Coordonarea copulativa

Coordonarea copulativa

Coordonarea copulativa se desfasoara intre termenii care se asociaza - cel mai adesea simultan - in construirea planului semantic concret al unor functii sintactice sau al enuntului sintactic in ansamblu: Sint plin de fantasme si de dorinte ca o pasare care tipa cind rasare soarele si o orbeste"(O. Paler);

Ei confectioneaza rochii, fuste, mantouri.; Ei confectioneaza rochii de seara, fuste lungi pana la glezne, mantouri din stofa fina. (coordonare intre grupuri nominale reprezentand aceeasi pozitie sintactica); "Toate perechile se imbulzesc in jurul lautarilor, se ciocnesc, se izbesc cu coatele goale." (L.Rebreanu, "Ion"; coordonare intre propozitii);

Coordonarea copulativa, corespunzand unei relatii de asociere, marcheaza o continuitate care se diferentiaza in raport cu sensurile termenilor corelati: astfel, indica simultaneitatea unor actiuni (El tine materialul si ea il taie.), simultaneitatea lor contrastanta (El munceste si ea doarme.), succesiunea temporala sau temporal-cauzala a unor actiuni (Scoate portofelul si plateste.; A muncit mult si a reusit la examen.) etc.

O situatie speciala de coordonare copulativa o reprezinta constructiile prin care se asociaza propozitiile subordonate de tip diferit (de exemplu: Din moment ce ne-am terminat fiecare treaba si daca toti suntem de acord, putem lua o scurta pauza.; De vreme ce am cumparat alte carti si cu toate ca este destul de ieftina, nu o sa cumparam antologia de texte., in care prima dintre propozitii este cauzala, iar cea de-a doua, conditionala sau concesiva).

Relatia de coordonare copulativa este frecvent inregistrata in textele cu caracter narativ, conjunctia si contribuind la realizarea continuitatii tematice (inclusiv cu functie de conector transfrastic, chiar marcand introducerea unei replici: Fata a inceput a plange. Si "mama, da cum sa ma duc acolo asa departe?"; acest tip de constructie are ca punct de plecare un si narativ, urmat de un verb de declaratie, suprimat din motive de economie a limbajului).

In enunturi de factura orala, conjunctia este asociata frecvent cu relatia semantica de scop (Du-te si cumpara paine). In acelasi registru, conjunctia si apare si in calitate de conector cu valoare consecutiva ("Lupu s-o dus acolo sa citeasca pe potcoava s-atunci i-a dat iapa o potcoava si s-o-mburdat lupu si-o pierit.",apud Teius 1980). Tiparul semantic se regaseste si in limbajul standard (N-am terminat bine de scris lucrarea, si a venit sa mi-o creara pentru tipar.; L-a certat tare, si el s-a suparat.).

Termenii implicati in coordonarea copulativa pot fi:

1.     fraze:

"Prea ne pierdusem tu si eu

In al ei farmec, poate,

Prea am uitat pe Dumnezeu

Precum uitaram toate,

Si poate ca nici este loc

Pe-o lume de mizerii

Pentr-un atit de sfant noroc

Strabatator durerii!" (M. Eminescu)

2. propozitii nondependente:

"Ca toamna cea tirzie e viata mea acum si cad

Iluzii ca si frunze pe undele de vad"

3. constituenti sintactici, de diferite dezvoltari, purtatori ai unor functii sintactice deosebite; in enuntul " se uita la mine nedumerita si intrebator, apoi iute se inrosi." (C. Hogas, 158), termenii coordonati copulativ nedumerita si intrebator actualizeaza functiile de complement predicativ si circumstantial (modal).

4.componenti ai unor constituenti sintactici multipli, care actualizeaza, singuri sau impreuna cu un verb copulativ, diferite sintactice. In propozitia " Si riscul cel mare de a scrie prost, de a ramane blocat si de a te stinge acolo." (C. Noica, 13), termenii coordonati copulativ de a scrie, de a ramane blocat si de a te stinge formeaza numele predicativ multiplu care, impreuna cu verbul copulativ e, realizeaza functia de predicat analitic.

Termenii componenti ai constituentului sintactic multiplu ca si termenii constituenti sintactici pot avea dezvoltare infrapropozitionala:

Viitorul si trecutul

Sunt a filei doua fete" (M. Eminescu, I, 196)

sau propozitionala:

"Si am voit atunci sa sui si-n pisc sa fiu,

O stea era pe ceruri. In cer era tirziu." (T. Arghezi, 73)

Intre termenii relatiei de coordonare copulativa se poate stabili, in plan semantic, o anumita succesiune in timp: "Intors in tara, e spatar sub Moruzi, vistier si mare ban in anii urmatori" sau o anumita ordine, in functie de importanta acordata de subiectul vorbitor, ordine fixata de adverbe si locutiuni adverbiale precum apoi, intai fiindca  drumurile erau mai multe si al doilea fiindca locurile de scapare erau asijderea mai multe". ( G. Galaction, I, 111), "Om invatat e intai cine nu stie nimic, al doilea cine stie ceva si se mira el singur, al treilea, cel ce stiind ceva nu se mai mira." ( N. Iorga, 260).