Conjugarea a III-a si
a IV-a
Conjugarea a III-a are vocala (e) inainte
de (re), dar in acest caz nu este accentuata; de exemplu: lego legere legi
lectum;
Conjugarea a III-a-Tema consonatica + o (I sg)
i+ s, t, nus, tis
is,
it, imus, itis
unt (III pl)
scribo, scriber, scripri, scripri, scriptund-conjugarea
a III-a
tema consonantica: scribo
scribes
scribit
scribinus
scribitus
scribitum
Conjugarea a IV-a are inainte de (re) un (i); de
exemplu: audio audire audivi auditum.
Pentru a ne fi mai usor sa punem diferitele
terminatii pentru anumite moduri, timpuri si persoane, enuntam verbul cu patru
forme: prima forma reprezinta indicativul prezent ptersoana I singular diateza
activa (laudo, maneo, lego, respectiv, audio); a doua forma reprezinta infinitivul
preactiv (laudare, manere, legere, respectiv, audire) - de la aceasta forma se
porneste la conjugarea anumitor moduri si timpuri (forma de la care se porneste
in acest caz se numeste tema prezentului); a treia forma reprezinta indicativ
perfect persoana I singular - de aici formam tema perfectului, la care adaugand
anumite terminatii, conjugam anumite moduri si timpuri; a patra forma
reprezinta supinul, de la care se formeaza tema supinului.
Conjugarea a IV-a-Tema +
o,s,t,nus,ts
unt (III pl)
audio, audire, audivi, auditum –
conjugarea a IV-a
audio
audis
audit
audimus
auditis
audiunt