOBIS
|
V -
|
|
TU
|
|
Observatie:
Prepozitia cum se ataseaza enclitic la
formele de ablative ale pronumelor: mecum
(cu mine), tecum (cu tine), nobiscum (cu noi), vobiscum (cu voi).
Pronumele reflexiv
Are forme comune
pentru singular si plural, numai la persoana a treia.
N.
G.
sui (de sine)
D. sibi (siesi)
Ac. se (pe sine, se) Abl. se (cu / prin / despre / in sine)
V.
Observatie:
Prepozitia cum se ataseaza enclitic la
forma de ablative: secum (cu sine).
|
|
|
In loc
de rezumat
|
Am
ajuns la sfarsitul unitatii de invatare nr. 6.
Va
recomand sa faceti o recapitulare a principalelor subiecte
prezentate in aceasta unitate si sa revizuiti obiectivele
precizate la inceput.
Este timpul pentru intocmirea Lucrarii de
verificare nr. 1 pe care urmeaza sa o transmiteti tutorelui.
|
Lucrare de verificare unitate de invatare
nr. 6
|
|
Lucrarea de verificare, al carei continut este prezentat mai
jos, solicita cunoasterea conceptelor prezentate in unitatea de
invatare nr. 6.
Traduceti textul:
Aliquando
legēbam vobis Iosēphi casum adversum. Postea vos pulchre eum casum
legēbatis, quod (ceea ce) magno gaudio mihi erat. Hodie alium (alt)
casum narrabo. Una cum Iosepho erant in carcĕre duo ministri regis,
pincerna et pistor. Aliquando ambo ministri regis tristes erant.
Interrŏgat viros Iosēphus: „Quid (ce) vobis est? Quare vos hodie tam tristes estis? Quid perturbat vos? Nunc nos in
carcĕre sumus. Quid novi nobis evenire potest? Quid nos perturbare
potest? Rex vestri non recordatur. Nemo nostri nobis est. Omnes sui
memŏres sunt ac sibi curant. Nemĭni nostrum curat
rex”. Respondet pincerna: „Fortuna crudelĭter nobiscum egit. Sed nos somnia habuĭmus et eorum (lor) interprĕtem non
invenĭmus”. Postquam ii (aceia) somnia sua narraverunt, Iosēphus
eis (acestora) dixit: „Dissimiliter vobiscum fortuna agit. Unus vestrum liber
erit. Nam pincerna tertio post die exibit e carcĕre et in pristĭnum
locum honoris ibit, pistor autem mortem obībit”. Et ita evenit.
|
Raspunsurile
testelor de autoevaluare
|
|
Raspuns 1.1
laudes, sciamus, cognoscamini, puniatur, stem
Raspuns
1.2.
darem, tacerent, diceretis, puniremur, staret.
|
Bibliografie unitate de invatare nr. 6
|
|
N.I.Barbu
- Toma Vasilescu, Gramatica limbii
latine, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti , 1969, p. 63-112.
Maria
Parlog, Gramatica limbii latine,
Editura All, Bucuresti, 1996,
p. 49-51, 67-75
Florentina
Nicolae, Curs de limba latina pentru studentii facultatilor
de Teologie. Anul I de studiu, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanta,
2007, p. 48-49, 53-57
I.I.Bujor
si Fr. Chiriac, Manual de limba
latina pentru seminarele teologice, Vol. I, Editura Institutul Biblic,
Bucuresti, 1973, p. 54-56.
Mihai
Staureanu, Dictionar roman –
latin, Editura Viitorul romanesc, Bucuresti, 1994.
|
|
|
Gramatica
|
|
|
Analize pe aceeasi tema
|
|
Ramai informat |
Informatia de care ai nevoie Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu. |
Contribuie si tu!
Adauga online documentul tau.
|
|
|
|
|