Dimensionari mitologice ale scrisului

DIMENSIONARI MITOLOGICE ALE SCRISULUI

In mod firesc, ca orice fenomen modelator, el se cere localizat in epoca de inceput a vietii sociale, determinandu-ne sa-l percepem ca pe o "poveste", desigur cea mai minunata si plina de consecinte pentru devenirea noastra ca fiinte inteligente.

Sub impulsul unei explicabile exaltari mistice, specifice veacurilor medievale si statutului social ori profesional al interpretilor, scrisul a fost descris ca avand obarsie divina. Astfel, calugarul benedictin Petru Venerabilul (1094 - 1156), abatele manastirii Clüny, erudit al timpului sau, afirma " Scrisul a fost dat oamenilor prin revelatie divina si prima carte care s-a scris vreodata a fost Geneza lui Mois e '. Tonul  transant al ipotezei acesteia ne face reticenti, caci singurul fapt atestat in cartea a II-a a lui Moise (cap.3.1) este acela ca Moise invatase cartea de la preotul etiopian Jerro, socrul sau.Totusi faptul in sine nu ne apare ca lipsit de insemnatate, caci, dupa cum este bine stiut, legendele au totdeauna un sambure de adevar si de aceea nu pot fi total ignorate.

Faraonul egiptean Menes, cum era numit de catre greci Narmer, care stapanea Egiptul de Sud la sfarsitul mileniului al IV-lea i.Hr, incuraja scrierea, pe vremea sa scribii utilizand toate semnele si procedeele fundamentale de combinare a acestora. 3 Menes a lasat un document ce atesta unificarea Egiptului de Sus cu Egiptul de Jos, reprezentate prin coloana alba ( cel de sus) si cea rosie ( cel de jos). Transmisa de preoti ai templelor, legenda mentionata in Miturile Egiptului Antic4 il desemneaza pe zeul farmecelor si al intelepciunii Thot ca inventator al scrisului, din moment ce pe coloane sfinte din tara Siria el a lasat consemnata toata istoria omenirii. Se pare ca

drumul spre obarsiile scrisului nu se opreste aici, ci coboara la vremea bunicului Atlas

al lui Thot.

La randul lor, sumerienii credeau ca, cu multe mii de ani inaintea potopului,

invatatul Oannes a scris cartea despre originea lucrurilor si a civilizatiei.5

1 Petit Larousse Illustré, 1991, p. 351,

2 M.Deminnid, Pierre le venerable, Paris.

3 Ovidiu Drimba, Istoria universala, vol.I, Ed.Stiintifica, Bucuresti, 1959, pag.147

4 Miturile Egiptului Antic, Edit.Stiintifica, Bucuresti, 1958, pag.49

5 G.MASPERO, Histoire anticienne des peuples de l'Orient ed.XIV, Paris f.a.pag. 175 - 176

Chinezii sustineau ca pe Fluviul Galben imparatul Fu Si pandea cu 5 milenii

in urma ivirea dragonului fantastic, care avea pictate pe spate simbolurile scrierii

chinezesti.

Grecii si latinii aveau pe Hermes si respectiv pe Mercur, zeul cu aripile la

picioare, patronul oratorilor, dar si al avocatilor, negustorilor si hotilor. El era

mesagerul zeilor, care stapanea tehnica si instrumentele comunicarii.

La indieni Brahma, conform legendei, a expus regula scrierii limbii lor in 2

milioane de versuri, reduse de zeul Indra la 200.000 versuri.

Scandinavii credeau, la randul lor, ca zeul Odin a inventat scrisul.

Inventariind asemenea legende din spatii de civilizatie diverse, putem

constata ca numitorul comun al lor este impingerea cat mai departe in trecut a nevoii

omului de a se exprima in scris - ca mod de conservare a unor experiente.