Gramatica
Completiva indirectaCOMPLETIVA INDIRECTA Propozitia subordonata completiva indirecta indeplineste, la nivelul frazei, rolul complementului indirect. Ea determina: ci CI un verb: Se mira de reusita ei. → Se mira¹ / [ca] a reusit.²/ P1=PP; P2=CI
ci CI un adjectiv: Ei sunt mandri de succesul lui → Ei sunt mandri¹ / [ca] el a obtinut un succes rasunator.²/
ci CI o interjectie: Harsti! o palma agresorului. → Harsti! o palma¹ / [cui] l-a agresat.²/
Elemente de relatie Pronume (adjective pronominale) relative : cine, care, ce, ceea ce, cat(a). v Nu-mi aduc aminte¹/ [cine] ma iubeste.²/ Pronume (adjective pronominale) nehotarate: oricine, oricare, orice, oricat(a). v Nu te incredinta¹/ [in orice] iti spun altii.²/
Conjunctii (locutiuni conjunctionale) subordonatoare : ca, sa, ca . sa, daca, cum ca, cum sa. v Imi pare rau¹/ [daca] refuzi.²/ Adverbe relative: unde, cand, cum, cat. v Aminteste-ti¹/ [cand] ne-am intalnit prima data!²/ Topica → postpusa regentei: Nu ma pricep¹/ [cum] trebuie elaborata compunerea.²/ → antepusa regentei: [Ce] se va intampla cu viata ei,¹/ nu s-a gandit.²/ → intercalata in regenta: Hotarandu-se¹/ [unde] va studia la anul²/ s-a linistit.¹/ Punctuatia → cand se afla dupa regenta, nu se desparte prin virgula de aceasta. → cand se afla inaintea regentei, folosirea virgulei este permisa, dar nu obligatorie. Exercitii Realizeaza expansiunea complementelor indirecte din enunturile urmatoare v Sunt convins de nevinovatia lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . v Toti vorbesc de intamplarea de ieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. v Profesorii se bucura de sarguinta elevilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . v Spune-i asta unui om de cuvant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Contrage completivele indirecte din frazele de mai jos v Este dornic sa plece in excursie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . v Se indoieste ca ei vor sosi la timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . v I se aduc laude cui invata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. v Bunicul isi aminteste cum era pe vremea lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Precizeaza felul propozitiilor subordonate din frazele de mai jos, dupa modelul dat v Ana vrea 1/ [sa] cante la pian, 2/ [ insa]ar fi mai bine 3/ [sa] mai studieze.4/ P1=PP; P2=CD; P3=PP; P4=SB v Ea se teme sa cante in prezenta altor persoane care o deranjeaza. v Lui Radu ii place sa lucreze la calculator, dar se gandeste cand va citi „Baltagul”. v Parerea mea este sa citeasca mai intai romanul ce poate fi interesant. v Propunerea sa invatam azi impreuna este minunata si imi surade ca te-ai hotarat. v Am auzit ca maine plecati in excursia pe care ati planificat-o mai demult. v Se spune ca nu va veni inca primavara si nu ma indoiesc de ce s-a anuntat la TV. v Dana se gandeste ca va trebui sa invete pentru teza ce este programata in mai. v Ceea ce recomanda medicii inseamna ca este necesar sa limitam consumul de sare, zahar si grasimi. v Daca te-am respectat este ca am considerat sa-ti acord o sansa pe care o meriti. v Ideea ca te neglijez este o gluma ce trebuie sa dispara dintre noi. v Am auzit ca le-ai facut o farsa cui s-a intamplat sa asculte ce ai povestit. Analizati fraza: „ Fara indoiala ca mademoiselle Annette, in alte imprejurari, s-ar fi grabit sa se intereseze de tot ceea ce s-a petrecut in acei ani tineri si fericiti; acum insa gandurile ei erau ca si apa din pahare, care tremura in colori schimbatoare, strapunsa de razele filtrate prin florile de gheata ale geamurilor.” ( Mihail Sadoveanu – Venea o moara pe Siret ) P1= P3= P5= P2= P4= P6= Indicati felul subordonatelor introduse prin conjunctia ca v Este bine v Bucuria mea este v Am primit veste ca vii la mine. v Am aflat v Sunt multumit
|